Pardoseli - imbracaminti din gresie, pardoseli din mozaic turnat

PARDOSELI

1.     Generalitati

Prezentul capitol cuprinde specificatiile tehnice pentru executarea de pardoseli.

Fiecare tip de pardoseala este alcatuita din:

a). Imbracaminte - strat de uzura - care este supusa direct tuturor sarcinilor si actiunilor in exploatare

b). Stratul suport, care primeste incarcarea de la imbracaminte si o transmite elementelor de rezistenta.

2.     Domeniu de aplicare

Pardoselile avute in vedere in prezentul proiect sunt pardoseli pentru cladiri de locuit si social-culturale (fara a fi supuse unor solicitari sau conditii speciale in exploatare).

Pardoselile vizate in aceasta documentatie sunt:

Pardoseli din gresie

Pardoseli din mozaic

3.     Standarde, normative

Legea nr. 10/1995 - privind calitatea si siguranta in constructii

Normativ C. 35/1992 - Normativ pentru executare pardoseli

Se vor verifica, pentru fiecare material pus in opera, caracteristicile prevazute in standardele si normele tehnice de ramura (de productie) specificate in capitolele respective

4.     Masuri preventive

Instruirea personalului pe linie NTS si PSI, completarea si semnarea fiselor de instructaj

Asigurarea echipamentelor specifice de protectia muncii

5.     Conditii prealabile

Se va face controlul materialelor + receptia calitativa a materialelor, inainte de punerea in opera, concordanta cu proiectul tehnic. Se vor insusi instructiunile din cartile tehnice ale materialelor de constructie.

Asadar, pentru toate materialele, semifabricate sau prefabricate care intra in componenta unei pardoseli  trebuie, in prealabil , sa se verifice ca:

Au fost depozitate si manipulate in conditii care sa evite orice degradare a lor;

Conducatorul tehnic al lucrarii sa verifice daca au fost livrate cu certificare de calitate care sa confirme ca sunt corespunzatoare normelor respective;

s-au efectuat la locul de punere in opera - daca prescriptiile tehnice sau proiectul le cer - incercarile de calitate. Betoanele si mortarele provenite de la statii centralizate, chiar situate in incinta santierului, pot fi introduse in lucrare numai daca transportul este insotit de documente din care sa rezulte cu precizie, caracteristicile fizice, mecanice si de compozitie.

Controlul materialelor intrebuintate, al dozajelor, al modului de executie si al procesului tehnologic pentru executarea pardoselilor se va face pe toata durata lucrarilor.

Principalele verificari de calitate comune tuturor tipurilor de pardoseli sunt:

Aspectul si starea generala

Elementele geometrice (grosime, planitate, pante)

Fixarea imbracamintei pe suport

Rosturile

Racordarea cu alte elemente de constructie sau instalatii

Corespondenta cu proiectul.

In cazul in care proiectul nu prevede linia de demarcatie dintre doua tipuri de pardoseli, din incaperi invecinate, aceasta va coincide cu proiectia pe pardoseala a mijlocului grosimii foii de usa, in pozitie inchisa.

Trecerea de la un tip de pardoseala la alta, acolo unde nu sunt praguri intre usi, se va acoperi cu un profil special, din  banda de alama .

Pardoselile vor fi plane, orizontale si fara denivelari in aceeasi camera sau la trecerea dintr-o incapere in alta.

Fac exceptie:

in grupuri sanitare si baie, pardoseala va avea panta de 1% spre sifoanele de pardoseala;

in cele doua case de scara se va realiza o usoara inclinare a pardoselii (de la + 11,40 in dreptul ultimei trepte a scarii - cota existenta deja - la + 11,42 la usa dinsprecoridor. Pragul usii de acces in coridor (respectiv usa de acces inholul celulei de cazare) va face trecerea de la cota + 11,42 la + 11,45 = cota finita a pardoselii in coridor, hol.

Executarea fiecarui strat  component al pardoselii se va face numai dupa receptia stratului anterior (sapa suport va fi receptionata de beneficiar + constructor si se consemneaza acest lucru inproces verbal pentru lucrari ascunse).

