Materiale utilizate la prepararea diferitelor tipuri si marci de mortare pentru tencuieli

MATERIALE UTILIZATE LA PREPARAREA DIFERITELOR TIPURI SI MARCI DE MORTARE PENTRU TENCUIELI

1.       Pasta de var se va folosi dupa trecerea a 60 de zile de la stingerea varului, diluandu-se cu apa si trecandu-se printr-o sita cu ochiuri de 1mm, pentru a se inlatura granulele de var nestinse.

2.       Nisipul natural trebuie sa fie curat, aspru la pipait, fara amestec de materii organice, in conformitate cu prevederile din STAS 1667-76.

Pentru diferitele straturi ale tencuielilor se va intrebuinta nisipul avand urmatoarele dimensiuni ale granulelor:

pentru stratul de grund, nisip cu granule pana la 3 mm, dar cu 20-40% (in greutate) nisip pana la 1mm;

pentru stratul vizibil, nisipul cu granule pana la 1mm.

Un nisip cu o buna granulozitate pentru tencuieli trebuie sa aiba un volum de goluri mai mic de 40% din volumul total, iar partea levigabila (argila) sa fie de maximum 5%, in cazul tencuielilor obisnuite, si maxim 1% in cazul tencuielilor decorative.

3.       Agregatele speciale utilizate la prepararea mortarelor pentru stratul vizibil al tencuielilor decorative sunt: piatra de mozaic, sticla pisata, foita de mica, granule de marmura divers colorata de 13mm.

Piatra de mozaic (gris si praf de piatra) trebuie sa corespunda conditiilor din STAS 1134-71.

Dimensiunile granulelor de gris sunt cuprinse intre 0,3-6mm si trebuie sa aiba o coloratie uniforma; praful de piatra are granule mai mici de 0,3mm, in general sub 0,15mm; de asemenea, se vor utiliza diferite culori sau granit colorat cu cristale mari.

In mortarul pentru finisarea unor tencuieli decorative se va adauga, pentru a se obtine un luciu sclipitor, sticla pisata cu granule de 1,5-2mm, foita de mica, bucatele de sidef rezultate din pisarea scoicilor, mozaic de carbune antracit, etc.

4.       Adaosurile plastifiante (aditiv plastifiant) care pot fi utilizate la prepararea mortarelor de tencuieli sunt: varul gras, calcarul fin macinat, nisipul de cuart, etc.

Dintre plastifiantii fabricati industrial in tara noastra se poate utiliza in special Disanul (97% lignosulfonat de calciu tehnic +3% detergent), STAS 8625-70; acest produs se poate utiliza si la prepararea pastei “GIPAC”.

5.       Adaosurile hidraulice utilizate la prepararea mortarelor de tencuiala sunt materiale fin macinate (roci sedimentare diatomitice) sau de natura vulcanica (tras, piatra ponce, cenusa vulcanica si puzzolane), zgura granulata de furnal, praf de caramida sau tigla, etc; aceste adaosuri se vor adauga in ciment sau var spre a-i mari caracterul hidrofob.

6.       Intarzietorul de priza “Replast” care se utilizeaza la prepararea mortarelor de ciment sau ciment – var .

Pentru mortarele de ipsos se va intrebuinta intarzietorul de priza , conform caietului de sarcini “Intarzietorul de priza pentru ipsos”.

7.       Colorantii se vor utiliza numai pentru deschiderea culorii mortarelor, sau pentru a da acestora diverse culori; se va folosi in special praful de piatra, care se obtine prin cernerea prin sita de 900-1600 ochiuri/cm² a deseurilor rezultate din concasarea marmurelor sau a calcarelor de diferite culori, precum si prin cernerea deseurilor ceramice.

Pentru a da mortarului diverse culori sau nuante, se vor mai intrebuinta si diferiti pigmenti artificiali.

Dozajul pigment-liant-nisip, pentru obtinerea mortarului de culoarea dorita, se va stabili prin incercari preliminare; in nici un caz adaosul de pigment nu trebuie sa depaseasca 15% din greutatea amestecului uscat.

