MONEDA IN TRECUT - evolutia monedei si clasificarea semnelor monetare, etape in evolutia monedeim, clasificarea semnelor monetare

MONEDA IN TRECUT

Evolutia monedei si clasificarea semnelor monetare

O incursiune in evolutia monedei, oricat de succinta ar fi ea, o consideram relevanta si in acelasi timp justificata pentru a explica legatura cauzala a diferitelor forme pe care le-a cunoscut de la aparitie si pana in zilele noastre.

Evolutia monedei, de la concret la abstract,demonstreaza valabilitatea celor doua acceptiuni date monedei ,calitatea sa de marfa si de creanta. In plus, analiza acestei evolutiii va reliefa si rolul deosebit al facotrilor subiectivi privind deciziile agentilor economici in legatura cu destinatia si oportunitatea folosirii monedei.

Etape in evolutia monedei

Moneda apare de timpuriu in istoria societatii omenesti, fiind prezenta in tranzactii sub forma unor marfuri obisnuite si foarte variate. Exteriorizarea valorii se realiza o data cu schimbul, prin raportarea marfurilor la marfa care indeplinea rolul de moneda. De la sfarsitul preistoriei, in Europa, vitele se utilizau ca moneda. In Africa Neagra, etnologii au observat in societatile traditionale folosirea monetara a sarii si a scoicilor rare care serveau, de obicei, ca podoabe. Acelasi lucru s-a intamplat mult timp in Tibet cu ceaiul.

O data ce omul utilizeaza o marfa unica drept intermediary in tranzactii, el iese din sfera trocului primitiv pentru a intra in cea a economiei de schimb; marfa aleasa permitea vanzarea si cumpararea bunurilor obisnuite , masurarea precisa a valorii si econimisirea. Deci locul trocului este luat de o marfa care, pe langa utilizarea sa normala (ca bun de consum sau de productie), servea drept instrument de schimb.

Masurarea valorii marfurilor obisnuite va fi posibila prin stabilirea unui bun in calitate de etalon monetar. Bunul moneda-etalon trebuia sa fie durabil, pentru a conserva puterea de cumparare. Este necesar, de asemenea, sa fie divizibil pentru a permite efectuarea platilor sis a prezinte o valoare proprie, intrinseca, suficient de mare si stabila.

Dintre toate bunurile care intruneau aceste calitati, metalele si aliajele se impun rapid datorita proprietatilor fizice, perfect adaptabile celor trei functii ale monedei. Initial au fost folosite metalele si aliajele commune (cupru, bronz, fier) ca monede, apoi au aparut metalele pretioase (aurul si argintul). In lumea orientala, monedele si-au facut aparitia in Mesopotamia si in Asia Mica in secolul al doilea inaintea erei noastre, mai intai sub forma de lingouri de cupru si de bronz, apoi  de aur si argint. Grecia utilizeaza moneda de argint din secolul al saptelea inaintea erei noastre. Metalul cantarit si batut in pecete si piese de monede s-a impus schimburilor ca forma cea mai comoda si evoulata. Metalele, indeosebi cele pretioase, functionau ca monede, ele fiind utilizate si pentru alte scopuri.

O data cu dezvoltarea schimbului, nevoile de moneda marfa, respective de metal pretios, cresc, in timp ce producerea lor ramane limitata. Apare, deci, un dezechilibru intre oferta si cererea de moneda-marfa, ceea ce a condos la necesitatea gasirii altor forme alei monedei. Apare astfelmoneda de hartie (fidunciara)- sub forma bacnotelor (biletelor la banca) - si moneda cont (scripturala).

Nasterea bacnotelor provine dintr-o mai veche practica comerciala respective efectuarea platilor printr-un effect de comert. De la sfarsitul secolului al doisprezecelea in Europa Occidentala, pentru a limita  pericolul transportului de monede metalice din aur, marii negustori au recurs la scrisori de schimb, utilizarea lor luand amploare in secolele urmatoare. Ceva mai tarziu, respective in secolele saptisprezece si optisprezece, in locul metelului monetary vor fi acceptate la plata si alte instrumente care vor fi create si anume: tratatele comerciale sau efectele de comert. Scrisoarea la schimb di tratatele nu au o valoare intrinseca. Ele nu sunt decat un angajament el celui ce le emite de a plati la o anumita data o anumita suma.

