Instalatii
Stingerea incendiilor la garniturile de trenDin grupa mijloacelor de transport feroviar fac parte: locomotivele (cu aburi, Diesel electrice, Diesel hidraulice si electrice), vagoanele de calatori si vagoanele de marfuri clasice, cat si vagoanele cisterna care deservesc statiile de cale ferata. 1. Pericole de incendiu la locomotive Locomotivele sunt mijloace de tractiune feroviare dotate cu motoare de mare putere, capabile sa tracteze un mare numar de vagoane de calatori si de marfuri. Ele se deosebesc din punct de vedere constructiv prin motoarele si anexele acestora (cu aburi, cu ardere interna si electrice, sau numai electrice), precum si prin tipul de combustibili folositi, care prezinta un grad mai redus sau mai ridicat de pericol de incendiu. Locomotivele clasice cu abur prezinta un pericol mai redus de incendiu intrucat folosesc drept combustibil carbunii. Acestia pot provoca si ei incendii, pe timpul trecerii locomotivei prin apropierea padurilor de conifere sau foioase, a lanurilor de cereale sau a obiectivelor in care se produc sau se prelucreaza substante combustibile (depozite de lichide combustibile, rafinarii, combinate petrochimice, depozite sau fabrici de cherestea si de mobila, depozite de in, de canepa, de furaje etc.), din cauza scanteilor aruncate prin cosul de fum al locomotivei, cand dispozitivul de parascantei lipseste sau este deteriorat, dar mai ales din cauza cenusii cu jeratic de la gratarul focarului cazanului de abur, daca acesta este curatat pe timpul deplasarii locomotivei si nu in locurile special amenajate in statiile de cale ferata. In ceea ce priveste pericolul prezentat de actiunea scanteilor, acesta se datoreste faptului ca, in urma curentilor de aer produsi de mersul rapid al locomotivei sau din cauza vantului, zborul acestor particule de carbon in suspensie, aflate in stare aprinsa si incalzite la temperaturi ridicate, este mai lung, avand o durata de cateva secunde, fapt ce le permite sa provoace aprinderea substantelor combustibile la distante destul de mari fata de calea ferata. Pericolul de incendiu generat de scanteile locomotivei depinde si de carbunele folosit drept combustibil (pericolul este mai mare cand focarul cazanului este alimentat cu carbune faramitat). Incendiile sunt mai frecvent posibile pe locomotivele cu aburi care folosesc combustibili lichizi (pacura), fie din cauza deteriorarii injectoarelor sau conductelor de alimentare, fie datorita unor defectiuni la rezervorul de combustibil. Rod al modernizarii rapide a mijloacelor de tractiune feroviara, locomotivele Diesel hidraulice si Diesel electrice reprezinta azi ponderea de masini de tractiune a parcului feroviar din tara noastra. Pericolul de incendiu pe aceste tipuri de locomotiva este marit atat datorita marilor cantitati de combustibil lichid (motorina) folosit pentru actionarea motoarelor ou ardere interna, cat si datorita motoarelor electrice sub tensiune. Punctele cele mai periculoase la incendiu pe aceste locomotive sunt: a). La locomotivele Diesel hidraulice: - zona atacurilor de osie de pe toate rotile, unde uleiul scurs de la agregatele hidraulice, din cauza neetanseitatilor se poate aprinde datorita supraincalzirii sabotilor de faina, care produc jerbe de scantei; - toba de esaparea gazelor arse de la motoare, care, fiind deteriorata, permite accesul gazelor pe suprafetele acoperite cu ulei rezultat din scurgerile normale de la imbinarile si flansele conductelor, generand aprinderea acestuia; - trecerea gazelor incinse din toba de esapare in tava de scurgere a apei si evacuarea acestora pe rezervorul principal de combustibil sau la partile inferioare ale transmisiei si reductorului; - schimbatorul de caldura (in care se executa racirea uleiului folosit in actionarile hidraulice), la care, prin spargerea tuburilor de legatura „Argus” dintre transmisia hidraulica si schimbatorul de