Lucrari care trebuiesc terminate inainte de inceperea lucrarilor de pardoseli:

Instalatiile electrice, sanitare, termice, ventilatii etc.

Efectuarea probelor pentru instalatii

Compartimentarile interioare (din YTONG sau rigips)

Montarea tocurilor pentru usi

Tencuieli, inclusiv repaeratii la tencuieli

Zugraveli si vopsitorii sau alte finisaje la pereti

Montarea pragurilor

Diversele strapungeri din planseu, adancituri mai mari, rosturi etc. se vor astupa sau chitui, dupa caz, cu mortar de ciment.

Armaturile sau sarmele care ies din planseu vor fi taiate sau indoile

Analiza: Studiul atitudinii consumatorilor faȚa de produsele care conȚin paracetamol Analiza: Relatii publice in afaceri

Conductorii care se monteaza inpardoseala vor fi acoperiti in grosimea strict necesara pentru protejarea lor.

Se va verifica daca conductele instalatiilor electrice, sanitare, termice etc. care strabat planseul au fost izolate corespunzator, pentru a exclude orice contact al conductelor cu planseul si pardoseala.

7  IMBRACAMINTI DIN GRESIE,

7.1. Conditii necesare pentru montare

Montarea placilor sau a dalelor se face pe un strat de mortar de ciment de 15-30 mm grosime, cu dozaj de 400 kg ciment la mc nisip. Rosturile dintre placi vor fi de max. 2 mm. Ele pot fi si mai mari, atunci cand proiectantul prevede acest lucru in mod special.

Sub pardoselile din gresie la grupurile sanitare se va prevedea o hidroizolatie din memebrana bituminoasa. Hidroizolatia va fi ridicata minim 15 cm pe verticala .

Stratul de protectie a hidroizolatiei va fi din mortar M 100 in grosime de minim 3 cm, armat cu o plasa de rabit. La scafe  stratul de protectie trebuie armat cu rabit pe retea de OB 4 cu ochiuri de 25 x 25.

Panta hidroizolatiei si pardoseala catre gurile de scurgere va fi de minim 1,5 %.

Inainte de a fi asezate in mortar, placile se uda cu apa. Durata umezirii depinde de capacitatea de absorbtie a placilor. Inainte de asezare placile se scot din apa si se lasa timp de 1-2 minute sa se scurga apa de pe ele, asezandu-le pe cant, langa locul de montare.

Montarea placilor sau dalelor se va incepe cu asezarea de placi sau dale reper, avand fata vazuta la nivelul pardoselii finite intre care se vor monta o serie de placi formand randuri reper. Asezarea placilor se va face cu ajutorul sforii de trasare care se muta dupa fiecare rand asezat. Dupa executarea a 1-2 randuri de placi sau dale se va verifica cu dreptarul si nivela orizontalitatea si planeitatea lor fata de randurile reper.

Operatia se continua in acest mod pe toata suprafata care se executa intr-o zi de lucru. Apoi intreaga suprafata se inunda cu lapte de ciment fluid pentru ca acesta sa patrunda bine in rosturi.

Dupa 2 ore de la inundare, excesul de lapte de ciment de pe suprafata pardoselii se indeparteaza, prin asternerea unui strat subtire de rumegus de lemn care se indeparteaza prin inlaturare dupa 2 ore.

Dupa 4-5 zile, suprafata pardoselilor se va freca usor cu masina de frecat, pentru eliminarea micilor denivelari care rezulta la asezarea placilor. Denivelarea admisa dupa frecare este de 1 mm/m, masurate sub un dreptar (rigla) metalic de 2 m lungime, asezat pe cant pe suprafata pardoselii. Dupa frecare, eventualele pete care raman pe pardoseala se vor sterge cu o solutie de acid clorhidric diluat (5 %), apoi se va spala cu apa. Dupa aceea, pardoseala se va lustrui cu acid oxalic  si cerui. Folosirea de ulei in locul ceruirii este interzisa deoarece pateaza placile sau dalele. Daca pardoseala este executata din placi sau dale de gresie, acestea nu se vor freca sau lustrui, ci numai se vor cerui.