Tot in acesta perioada , in Tarile de Jos, Suedia, Regatul Unit isi fac aparitia biletele de banca si monedele de cont. Emisa de banci, moneda de hartie (bancnotele) putea fi schimbata oricand de purtator in moneda metalica la ghiseele bancii, fiind garantata de rezerva aur- moneda detinuta de banca e mitenta. Bancnotele  ca moneda de hartie (fidunciara) se vor generalize in secolul nouasprezece in toata Europa Occidentala. Crearea monedei cont (scripturale) era facuta de bancile comerciale, care inscriau intr-un cont suma de bani detinuta de un client.

In a doua jumatate a secolului trecut, dezvoltarea bancilor este la originea perfectionariilor importante in tehnicile monetare. Noile forme ale monedei scripturale sunt cecurile si viramentele. Emise de titulari, pe baza unui cont deschis la banca, cecurile acceptate la plata sunt o forma a monedei scripturale. Ordinul de virament dintr-un cont in altul va reduce platile la un simplu joc pe hartie.

Moneda de hartie si moneda scripturala, ca forma ale monedei-semn, s-au impus putin cate putin ca instrumente de plata normale, avand aceleasi functii si aceeasi valoare ca moneda-marfa. Aceasta mutatie , trecere de la moneda-marfa la moneda-semn, permite intelegerea a ceea ce distinge moneda de celelalte bunuri si anume ca utilitatea monedei in tranzactii este identical, oricare ar fi forma si valoarea sa intrinseca.

Faptul ca schimbul se intermediaza prin marfa-moneda sau prin moneda-semn (cu formele sale multiple) conteaza mai putin, rolul de intermediar fiind la fel de bine asigurat atat intr-un caz, cat si in celalalt. Baterea monedei a fost un drept al puterii de stat, delegate unei institutii de emisiune. In acelasi timp valoarea monedei era garantata, iar utilizarea monedei de catre agentii economici raspundea unei conventii implicite. Agentii economici acceptau sa utilizeze moneda pentru ca aveau incredere in sistemul care o emitea.

Aceasta evolutie a formelor monedei, de la marfa la semn, are trei consecinte:

Lucrare: Motivatia si satisfctia in munca -premisele reusitei si succesului profesional Lucrare: Procesul asigurarea calitatii - tratarea produsului neconform

1.     statutul sau privat se substituie din ce in ce mai mult statutului sau public si care necesita un control adecvat al crearii sale;

2.     costul de productie este mai diminuat;

3.     creste increderea agentilor economici fata de autoritatile monetare centrale (pentru moneda de hartie) si fata de bancile comerciale (pentru moneda scripturala).

Apare la un moment de rascruce in evolutia monedei. Epoca monedei-marfa ca apune si va inceta sa mai existe. Locul ei va fi luat trptat de moneda-semn. Moneda-semn va fi cautata nu ca scop in sine, deci ca marfa, ci pentru bunurile si serviciile ce pot fi procurate in schimbul ei. Chiar daca este pastrata in timp, valoarea monedei-semnprovine din faptul ca poate fi folosita ulterior in aceleasi scopuri. Aparitia si utilizarea ei, pe scara din ce in ce mai larga, demonstreza un adevar ce nu poate fi contestat si anume ca acest instrument monetar are o importanta componenta conventionala, mai mult sau mai putin artificiala.

O buna perioada de timp moneda-semn este utilizata in paralel cu moneda-marfa, aceasta din urma avand rolul principal ca instrument monetar. Este perioada de trecere de la o forma la alta a monedei. Consumul de munac pentru emiterea monedei-semn este mult mai redus, ea devenind treptat instrumental monetar ideal. Moneda-marfa va fi retrasa din circulatie si depozitata la bancile emitente de moneda de hartie.

Pentru afirmarea si impunerea ei, in functiile monedei s-a pastrat o buna perioada de timp legatura cu metalul monetar aflat in rezerva bancii emitente, mecanismul realizandu-se astfel:

banca emitenta pastra in deposit, ca element de active in bilant, cantitati importante de aur-moneda, in timp ce moneda de hartie, reprezentand in bilant un element de pasiv (ca o obligatie a bancii fata de viitori posesori), participa la operatiuni de schimb pe piata;

utilizarea monedei de hartie si a celei de cont ca instrumente monetare a fost sustinuta prin mecanismul convertibilitatii; primind la cererea echivalentului in aur-moneda, detinatorii bacnotelor manifestau incredere in mecanismul monetar astfel creat. Aurul monetar pastrat in rezerva bancii continua sa indeplineasca functia de etalon si in rezerva, fara a fi present in circulatie.