caldura, uleiul se scurge pe partile supraincalzite ale motorului si se poate aprinde; - dyniastarterul (dispozitivul de pornirea motorului Diesel si de incarcarea bateriei), care, prin scurtcircuitare, poate provoca incendiu. b). La locomotivele Diesel electrice: Pericolul cel mai frecvent de incendiu il constituie scurgerea motorinei din conductele de alimentare pe partile supraincalzite ale motorului si autoaprinderea vaporilor acesteia. De asemenea, prezinta pericol de incendiu uleiul folosit pentru ungerea pieselor motorului care se rotesc si pentru actionarea agregatelor hidraulice, care poate tasni, prin fisurile produse in tuburile de legatura „Argus”, peste partile supraincalzite ale motorului, autoaprinzandu-se. Mai pot produce incendii scanteile electrice produse de contactele slabe ale instalatiilor electrice, atunci cand in jur exista vapori de substante combustibile. In ceea ce priveste instalatiile electrice propriu-zise de pe aceste locomotive (blocul de aparate, generatorul de curent si motoarele electrice de tractiune), acestea pot provoca si ele incendii, care se pot propaga apoi la combustibilii scursi (motorina sau ulei) sau la rezervoarele de combustibil. c). Locomotivele electrice: Sunt cele mai importante din categoria mijloacelor de tractiune feroviare. Aceste utilaje au caracteristici tehnice deosebite, folosesc energia electrica pentru actionarea motoarelor de tractiune, dezvolta puteri de 4500 si 7100 de cai putere si sunt compuse din: - 2 posturi de conducere; - 4-6 blocuri de redresare; - 4-8 blocuri de aparate (cu contactorri de linie si contactorii de franare, transformatorul principal - cu ulei, seiful de aplatizare cu bobine pentru fiecare motor de tractiune, motoarele de tractiune, blocul de protectie si semnalizare, care are rolul de a semnaliza la panouri circuitul pe care se produce o defectiune, deconectand automat locomotiva de la reteaua electrica si pantograful, care asigura legatura mobila dintre locomotiva electrica si conductorii aerieni de transport ai energiei electrice). Pe acest tip de locomotiva pot izbucni incendii: - la blocurile de redresare, ca urmare a unor scurtcircuite; - la blocurile de aparate, ca urmare a deteriorarii camerelor ceramice de stingere, insotita de improscarea cu metal topit, care poate cuprinde izolatia conductorilor; - la transformatorii ou ulei, ca urmare a conturnarii izolatorilor de trecere sau strapungerii infasurarilor acestora; - la motoarele electrice de tractiune, ca urmare a aprinderii cablurilor de becuri sau infasurarilor rotorului sau statorului. De asemenea, pe locomotivele electrice mai pot izbucni incendii din cauza supraincarcarii conductorilor suprasolicitati, a flamelor produse in faza de conturnare, ca urmare a depunerilor particulelor de fum si a altor impuritati, a descarcarilor electrice din atmosfera, din cauza scanteilor functionale produse la deschiderea circuitelor electrice, precum si datorita scurtcircuitelor ce se produc oa urmare a deprecierii proprietatilor izolante ale invelisurilor de protectie ale conductorilor electrice. In vagoanele pentru transportul calatorilor, pot izbucni incendii la panourile instalatiilor electrice de iluminat si de incalzit, in compartimentele cu sobe de la vagoanele de dormit sau de la vagoanele restaurant. La aceste vagoane, mai pot izbucni incendii datorita aprinderii uleiului folosit la ungerea osiilor, care poate provoca incendierea podelelor vagonului sau a altor materiale combustibile aflate in apropierea locului unde a izbucnit incendiul. La vagoanele ce transporta marfuri generale, incendiile pot izbucni datorita autoaprinderii marfurilor si a intrarii in reactie a acestora, sub actiunea scanteilor de locomotiva sau uleiului aprins folosit la ungerea osiilor. La vagoanele cisterna, poate avea loc incendierea produsului scurs pe la vane, datorita incalzirii la rosu a rotilor cu frana blocata sau a aprinderii uleiului folosit la ungerea osiilor.