7.2. Conditii tehnice de calitate

Pe parcursul executarii lucrarii, se vor verifica urmatoarele:

Stratul suport rigid al pardoselilor sa fie plan (se admit denivelari izolate de max. 10 mm sub dreptarul de 2 m)

Planeitatea pardoselii (abatere maxima: 2 unde cu sageata de max. + 2 mm)

Pantele, abaterea maxima, in portiuni izolate + 2,5 mm/m.

Denivelarile dintre placile de piatra naturala  - max. admis intre doua placi alaturate + 0,1 mm

Marimea rosturilor - max. admis + 0,1 mm

Aderenta la stratul suport

8.     PARDOSELI DIN MOZAIC TURNAT

8.1.    Materiale utilizate

piatra de mozaic conf. STAS 1134-71

ciment Portland conf. STAS 388/80

ciment PA conf. STAS 1500-78

agregate naturale conf. STAS 1667-76

corpuri abrazive conf. STAS  601/1-84

apa pentru constructii conf. STAS 790-84

8.2.    Piatra de mozaic de marmura sau de calcar se va contracta livrata in saci de 50 kg pe sortimente si culori diferite. Transportul se va face cu mijloace de transport acoperite.

8.3.    Acidul clorhidric tehnic se va depozita, transporta si manipula cu respctara prevederilor in vigoare referitoare la securitatea muncii privind pardoselile corozive. Transportul se va face in ambalaje de sticla sau material plastic, care vor fi inchise cu dopuri de sticla sau plastic.

8.4.    Ambalajele de white-spirt se vor depozita in magazii aerisite sau in aer liber, ferite de razele soarelui.

8.5.    Acidul oxalic tehnic livrat in butoaie de lemn sau alte ambalaje, se va depozita in magazii uscate.

8.6.    Executarea pardoselilor din mozaic turnat.

8.6.1.     stratul suport se va realiza pe un suport rigid de beton dintr-un strat de mortar de ciment de poza marca M 100 de 30-50 mm grosime; la suprafete mai mari se vor lasa rosturi la turnare la 2,00 - 2,50 m distanta, se va controla orizontalitatea prin sipci de repere asezate la 1-2,0 m; in intervalul dintre sipci se va turna si indesa mortar care se va nivela cu ajutorul dreptarului; apoi se scot sipcile, iar golurile se umplu cu acelasi mortar; suprafata va fi rugoasa; se recomanda ca imbracamintea de mozaic turnat sa se execute imediat dupa terminarea prizei mortarului de sapa, insa inainte de intarirea acestuia.

8.6.2.     Imbracamintile din mozaic turnat se vor executa dintr-un strat de mortar de ciment cu piatra de mozaic.

8.6.3.     Mortarul va fi executat cu piatra de mozaic cu granulozitate continua sau discontinua de aceeasi provenienta si de culori diferite. Cand se va folosi piatra de mozaic de provenienta diferita, rezistenta la uzura a acestora trebuie sa fie egala.

8.6.4.     Cantitatea de ciment va fi de 600 kg ciment la 1 mc de piatra de mozaic. Pentru colorare - se pot adauga coloranti minerali sau cimenturi in proportie de cel mult 5% din greutatea cimentului.

8.6.5.     Cand pentru colorare sunt necesare cantitati mai mari de coloranti minerali (pana la 15 5 din greutatea cimentului) se vor face incercari prealabile, pentru a se stabili amestecul optim care sa nu conduca la scaderea rezistentei mortarului de ciment cu piatra de mozaic.

8.6.6.     Prepararea mortarului de ciment cu piatra  de mozaic se va face amestecand intai bine, in stare uscata, cimentul si colorantul, amesteccare apoi se rastoarna peste piatra de mozaic asezata in prealabil pe o platforma, dupa care se amesteca bine cu lopata, pentru a se executa raspandirea uniforma a granulelor de mozaic in masa. Apoi se adauga apa necesara pana se va obtine un mortar care sa se intinda usor, fara a fi prea fluid.