8.       Aracetul E50, utilizat pentru prepararea mortarelor cu aracet, va avea caracteristicile in conformitate cu prevederile de STAS 7058-80.

Conditiile tehnice de calitate pentru mortare de tencuiala.

Perioada maxima de utilizare a mortarelor in functie de natura liantilor:

la mortarele de var (marca M.4.T.), pana la 12 ore

la mortarele de ipsos-var (marca M50T), pana la 15 minute

la mortarele de ipsos-var (marca M.50T), in care s-a introdus un intarzietor de priza, pentru a se evita o intarire, pana la 1 ora.

la mortarele de ciment (marca M.100T.) si ciment-var (marca M50T) fara intarzietor, pana la 2 ore

la mortarele de ciment (marca M.100T.) si ciment-var (marca M. 50T.) cu intarzietor, pana la 6 ore

Mortarele de tencuiala pentru executarea diferitelor straturi ale tencuielilor vor trebui sa corespunda urmatoarelor tasari ale conului etalon:

pentru sprit, in cazul aplicarii mecanizate a mortarelor, 12cm

pentru sprit, in cazul aplicarii manuale 57cm

pentru grund, in cazul aplicarii manuale, 78cm, iar in cazul aplicarii mecanizate (in functie de aparatul folosit), 1012cm

pentru stratul vizibil, executat din mortar care contine ipsos, 912cm

pentru stratul vizibil executat din mortar fara ipsos, 78cm

Pentru executarea tencuielilor subtiri (5mm grosime) pe suprafetele netede de beton in medii umede se vor utiliza mortare pe baza de polimeri (cu adaos de aracet E50).

Lucrare: Evolutii in strategiile organizationale ale transnationalelor Lucrare: Solutionarea dilemelor etice - dilemele etice

Prepararea mortarelor cu adaos de aracet E50 se va face in modul urmator:

se va introduce in varnita, betoniera sau malaxor, cantitatea stabilita de emulsie de aracet E50, diluata cu o parte din apa necesara si se va amesteca pina la obtinerea unei emulsii omogene.

se vor introduce in emulsie in mod treptat componenti uscati (cimentul si nisipul).

se vor amesteca toti componentii timp de 34 minute si pe parcurs se va adauga si restul de apa necesara obtinerii consistentei dorite; in cazul prepararii manuale se va amesteca foarte energic cu o sapa.

Consistenta mortarelor cu adaos de aracet E50, determinata cu conul etalon, trebuie sa fie urmatoarea:

pentru tencuielile aplicate pe suporturi poroase, 811cm

pentru tencuieli aplicate pe alte suporturi (beton greu), 78cm

Conditii tehnice pentru executarea tencuielilor

1. Controlul si pregatirea stratului suport

1.1.          Se va efectua in prealabil un control al suprafetelor care urmeaza a fi tencuite; suprafetele suport trebuie lasate un anumit timp, pentru ca ulterior sa nu se mai produca tasari ce ar putea provoca fisurarea si coscovirea tencuielilor; astfel, zidaria de caramida a peretilor trebuie lasata sa se usuce (mortarul sa se intareasca in rosturi), iar suprafetele de beton sa fie uscate, pentru ca umiditatea sa nu mai influenteze ulterior aderenta tencuielilor.

1.2.          La inceperea lucrarilor de tencuieli trebuie sa fie terminate toate lucrarile a caror executie simultana sau ulterioara ar putea provoca deteriorarea tencuielilor.

1.3.          Suprefetele suport pe care se aplica tencuielile trebuie sa fie curate, fara urme de noroi, pete de grasime, etc.; suprafetele din plasa de rabit trebuie sa aiba plasa bine intinsa si sa fie legate cu mustati din sarma zincata de scheletul metalic sau de elementele pe care se aplica. Tencuielile nu se vor aplica decat dupa remedierea eventualelor deficiente constatate.