Pe plan intern acest mechanism de legatura functiona ca un system cu trei etaje.

Acelasi mechanism de convertire functiona sip e plan extern. Exemplu: Detinerea de franci francezi de catre un nerezident, sub forma bacnotelor (moneda de hartie) sau depozite (moneda scripturala), ii conferea acelasi drept de convertire in aur-moneda ca si in cazul in care francii ar fi detinuti de un resident francez.

Mecanismul a functionat reltiv normal atata timp cat a existat un anume echilibru intre cantitatea de aur-moneda si necesarul de moneda-hartie cerut de schimbul de bunuri in ascensiune. In timp ce marimea depozitului de aur-moneda era functie de productie de metal pretios sau de posibilitatile fiecarei tari de a procura aurul-monetar, cantitatea de semen monetare era dependenta de volumul tranzactiilor. Se va naste dezechlibrului intre cerere si oferta de moneda, fenomen care va duce la desprinderea monedei-semn de metalul -monetar , fapt care va imprima mecanismelor monetare caracteristici noi:

desi aurul monetar continua sa functioneze ca etalon si etalon si rezeva, slabeste considerabil legatura directa cu moneda-semn;

in structura rezervelor bancare se vor include, alaturi de metalul monetar, titlurile de creanta (efectele de comert, efescte bancare etc.);

depozitele de aur-moneda acopereau, la inceput, aproximativ 33% din cantitatea de moneda-hartie aflata aflata in circulatie, pentru ca apoi sa scada treptat, rezervele de aur reprezentand astazi o pondere relative mica in total rezervelor monetare ale unei tari;

moneda-semn, cu mici exeptii, va ramane unica forma o moneda in circulatie pe pietele nationale, emisiunea ei bazandu-se tot mai mult pe productia de bunuri destinate schimbului, fata de care se afla intr-o dependenta directa. Crearea monedei-semn ramane de competenta bancilor, dar garantia materiala trece trptat in economie, identificandu-se cu bunurile produse. Crearea monedei-semn semnifica pundera in circulatie a unei cantitai de masa monetara si nicdecum substituirea unei forme a acesteia cu alta.

Astfel, depozitele de bilete de banca intr-un cont la vedere nu antreneaza aparitia de noi semen monetare, ci doar transformarea monedei de hartie (care dispare) in moneda scripturala (care pare), cantitatea totala de moneda in circulatie ramanand invariabila. Dimportiva, crearea de moneda este rezultatul unor diverse operatiuni bancare, dintre care cea mai importanta este acordarea de credite;

convertibilitatea bacnotelor in aur-moneda si apoi in aur-lingouri se va restrange si se va suspenda definitive din practica monetara interna dupa anii 1929-1933

pe plan extern continua sa circule metalul monetary sub foema de monada sau lingouri. Increderea in moneda de hartie emisa de late tari trebuia pregatita si castigate in timp de factori similari celor interni. Acest fapt se produce in 1994 si coincide cu momentul crearii sistemului monetary international prin Acordurile Conferintei Financiare si Monetare de la Bretton Woods.

Mecanismele monetare create in 1994 se vor caracteriza prin cateva elemente noi care vor modifica raportul dintre moneda-marfa si moneda-semn si anume:

moneda-semn, sub denumirea de valuta, va prelua integral rolul de instrument al tranzactiilor pe plan international, fiind legata insa de metalul monetar prin intermediul mecanismului convertibilitati externe. Sistemul va function pe baza etalonului aur-devize (respective aur-dolar), dolarul SUA devenind moneda de rezerva a acestuia. Increderea in moneda americana se va baza  pe garantarea cu aur a dolarilor aflati in circuitul extern de catre Sistemul Rezervelor Federale ale SUA. SFR avea obligatiasa converteasca in aur sumele in dolari detinute de bancile centrale ale tarilor member ale FMI.