Pericole insemnate de incendiu exista si la caile ferate electrificate, din cauza retelei de conductori aflate sub inalta tensiune (27000 V). Instalatiile electrice de pe linii pot da nastere unor incendii atat prin producerea unor scurtcircuite, cat si prin ruperea conductorilor, situatie in care survine si pericolul de electrocutare a persoanelor. Incendiile la garniturile de tren cu vagoane de calatori, de marfuri si cu vagoane cisterna incarcate cu produse petroliere siau alte substante combustibile, izbucnesc, in cele mai multe cazuri, din cauza accidentelor tehnice sau de circulatie. Aceste incendii, daca nu sunt localizate la timp, capata caracter de proportii si pot provoca victime. Cand incendiile izbucnesc pe timpul deplasarii, situatie deosebit de dificila, propagarea acestora se face cu repeziciune, de la un vagon la altul si de la o cisterna la alta, datorita tirajului format, craindu-se pericolul exploziilor, accidentelor si incendierii intregii garnituri. Cand incendiile au izbucnit in timpul stationarii garniturilor in gari, triaje sau pe calea ferata curenta, in cazul accidentelor (ciocniri, deraieri, avarii), incendiile pot fi precedate de explozii, oare deterioreaza locomotivele si vagoanele, imprastie lichidele combustibile si inflamabile la distante si pe suprafete mari. Datorita temperaturilor ridicate ce se dezvolta pe timpul arderii produselor petroliere sau chimice (1000-1200°C), rezistenta cisternelor scade concomitent cu cresterea presiunii in interiorul acestora, situatie in care, daca sunt fisuri, apare si pericolul exploziei. Totodata, in urma accidentului unei garnituri de tren are loc scurgerea lichidelor combustibile din rezervoarele locomotivei si din cisternele avariate, putand apare si pericolul intrarii in reactie a substantelor chimice revarsate in timpul coliziunii. Pe timpul acestor incendii, se degaja fum si gaze toxice in cantitati mari, se dezvolta temperaturi ridicate in focarele de ardere, iar pericolul propagarii lor la restul garniturii si constructiilor vecine este deosebit de mare, degajandu-se fum si gaze toxice in cantitati mari. In cazul incendiilor la vagoanele de transport de marfuri generale, cresterea intensitatii arderii se datoreaza si deteriorarii ambalajelor, spargerii recipientilor sau buteliilor, lucru care va permite, si in acest caz, intrarea in reactie a diferitelor substante, o reactie de multe ori violenta si exoterma, facilitand propagarea incendiului la vagoanele vecine sau da garniturile de tren garate in apropierea celei incendiate. 2. Organizarea si ducerea actiunilor de stingere a). Recunoasterea La recunoasterea incendiilor izbucnite la garniturile de tren, comandantul interventiei va stabili: - prezenta personalului accidentat care trebuie salvat de urgenta si caruia trebuie sa i se acorde primul ajutor (medical, metodele folosite pentru scoaterea acestora din vagoanele avariate; - numarul vagoanelor incendiate si deraiate; - numarul vagoanelor incendiate, dar nederaiate si posibilitatea scoaterii lor din zona, in vederea stingerii incendiului in locuri izolate; - numarul si locul in garnitura ale vagoanelor neincendiate, dar periclitate de incendiu sau de eventualele explozii ce pot avea loc; - in raport de marcarea vagoanelor si de continutul documentelor sefului de tren, care dintre aceste vagoane au incarcatura cea mai periculoasa (substante explozive, toxice, lichide inflamabile), pentru a lua masuri de racirea si protectia lor in vederea micsorarii sau inlaturarii pericolului de explozie sau incendiu; - care sunt vagoanele cu marfurile cele mai de pret, locul unde se gasesc in garnitura si posibilitatea scoaterii lor urgente din zona incendiata; - pericolul de explozie a cisternelor incarcate cu lichide si gaze combustibile expuse efectului termic sau care au suferit