8.6.7.     Imbracamintile din mozaic turnat se vor executa plane sau orizontale. In incaperi prevazute cu sifoane de pardoseala sau guri de evacuare, imbracamintile din mozaic turnat se vor executa cu pante de 1 - 1,5 % spre punctele de scurgere.

8.6.8.     Dupa intinderea mortarului de ciment pe poza, se va turna tot intre sipci de reper, mortarul de ciment, cu piatra de mozaic intr-un strat de 15 mm grosime, stratul de mortar de ciment cu piatra de mozaic se va intinde cu mistria si nivela cu dreptarul, dupa care se va compacta cu dosul mistriei grele pana va apare laptele de ciment la suprafata. Se vor scoate sipcile de reper si spatiile ramase libere se vor completa cu mortar de ciment cu piatra de mozaic, dupa care stratul se va indesa cu cilindre metalice sau cu mistria de mozaicar. La intinderea mortarului de ciment cu piatra de mozaic se va urmari distributia uniforma a pietrei de mozaic ca desime si marime a granulelor.

8.6.9.     Imbracamintile din mozaic turnat se vor executa intr-o singura culoare sau cu desene (carouri, frize etc) in mai multe culori, in conformitate cu detaliile din proiect. Pentru stabilirea nuantei, culorii si a marimii si uniformitatii mozaicului se vor efectua incercari preliminare. Cimentul obisnuit se utilizeaza impreuna cu colorantii minerali pentru obtinerea culorii rosu, negru.

8.6.10.  La imbracamintile cu desene, acestea se vor obtine folosind sabloane din sipci de tabla de forma desenului cerut. In interiorul acestor sabloane se va turna stratul de mortar de ciment cu piatra de mozaic care se va lasa sa se intareasca o zi sau doua, dupa care se scot sabloanele si se toarna mortar de ciment cu piatra de mozaic de alta culoare pe locurile din suprafata imbracamintii ramase neumplute cu mortar.

8.6.11.  Dupa turnarea stratului de mortar cu piatra de mozaic si terminarea prizei, pentru a se aevita fisurarea datorita uscarii prea rapide din cauza curentilor de aer sau a actiunii soarelui cand imbracamintea din mozaic turnat se executa la exterior - terase, balcoane) imbracamintea de mozaic se va proteja in primele zile de la turnare prin acoperire cu rogojini, saci de hartie sau rumegus de brad (in grosime de 20-40 mm) care se vor uda cu apa, asigurandu-se la suprafata pardoselii o stare de umiditate care se va mentine pana la frecarea imbracamintii; nuse utilizeaza rumegus de stejar sau alte foioase deoarece pateaza suprafata imbracamintii.

8.6.12.  Bordurile se vor executa tot din mozaic, cu aceeasi compozitie dar avand o alta culoare decat campul imbracamintii.

8.6.13.  Finisarea suprafetei imbracamintii din mozaic turnat se va face prin frecare, slefuire, cernire si eventual lustruire sau prin buciardare sau spalare, cand aceasta operatie este prevazuta in proiect.

8.6.14.  Incercarea se face im obligatoriu dupa 4-6 zile de la turnarea mortarului de ciment cu piatra de mozaic, dupa ce aceasta a capatat o rezistenta suficienta pentru a nu disloca piatra de mozaic la frecare. Intervalul de timp optim, dupa care se va putea executa operatia de frecare se va determina pe baza probelor care se fac pe imbracamintea de pardoseala respectiva.

8.6.15.  Frecarea se face cumasina de frecat sau manual, cu piatra abraziva; prin frecare se inlatura pojghita de ciment aderenta pe fata mozaicului si granula de mozaic devine aparenta, totodata se corecteaza micile denivelari, inlaturandu-se toate asperitatile de pe fata mozaicului. In tot timpul frecarii suprafata imbracamintii de mozaic turnat se mentine umeda. A doua frecare, denumita slefuire, se va face cu o piatra abraziva cu granulatie mai fina, pana la netezirea perfecta udandu-se suprafata pardoselii continuu cu apa.