1.4.          Pentru a se obtine o buna aderenta a tencuielilor fata de diferitele straturi de suport, acestea trebuie pregatite in vederea tencuirii, cu conditia ca ele sa fie rigide, plane, uscate, rugoase si sa nu prezinte abateri de la verticalitate si planeitate mai mari decat acelea indicate in prescriptiile tehnice in vigoare. Abaterile mai mari decat cele admisibile se vor rectifica prin cioplirea iesiturilor si prin acoperirea intrandurilor mari (peste 40mm) cu o plasa de rabit prinsa cu cuie in rosturile zidariei, peste care se va executa tencuiala; rectificarea intrandurilor mai mari de 70mm pe suprafetele exterioare ale cladirilor (profiluri decorative, cornise solbancuri, etc.) nu se va face cu plasa de rabit ci, cu completari de caramida, sau prin confectionarea in prealabil a unor cofraje cu forma profilurilor in care se toarna beton, eventual armat, cu o impletitura de sarma fixata in cuie.

1.5.          Rosturile zidariei de caramida vor fi curatate cu ajutorul unei scoabe metalice pe o adancime de 35mm, iar suprafetele netede de beton vor fi aduse in stare rugoasa.

1.6.          Rosturile de dilatare intre elementele de constructii de pe suprafata cladirilor, care au coeficientul de dilatare diferit, se vor acoperi cu fasii din plasa de rabit de circa 15cm latime. De asemenea, se vor acoperi cu plasa rabit si suprafetele de lemn sau metal, existente pe suprafetele de zidarie de caramida (ghermele, grinzi, buiandrugi, etc.). Pe suprafetele de lemn acoperite cu plase de rabit, sub plasa de rabit se va aplica fie carton asfaltat, fie alta solutie hidrofuga, pentru a se evita umflarea lemnului in contact direct cu tencuiala.

1.7.          Suprafetele peretilor interiori si ale tavanelor de beton care se executa in cofraje de inventar cu fete netede (metalice, placaje, etc.), nu vor fi tencuite, ci se vor pregati doar prin chituire cu mortar de ciment si nisip fie, eventual cu adaos de aracet E50, pentru ca ulterior sa fie finisate direct numai cu strat vizibil  alcatuit din compozitii corespunzatoare de paste subtiri, tapete, etc.

1.8.          Pe suprafetele peretilor din cladirile care au in mod permanent umiditati relative interioare peste 60% se vor lua masuri, verificate prin calcul termotehnic, pentru impiedicarea acumularii progresive a umiditatii provenite din condensarea vaporilor, in interiorul elementelor de constructii, bariere contra vaporilor, stratul de aerare sau de ventilare, care vor fi justificate si din punct de vedere economic. Pentru realizarea acestora se vor avea in vedere si prevederile din “Normativ pentru proiectarea si executarea hidroizolatiilor din metariale bituminoase la lucrarile de constructii” indicativ C112-80.

1.9.          Suprafetele de lemn ale tavanelor, care urmeaza a fi tencuite vor fi acoperite cu sipci de lemn de 22x38  mm si trestie, care se vor fixa pe grinzile de lemn ale tavanelor, la interval de circa 2 cm intre ele. Inainte de baterea trestiei, se va verifica planeitatea intregii suprafete; defectele locale se vor corecta prin cioplirea sipcilor de lemn in dreptul iesindurilor, iar la intranduri, prin baterea a unui inca un rand de trestie. Abaterile mai mari de 10 mm se vor remedia prin marirea sau micsorarea stratului de tencuiala.

2.Executarea trasarii suprafetelor de tencuit

2.1.          Dupa controlul si pregatirea stratului suport se va executa trasarea suprafetelor care urmeaza a fi tencuite. La efectuarea trasarii prin diferite metode: cu repere de mortar (stalpisori), scoabe metalice lungi sau sipci de lemn, sau cu repere metalice de inventar, se va verifica modul de fixare a acestor repere, asa incat sa se obtina un strat de mortar cu grosimea stabilita.

2.2.          Pe suprafetele exterioare ale peretilor (fatade), trasarea se va face in acelas mod ca si pe suprafetele interioare ale peretilor.