socuri mecanice puternice in urma accidentului; - caile de acces ce vor fi folosite pentru realizarea dispozitivelor de lupta, astfel incat sa nu se impiedice circulatia pe liniile curente de cale ferata; - pericolul de electrocutare in cazul incendiilor izbucnite la locomotivele Diesel electrice si electrice, precum si la garniturile de cale ferata cu tractiune electrica si daca s-au luat masuri de intreruperea curentului de inalta tensiune de pe liniile de alimentare; - numarul de locomotive si de vagoane cisterna cu apa aflate in garile apropiate locului incendiului, pentru a fi folosite in alimentarea cu apa a masinilor de lupta si prezenta in zona a garniturilor de interventie cu macarale de mare capacitate, pentru a fi folosite in actiunea de scoatere din zona a vagoanelor deraiate, dar neincendiate si punerea ulterioara a liniei de cale ferata in circulatie curenta (aceste informatii, comandantul interventiei le va obtine prin radio). b). Substante stingatoare Pentru stingerea incendiilor izbucnite la locomotivele cu aburi si „Diesel” se folosesc substantele pulverulente de tip „Florex”, spuma aeromecanica si apa pulverizata. Pentru stingerea incendiilor izbucnite ia locomotivele electrice se utilizeaza bioxidul de carbon, pulberile stingatoare „Florex” si, in mod exceptional, apa pulverizata. Pentru stingerea incendiilor la vagoanele ce transporta marfuri generale si la vagoanele cisterna cu produse petroliere si chimice lichide, substantele stingatoare se vor alege si folosi in raport de natura substantelor ce ard, asa cum s-a analizat in capitolele anterioare. c). Stingerea Incendiile izbucnite la garniturile de tren, prin proportiile ce le pot lua si prin complexitatea situatiilor ce le creeaza, impun comandantului interventiei obligativitatea luarii unor masuri inca de la plecarea din subunitate, astfel: - concentrarea la fata locului a fortelor si mijloacelor necesare pentru salvarea oamenilor si stingerea incendiilor; - alarmarea cadrelor si aducerea lor la incendiu; - prealarmarea formatiilor civile de pompieri din localitatile apropiate, pentru asigurarea interventiei lor in orasul de resedinta si in raionul de responsabilitate; - concentrarea autosalvarilor si a personalului tehnico-sanitar specializat pentru acordarea primului ajutor medical persoanelor accidentate; - aducerea la locul incendiului a autostropitorilor intreprinderilor de gospodarire oraseneasca, a autocisternelor de la intreprinderile de industrializarea laptelui si a eimentrucurilor de la santierele de constructii. Cand incendiile au izbucnit pe locomotivele cu aburi care folosesc combustibili lichizi (pacura), comandantul interventiei va stabili daca s-a inchis robinetul de alimentare a ejectoarelor cu pacura si s-a inceput operatiunea de purjare. In toate cazurile cand arde pacura, pentru stingere se actioneaza initial cu pulbere „Florex”, iar ulterior cu spuma chimica sau mecanica. Numai in cazul rasturnarii si avarierii locomotivei, urmate de scurgerea din rezervor a pacurei si aprinderea ei, se admite utilizarea apei pentru stingere, refulata cu tevi tip „C” cu ajutaje pulverizatoare, daca stratul de pacura este superficial. Cand scurgerile sunt mai mari, mai intai se asigura realizarea unor diguri de retentie din pamant sau nisip si apoi se actioneaza pentru stingerea cu jet de apa compact, refulat in zig zag, din aproape spre departe. Servantii vor fi echipati cu costumele de protectie anticalorica si se vor amplasa in locuri in care sa fie feriti de efectul exploziei cazanului cu aburi sau al fisurarii sale, intrucit aburul supraincalzit produce oparirea. La incendiile izbucnite pe locomotivele Diesel hidraulice si Diesel electrice, cand incendiul a izbucnit sub locomotiva, ca urmare a aprinderii rezidurilor de ulei sau de motorina din partile inferioare ale locomotivei, datorita corpurilor incandescente provenite de