Intrand in rezerva monetara a unei tari, dolarul American si alte valute devin garantie pentru emisiunea de moneda nationala. Deci, in depozitul bancar, constituit din metalul monetar si titlurile de creanta, sunt acceptate si valutele (monedele nationale ale altor tari) care patrund in economie ca rezultat al tranzactiilor;

In 1971 se suspenda convertibilitatea externa a dolarului SUA in metalul monetar, moment care corespunde, asa cum am mai precizat, cu excluderea acestuia de la baza sistemelor monetare nationale si a celui international. El devine o marfa obisnuita, alaturandu-se celorlalte bunuri la fomarea unui nou tip de etalon, cel al puterii de cumparare.

Prezentul cuprinde si el, la randul-I, evenimente deosebite si inedite in privinta monedei-semn. Are loc emisiunea de moneda in context international de catre FMI (sub denumirea de DST) de catre Sistemul Monetar European (sub denumirea de ECU). Aceste monede de cont se afirma tot mai mult in cadrul mecanismelor monetare actuale, ffind acceptate in structura rezervelor monetare si utilizate in multiple operatiuni pe pietele monetare si de capital. De asemenea, spectaculoasele progrese realizate in domeniul informatiei au ca effect disparitia suportului hartie al monedei scripturale, cartile electronice de plata si de credit inlocuind progresiv instrumentele clasice (cecurile).

In sfarsit, prezentul ofera si alte motive de reflectie. S-a propus si o moneda supranationala, respective instalarea unui mecanism de compensare intre bancile centrale, bazat pe o moneda universala. Aceasta ar insemna crearea unei institutii monetare supranationale care sa emita o moneda considerata ca unicul activ pe care fiecare banca central ail poate detine. Ar trebui ca fiecare natiune sa-si abandoneze autonomia in termini de politica in termini de politica monetara, in avantajul institutiei monetare supranationale, ceea ce in contextual actual si chiar intr-o peerspectiva indepartata, este greu de imagnat si cu atat mai dificil de infaptuit.

Pentru o mai completa si edificatoare imagine privind evolutia monedei, prezentam in cele ce urmeaza cele mai semnificative momente pe care le-a cunoscut aceasta de la aparitie si pana in zilele noastre.

Clasificarea semnelor monetare

In decursul evolutiei economice, asa cum am prezentat, de altfel, in paragraful precedent, moneda si semnele ei au evoluat si ele ; unele semne monetare au aparut si s-au extins, altele au disparut s-au impus rapid sau treptat.

Paralele cu acesta evolutie, diferitele teorii monetare au imprimat monedei sau semnelor monetare semnificatii, functii si actiuni specifice potrivit propriilor lor sustineri.

Pentru a intelege atat interpretarie diferitelor scoli monetare, cat si evolutiile istorice este necesar sa avem o reprezentare clara a semnelor monetare, intr-o corelare de ansamblu, in cadrul unei clarificari semnificative dar si cuprinzatoare. De altfel, teoriile mai vechi sau mai noi privind moneda ne orienteaza in a detine si folosi expresia de "semn monetar" ca fiiind cea mai exacta cu privire la reprezentarile contemporane si anterioare ale monedei.

Practica a confirmat ca, atunci cand au circulat monedele cu valoare integrala si unde utilizarea expresiei de moneda ca purtator de valoare ar fi putut fi considerate obligatorie, moneda nu era decat un semn. Aceasta pentru ca, intrand in circulatie, moneda isi pierde treptat o parte din substanta sa materiala, devenind cu timpul reprezentanta propriei valori, chiar daca aceasta reprezentare este sensibil apropiata de valoarea sa. In plus, in economia de piata actioneaza factori multipli ce determina modificarea frecventa si de substanta a valorii monedei, indifferent de formulele ei de reprezentare.

Pentru a raspunde acestor cerinte vom incerca sa clasificam semnele monetare in raport de anumite criterii:

1.     Un prim criteriu este forma de existenta  a monedei, in raport de care avem : moneda materiala (moneda metalica si moneda de hartie ) si moneda de cont (scripturala). Moneda metalica isi are originea in antichitate, cand moneda era reprezentata de bunurile materiale si apoi de metalele pretioase. Astazi, moneda metalica se rezuma la rolul de moneda divizionara. Moneda de hartie se prezinta sub forma bancnotele, initial convertibile in metal pretios, astazi prezentandu-se ca I moneda fidunciara, neconvertibila in aur sau argint. Moneda de cont (scripturala) a parut si s-a dezvoltat o data cu aparitia si cresterea rolului bancilor. Pe baza depozitelor constituite de agentii economici la banci si inregistrate, ca atare, in conturile lor, acestea pot dispune de plati catre alti titulari de depozite. Circulatia monedei se rezuma doar la inregistrari in conturile bancare, transferal avand loc prin diminuarea depozitului in alt cont. Soldurile creditoare ale conturilor agentilor economici reprezinta de fapt moneda scripturala temporar statica si care devina mobilizabila prin instrumnete specifice: cecuri, ordine de plata, ordine de viramente etc. O forma a acesteia este moneda electronica.