2.3.          In cazul utilizarii reperelor (stalpisorilor) de mortar, acestea se vor executa din acelas mortar din care se executa grundul; latimea stalpisorilor de mortar va fi de 812cm pentru mortarele de var-ciment sau de var si 2,5 cm mentru mortarele de ipsos .

3.       Executarea amorsarii

3.1.          Suprafetele de beton (tavane, stalpi) si ale zidariilor vor fi in prealabil stropite cu apa, apoi se va face amorsarea prin stropire cu un sprit care se aplica in grosime de 3 mm. Compozitia spritului pentru amorsarea acestor suprafete va fi un amestec de ciment si apa (lapte de ciment). In cazul cand tencuielile se aplica in mai multe straturi si apoi se sclivisesc (camine de vizitare, rezervoare, subsoluri), umiditatea stratului anterior, pentru aplicarea stratului urmator, se va masura cu aparatul tip “Higromette” si va trebui sa fie cuprinsa intre 5% si 7%.

3.2.          Suprafetele peretilor din zidarie de caramida vor fi in prealabil stropite cu apa si eventual vor fi amorsate prin stropire cu mortar fluid in grosime de maximum 3mm, care va avea aceiasi compozitie ca a mortarului pentru stratul de grund.

3.3.          Amorsarea suprafetelor tavanelor din sipci si trestie se va face prin stropire cu un sprit din mortar de var-ipsos, iar pe suporturile din plasa de rabit se va aplica direct smirul, un mortar din aceiasi compozitie cu a mortarului pentru stratul de grund (din nisip, var si ipsos, sau din nisip, var si ciment).

3.4.          Aplicarea spritului se va face fie manual cu ajutorul unei maturi scurte, fie mecanizat cu aceleasi aparate folosite pentru aplicarea mecanizata a grundului,.

3.5.          In timpul executarii amorsarii suprafetelor, se va urmari ca spritul sa fie aplicat cat mai uniform, fara discontinuitati prea mari, iar inainte de aplicarea grundului se va verifica daca spritul este suficient intarit, fara prelingeri pronuntate si daca suprafata amorsata este suficient de rugoasa si aspra la pipait cu mana.

4.Executarea grundului

4.1.          Grundul, cel mai gros strat al tencuielii (520mm grosime), se va aplica dupa cel putin 24 ore de la aplicarea spritului, in cazul suprafetelor de beton si dupa 1 ora in cazul suprafetelor de caramida; pe suprafetele de zidarie de caramida care sunt amorsate numai prin stropire cu apa, grundul se poate aplica imediat. In cazul cand suprafata spritului este prea uscata, sau pe timp foarte calduros, aceasta suprafata se va uda in prealabil cu apa, inainte de a se aplica grundul.

4.2.          Stratul de grund se va aplica manual sau mecanizat, intr-una sau doua reprize, grosimea totala fiind de circa 15mm pe suprafetele suport executate din sipci si trestie si pana la 20mm pentru restul suprafetelor.

4.3.          Pe suprafetele peretilor de beton turnat in cofraj de inventar, care sunt netede si au absorbtie de apa redusa, stratul de finisare (circa 5mm grosime) se va executa cu un mortar cu adaos de aracet E50, dupa ce in prealabil suprafetele acestor pereti au fost amorsate.

4.4.          Aplicarea stratului de grund pe suprafetele interioare ale peretilor si pe tavane (in campuri dintre repere), se va realiza mecanizat, in toate cazurile in care este posibil, asigurandu-se o suprafata (front de lucru) de cel putin 2000m².

4.5.          Aplicarea mecanizata a spritului si grundului in incaperile cladirilor, pe pereti si tavane, pana la inaltimea de 3m, se va executa de pe pardoselele respective. Aplicarea manuala a spritului si grundului pe tavane si la partea superioara a peretilor se va executa de pe platforme de lucru continue (dulapi de lemn), rezemate de popi metalici extensibili de inventar si direct pe pardoseala pentru partea inferioara a peretilor.