la sabotii de frana, comandantul interventiei, inainte de inceperea actiunii de stingere, trebuie sa verifice: - daca s-a oprit motorul Diesel; - daca s-a deconectat intrerupatorul principal al bateriei; - daca s-au deconectat sigurantele automate ale curentului de comanda, cele de excitatie a dynastarterului (la locomotivele Diesel hidraulice) si ale pompelor de apa pentru incalzire si recirculare; - daca s-a executat inchiderea robinetului de izolare a motorinei sau daca au fost obturate conductele de alimentare in zona tuburilor „Argus” prin turtirea sau indoirea acestora. Pentru stingere, se va actiona initial cu pulbere „Florex”, apoi cu spuma chimica sau mecanica. In cazul rasturnarii locomotivei si scurgerii combustibilului din rezervoare, comandantul interventiei trebuie sa ia masuri de oprirea acestei scurgeri prin ermetizarea capacelor rezervoarelor sau prin astuparea cu dopuri de lemn, a sparturilor, concomitent cu interzicerea focului deschis pana la incheierea operatiunilor de stingere si redare in trafic normal a caii ferate pe care s-a produs avaria. Daca motorina revarsata s-a incendiat, dupa realizarea digului de retentie, se actioneaza pentru stingerea incendiului cu spuma chimica sau mecanica. O atentie deosebita trebuie acordata protectiei, prin racire cu tevi generatoare de spuma, a rezervoarelor cu motorina, pentru a se preintampina pericolul exploziei acestora, urmata de revarsarea lichidului combustibil si cresterea intensitatii arderii. Servantii sefi de teava vor fi echipati cu costume de protectie anticalorica si se vor amplasa in locuri ferite de efectul unei eventuale explozii a rezervoarelor. Cand incendiul s-a produs in cabina locomotivei, comandantul interventiei este obligat sa verifice: - daca s-a oprit motorul Diesel; - daca s-a deconectat intrerupatorul principal al bateriei; - daca s-a deconectat curentul de comanda si siguranta automata de la excitatia dynastarterului. Pentru stingerea incendiului se va actiona numai cu stingatoarele cu bioxid de carbon de pe locomotiva si din dotarea subunitatii sau cu pulbere tip „Florex”. Servantii sefi de teava care actioneaza in interiorul cabinei pentru stingerea incendiului izbucnit la una din instalatiile electrice ale locomotivei, vor fi echipati cu cizme si manusi din cauciuc, costume de protectie anticalorice, masti contra fumului cu cartus polivalent sau cu aparate izolante. Ei vor lucra in echipe de cate doi, pentru intrajutorare. La incendiile izbucnite pe locomotivele electrice, inainte de a permite inceperea actiunii de stingere, comandantul interventiei trebuie sa verifice: - daca s-a deconectat disjunctorul; - daca s-a coborat pantograful; - daca s-a deconectat circuitul de comanda si cel al bateriei. Pentru stingere, se vor folosi aceleasi metode si se vor respecta aceleasi masuri de securitate indicate la stingerea incendiilor la instalatiile electrice de pe locomotiva Diesel electrica. Tinandu-se cont de marele pericol de incendiu ce-1 prezinta vagoanele de marfa care transporta substante capabile sa produca explozii si vagoanele cisterna cu lichide inflamabile, inca de la sosirea sa, comandantul interventiei este obligat sa ia masuri de decuplarea acestor vagoane si scoaterea lor din zona periclitata, garandu-le departe de incendiu si pe linii secundare. Cand cisternele sunt deraiate si avariate, comandantul interventiei va lua toate masurile posibile pentru prevenirea curgerii si imprastierii lichidelor respective, prin astuparea gaurilor cu dopuri de lemn, dopuri de ciment rapid, prin realizarea unor cuiburi de pamant sau nisip pe directiile de scurgere si chiar prin amenajarea unor gropi de acumulare, prevenind astfel eventualele incendii produse de aceste lichide la restul de vagoane ori la obiectivele invecinate. Actiunea de stingere trebuie inceputa cu racirea cisternelor sau vagoanelor din imediata apropiere a