8.6.16.  In timpul frecarii, mai ales cu masina, se va avea in vedere ca operatia de frecare sa se faca in mod uniform, pe intraga suprafata a pardoselii, astfel incat o portiune sa nu fie frecata mai mult decat cealalta.

8.6.17.  Dupa ce imbracamintea din mozaic turnat este slefuita, suprafata se va curata cu pasta rezultata de la frecat (slem) cu rumegus uscat, care se va matura sau prin alte procedee, apoi se va spala suprafata cu apa curata si se va lasa sa se usuce, dupa care se va cerui cu ceara de parchet si se va lustrui.

8.6.18.  In incaperi cu supafata pardoselii mai mare de 9 mp, pentru a se preintampina fisurarea mortarului de ciment cu piatra de mozaic se va turna in panouri cu suprafata de maxim 2 mp despartite fie prin rosturi de turnare, fie prin benzi, care se umplu apoi cu mortar de ciment cu piatra de mozaic cu aceeasi compozitie, dar de culoare diferita. In locul benzilor de mortar de ciment cu piatra de mozaic se vor folosi baghete de sticla asezate pe muchie, cu fata superioara a nivelului imbracamintii de pardoseala.

8.6.19.  In cazul mortarului de ciment cu piatra de mozaic preparat cu ciment alb, se mai adauga 15-25% ciment obisnuit (in volume fata de cimentul alb) pentru a se evita aparitia fisurilor datorate contractiilor.

8.7.    Executarea scafelor si plintelor

8.7.1.     la imbracamintile din mortar de ciment sclivisit se vor executa scafe de 100-150 mm inaltime, turnate din mortar de ciment sclivisit cu dozaje si in conditii tehnice identice la aceste imbracaminti.

8.7.2.     La imbracamintile din mozaic turnat scafele sau plintele se vor executa turnate pe loc sau vor fi prefabricate din beton mozaicat. Ele nu se vor aseza peste tencuiala ci direct peperete, prin intermediul unui strat din mortar de ciment.

8.7.3.     Scafele sau plintele din mozaic turnate pe loc se vor executa cu dozaje si in conditiile tehnice indicate la imbracamintile din mozaic turnate. Inaltimea scafelor sau plintelor va fi de cca 100-150 mm iar grosimea lorva fi astfel stabilita, incat sa depaseasca fata tencuielii cu 5-8 mm.

8.8.    Conditii tehnice de calitate

8.8.1       In timpul executarii imbracamintilor din ciment turnate monolit (sclivisit sau mozaicat) se vor face urmatoarele verificari:

se va controla timpul de lucru pentru un ciclu de turnare (de la turnarea apei in betoniera pana la terminarea punerii betonului in opera) acest interval de timp nu trebuie sa depaseasca o ora pe timp calduros si o ora si jumatate pe vreme racoroasa;

se va verifica lucrabilitatea betonului determinata prin metoda tasarii trunchiului de con avand inaltimea de 30 cm conform STAS 1759-88;

se vor confectiona cuburi de proba din betonul utilizat pentru verificarea marcii acestuia;

se vor respeta conditiile tehnice de calitate prevazute in STAS 2560/1-83 si STAS 2560/2-75 prin metodele de verificare prevazute in STAS 2560/3-84;

pentru lucrarile gasite necorespunzatoare se vor da dispozitii de santier pentru remedierea sau refacerea lor.

9.  Criterii de acceptare

daca au fost respectate prescriptiile din procedura, prescriptiile tehnice, prevederile proiectului si daca exista inregistrari de calitate semnate de beneficiar.

10. Rapoarte si inregistrari

Documente de certificare a calitatii materialelor/produselor.

Procese verbale de receptie calitativa

Registrul de receptie calitativa a materialelor inainte de punerea lor in opera

Bonuri de transport beton/mortar/sapa

R.N.C.

D.S.