2.     O alta clasificare a semnelor monetare o putem face avand drept criteriu emitentul.in raport cu acest criteriu, putem grupa moneda in:

Moneda creata de agentii economici : a functionat in cadrul sistemelor monetare bazate pe etalonul aur-moneda pe baza unui mechanism simplu. Agentii economici se prezentau la monetary cu lingouri de aur si primeau in contrapartida echivalentul in aur-moneda:

Moneda create de tezaur : vizeaza indeosebi moneda divizionara, fara a exclude insa rolul pe care il exercita statul in economia maoderna, atat in ceea ce priveste creatia minetara de ansamblu, cat si in domeniul politicilor monetare:

Moneda creata de banci : releva rolul decisiv pe care il au bancile in creatia mmonetara pe de o parte prin emitera biletelor de banca (de catre banca centrala) sip e de alta parte prin crearea monedei de cont sau scripturala (de catre bancile comerciale).

3.     Un alt criteriu este valoarea intrinseca, in raport de care moneda cunoaste doua forme : moneda cu valoare integrala si moneda-semn. Moneda cu valoare integrala este moneda care contine o cantitate de metal pretios egaka cu cantitatea de metal pretios ce i se atribuie prin valoarea nominala. Moneda semn este reprezentata de monedele sau se alte alcatuiri de hartie pe care sunt imprimate valori exprimate printr-un anumit numar de unitati monetare. Aceste valori fidunciare, acceptate si utilizate prin increderea reciproca, atribuindu-li-se o anumita putere de cumparare.

4.     Obligatiile pe care si le asuma emitentul reprezinta un alt criteriu in raport de care putem grupa monedele in convertibile si neconvertibile. Moneda convertibila a fost reprezentata initial de bacnotele care puteau fi preschimbate in metal pretios. Aceasta era o forma a convertibilitatii interne. Mai tarziu, va si astazi, unica forma de convertibilitate este cea externa. Moneda neconvertibila inseamna in exclusivitate moneda care circula numai in cadrul granitelor nationale.

5.     In sfarsit, o ultima clasificare pe care o luam in considerare are in vedere capacitatea liberatorie (stabilita juridic) a monedei, caz in care avem : moneda legala, cu capacitate liberatorie sau circulatie nelimitata, recunoscuta prin lege, atribuita monedei nationale: moneda fractionara, cu capacitate liberatorie limitata, atribuita monedei de argint (cand circula paralel cu moneda de aur in cadrul monometalismului aur) si a monedei divizionare ; moneda facultativa, care este, de regula, o moneda straina.

BIBLIOGRAFIE :

P. BRAN : Mecanismult monetar actual ; Editura Stiintifica si Enciclopedica, Bucuresti, 1984

J. HENRI, P. JAFFRE : La monnaieet la politique monetaire, Editura Economica, Paris, 1990

V. JINGA : Moneda si problemele ai contemporane, volumul 1,  Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1981

C. KIRITESCU : Moned, mica enciclopedie, Editura Stiintifica si Enciclopedica, Bucuresti 1982

R. MILLER, R. PULSINELLI : Modern money and banking, Mc. Graw Hill, 1985

M. MOURGUES : La monnaie. Systeme Financiere et theorie monetaire, Editia  a doua, Editura Economica, 1990, Paris

G. PARIENTE : Elements d'economie monetaire, Editura Economica, Paris, 1990

J. M. SIROEN : La desordre monetaire internationale, Editura Dalloz, Paris, 1991

E. VASILESCU, N. DARDAC : Moneda si credit, ASE, volumul 1, Bucuresti, 1991

CEZAR BASNO, NICOLAE DARDAC, CONSTANTIN FLORICEL : Moneda Credit Banci, Editura Didactica si Pedagogica RA, Bucuresti, 1995