Tratarea betonului dupa turnare

TRATAREA BETONULUI DUPA TURNARE

1. GENERALITATI

1.1. In vederea obtinerii proprietatilor potentiale ale betonului, (in special) zona suprafetei trebuie tratata si protejata o anumita perioada de timp, functie de tipul structurii, elementului, conditiile de mediu din momentul turnarii si conditiile de expunere in perioada de serviciu a structurii.

1.2. Tratarea si protejarea betonului trebuie sa inceapa cat mai curand posibil dupa compactare.

1.3. Acoperirea cu materiale de protectie se va realiza de indata ce betonul a capatat o suficienta rezistenta pentru ca materialul sa nu adere la suprafata acoperita.

1.4. Tratarea betonului este o masura de protectie impotriva:

* uscarii premature, in particular, datorita radiatiilor solare si vantului.

Protectia betonului este o masura de prevenire a efectelor:

* antrenarii (scurgerilor) pastei de ciment datorita ploii (sau apelor curgatoare);

* diferentelor mari de temperatura in interiorul betonului;

* temperaturii scazute sau inghetului;

* eventualelor socuri sau vibratii care ar putea conduce la o diminuare a aderentei beton-armatura (dupa intarirea betonului).

1.5. Principalele metode de tratare/protectie sunt:

* mentinerea in cofraje;

* acoperirea cu materiale de protectie, mentinute in stare umeda;

* stropirea periodica cu apa;

* aplicarea de pelicule de protectie.

2. DURATA TRATARII

Durata tratarii depinde de:

a) Sensibilitatea betonului la tratare, functie de compozitie.

Cele mai importante caracteristici ale compozitiei betonului, care influenteaza durata tratarii betonului, sunt: raportul apa/ciment, tipul si clasa cimentului, tipul si proportia aditivilor.

Betonul cu un continut redus de apa (raport A/C mic) si care are in compozitie cimenturi cu intarire rapida (R) atinge un anumit nivel de impermeabilitate mult mai rapid decat un beton preparat cu un raport A/C ridicat si cu cimenturi cu intarire normala, durata tratarii diferind in consecinta.

De asemenea, avand in vedere ca, functie de clasa de expunere, betoanele preparate cu cimenturi de tip II-V compozite, sunt mai sensibile la carbonatare decat betoanele preparate cu cimenturi portland de tip I., in cazul folosirii aceluiasi raport A/C se recomanda prelungirea duratei de tratare pentru primul caz.

b) Temperatura betonului

In general, cu cat temperatura exterioara este mai scazuta cu atat timpul necesar de tratare este mai mic. Temperatura betonului dupa turnare depinde de temperatura mediului ambiant, tipul si clasa cimentului, dimensiunile elementelor structurale si proprietatile de izolator ale cofrajului.

c) Conditiile atmosferice in timpul sI dupa turnare

Durata de tratare depinde de temperatura mediului ambiant, umiditate si viteza vantului, care pot accelera uscarea prematura a betonului.

d) Conditiile de serviciu, inclusiv de expunere, ale structurii

Cu cat conditiile de expunere sunt mai severe cu atat este necesar ca durata de tratare sa fie prelungita.

In figura 1. se prezinta schematic durata de tratare de urmatorii parametri:

* agresivitatea mediului pe timpul duratei de serviciu;

Referat: Valori ale afacerilor in dificultate Referat: Riscul in asigurari

* conditiile de mediu in timpul tratarii betonului;

* sensibilitatea amestecului (functie de tipul de ciment si raportul apa/ciment); pentru a se obtine un amestec mai putin sensibil la tratare trebuie in general redus raportul apa/ciment.

In tabelul 1. se prezinta durata orientativa (in zile) a tratarii betonului functie de dezvoltarea rezistentei betonului, temperatura betonului si conditiile de mediu in timpul tratarii.

In tabelul 2. se prezinta aprecieri asupra dezvoltarii rezistentei betonului functie de raportul apa/ciment si clasa de rezistenta a cimentului.

TABELUL 1.

Durata orientativa (in zile) a tratarii betonului

TABELUL 2.

Durata tratarii exprimata in tabelul 1. are un caracter orientativ, aceasta stabilindu-se pentru fiecare caz in parte, functie de consideratiile prezentate in prezentul cod.

In tabelul 1. sunt prezentate recomandari privind durata tratarii betonului pentru cimenturi de tip I (Portland) si pentru temperaturi de 5^oC, 10^oC si 15^oC. Durata de tratare depinde in mod substantial de temperatura betonului; de exemplu la 30^oC durata tratarii poate fi aproximativ jumatate din durata tratarii betonului la 20^oC. Astfel izolarea prin cofraj poate fi o metoda de reducere a timpului de tratare.

Betonul preparat cu cimenturi continand si alte componente decat clincher (tip II 32,5; III 32,5; IV 32,5 etc.) sau continand anumite tupuri de adaosuri este mult mai sensibil la tratament decat betonul preparat cu ciment de tipul I, la acelasi raport apa/ciment. In aceste cazuri se recomanda, fata de conditiile date in tabel, ca durata tratarii sa creasca in medie cu doua zile pentru betonul preparat cu cimenturi de tip II, III, IV sau V.

In cazul in care betonul este supus intens la uzura sau structura se va afla in conditii severe de expunere, se recomanda cresterea duratei de tratare cu (3-5) zile.

Nota:

In lipsa unor date referitoare la compozitia betonului, conditiile de expunere in timpul duratei de serviciu a constructiei - pentru a asigura conditii favorabile de intarire si a reduce deformatiile din contractie - se va mentine umiditatea timp de minimum 7 zile dupa turnare (cu exceptia recipientilor pentru lichide).

In cazul recipientilor pentru lichide mentinerea umiditatii va fi asigurata (14-28) zile, in functie de anotimp si conditiile de expunere.

3. Protectia betonului se va realiza cu diferite materiale (prelate, strat de nisip, rogojini etc.). Materialul de protectie trebuie mentinut permanent in stare umeda.

4. Stropirea cu apa va incepe dupa (2-12) ore de la turnare, in functie de tipul de ciment utilizat si temperatura mediului, dar imediat dupa ce betonul este suficient de intarit pentru ca prin aceasta operatie sa nu fie antrenata pasta de ciment.

Stropirea se va repeta la intervale de (2-6) ore in asa fel incat suprafata sa se mentina permanent umeda. Se va folosi apa care indeplineste conditiile de calitate similare cu conditiile de la apa de amestecare.

In cazul in care temperatura mediului este mai mica de +5^oC, nu se va proceda la stropire cu apa ci se vor aplica materiale sau pelicule de protectie. In general, in momentul in care se obtine o rezistenta a betonului de 5 N/mmp nu mai este necesara protectia. Peliculele de protectie se aplica in conformitate cu reglementarile speciale.

Pe timp ploios suprafetele de beton proaspat vor fi acoperite cu prelate sau folii de polietilena atata timp cat prin caderea precipitatiilor exista pericolul antrenarii pastei de ciment.

Betonul ce ar urma sa fie in contact cu ape curgatoare va fi protejat de actiunea acestora, printr-o deviere provizorie de cel putin 7 zile sau prin sisteme etanse de protectie (palplanse sau batardouri).