4.6.          Aplicarea grundului pe timp de arsita se va face luandu-se masuri contra uscarii prea rapide, prin acoperirea suprafetelor respective pe care s-a aplicat grundul, cu rogojini umezite sau alte mijloace.

4.7.          Este cu desavarsire interzis sa se aplice stratul de grund pe suprafetele inghetate, sau daca exista pericolul ca grundul sa inghete inainte de intarire.

4.8.          In timpul executarii grundului se va urmari obtinerea unui strat cu o grosime care sa se incadreze in limitele admise si se va verifica daca s-a realizat o suprafata verticala si plana, care sa ascunda si sa rectifice toate defectele stratului suport; de asemenea se va verifica ca suprafata grundului sa nu prezinte asperitati pronuntate, zgarieturi, ciupituri, etc.

4.9.          Spritul si grundul se vor aplica pe fatadele cladirilor de sus in jos, de pe schele de fatada, montate la circa 50cm fata de suprafata fatadelor.

4.10.       Inainte de aplicarea stratului vizibil, se va controla ca suprafata grundului sa fie uscata si sa nu aiba granule de var nehidratat, care sa se poata stinge ulterior in contact cu umiditatea din stratul de grund si din stratul vizibil (aplicat ulterior) si sa provoace in acest mod impuscaturi pe suprafetele tencuite.

5.Executarea stratului vizibil

5.1.          Stratul vizibil al tencuielilor se va executa dintr-un mortar denumit “tinci” de aceiasi compozitie cu a stratului de grund, eventual cu o cantitate mai mare de var-pasta si cu nisip fin pana la 1mm, sau, in cazuri speciale, numai cu ciment si praf de piatra.

5.2.          Pentru obtinerea unei grosimi minime a stratului vizibil (25mm), mortarul de “tinci” se va arunca cu mistria la anumite intervale de timp (circa 5 minute) astfel ca intre aceste intervale sa se niveleze cu drisca.

5.3.          Stratul vizibil se va prelucra in functie de materialele utilizate, precum si in functie de sculele utilizate, tencuielile respective purtand urmatoarele denumiri: driscuite, gletuite, stropite, sclivisite, decorative din materiale speciale, etc.

5.4.          Tencuielile interioare gletuite se vor realiza fie prin inchiderea porilor tinciului cu un strat subtire (circa 1mm) de pasta de var cu adaos de ipsos (glet de var), fie prin acoperirea tinciului cu un strat subtire (circa 2mm) de pasta de ipsos (glet de ipsos), netezita fin. Pentru gletul de var in pasta de var se va adauga circa 100kg ipsos la 1m³ de var pasta, pentru a se accelera intarirea gletului.

5.5.          Gletul de ipsos se va aplica numai pe un strat suport care are un anumit grad de umiditate (nu este perfect uscat), in cantitati strict necesare, inainte de terminarea prizei ipsosului.

5.6.          Pe suprafetele de beton nu se va aplica direct gletul de var sau de ipsos, fara straturi intermediare. In cazul suprafetelor rezultate netede de la decofrare, daca este necesara realizarea unui strat de glet, se va folosi o [pasta speciala denumita “GIPAC” a carei reteta si mod de preparare sunt indicate in Caietul VII “Prepararea si aplicarea pastei “GIPAC” din “Normativul pentru executarea lucrarilor de zugraveli si vopsitorii”, C3-76.

Finisarea ulterioara a suprafetelor netede de beton se poate face, de la caz la caz, si cu o pasta subtire tip INCERC pe baza de praf de piatra, ciment alb, aracet E50, oxizi coloranti. Aceasta pasta se va prepara la locul de lucru din doua parti si anume: o parte solida (praf de piatra, ciment alb si oxizi coloranti) si o parte lichida (aracet E50 si apa). Cele doua parti componente se vor amesteca pe santier intr-o targa, in cantitati strict consumabile intr-o ora de lucru. Modul de preparare detaliat al acestei paste, inclusiv reteta de preparare o redam mai jos.