focarelor, pana la realizarea evacuarii lor, asigurandu-se prin aceasta limitarea propagarii incendiului si prevenirea exploziilor. Cand lichidele sunt revarsate, actiunea de stingere incepe cu realizarea digurilor de retentie din pamant sau nisip si lichidarea acestor focare. Numai dupa aceea se va trece la lichidarea incendiilor la cisternele deraiate sau aflate pe linii si incendiate, refulandu-se mari cantitati de spuma, cu ajutorul autotunurilor de stins incendii si al tevilor generatoare de spuma. Cand incendiile se manifesta sub forma tortelor la capacele gurilor de vizitare (a domurilor), sau sub forma unor vane, in cazul fisurilor, crapaturilor sau sparturilor, stingerea se va executa cu ajutorul jeturilor de apa refulata de tevile tip „B” sau de tunurile de apa, asigurandu-se in acest fel indeplinirea simultana a doua misiuni: lichidarea tortelor si racirea cisternelor. Cand decuplarea vagoanelor incendiate sau a celor neavariate nu se poate realiza, comandantul interventiei trebuie sa ia masuri pentru lichidarea incendiului, in functie de modul cum acesta se manifesta, actionand cu intreaga gama de substante stingatoare din dotarea masinilor de lupta si luand masuri de racirea vagoanelor vecine locului incendiat si a constructiilor situate in apropierea locului avariei, destinand in acest scop tevi tip „B”. Servantii vor fi amplasati inapoia terasamentelor de cale ferata si vor actiona din pozitia culcat, ferindu-se, astfel, de eventualele accidente ce pot avea loc ca urmare a exploziilor repetate. Pe timpul lucrului, ei vor fi echipati cu costume anticalorice si vor folosi aparatele izolante. Deosebit de complicata este stingerea incendiilor izbucnite la garniturile de tren care transporta marfuri generale. Si la aceste incendii, comandantul interventiei este obligat sa scoata din zona incendiata vagoanele aflate in pericol. Daca garnitura de vagoane incendiate se afla in statii in care sunt garate si alte garnituri de tren, comandantul interventiei este obligat sa asigure protectia acestor garnituri pana la indepartarea lor din zona incendiata, realizand ziduri de apa cu autotunurile de stins incendii sau panze de apa prin incrucisarea tevilor tip „B”. Cand situatia permite, este recomandabil ca si vagoanele incendiate sa fie scoase si indepartate din zona obiectivelor ce pot fi incendiate in urma exploziei acestora sau a transmiterii incendiului prin scantei, jeratic sau caldura radiata. In raport de datele obtinute de la seful de tren sau dupa marcajul vagoanelor, comandantul interventiei va hotari tipul substantelor stingatoare ce le va folosi. Pe masura ce se asigura stingerea, marfurile vor fi evacuate din vagoane pe terenurile din apropierea locului incendiilor, unde se va executa desfacerea baloturilor si lichidarea focarelor patrunse in masa de material sau depozitarea marfurilor neafectate de incendiu. Cand avarierea garniturilor de tren a avut loc in apropierea podurilor de cale ferata, comandantul interventiei trebuie sa ia masuri de protectia acestora impotriva caldurii radiate, destinand tevi tip ,,B” cu misiunea de racire a elementelor metalice. Este indicat ca alimentarea cu apa a acestor tevi sa se faca cu motopompe amplasate la sursele naturale peste care sunt construite podurile de cale ferata aflate in pericol In situatia revarsarii si scurgerii produselor in sursele naturale de apa, comandantul interventiei este obligat ca, impreuna cu organele de cale ferata si intreprinderile aflate in aval de locul accidentului, sa amenajeze si sa instaleze pe apa „baraje flotante”, pentru retinerea produselor respective si prevenirea izbucnirii de noi incendii in zonele prin care trece apa. Barajele flotante se confectioneaza din scanduri legate cap la cap si ancorate cu cabluri de stalpi, pe ambele maluri ale apei. Cele mai bune rezultate le-au dat barajele flotante formate din grinzi sau traverse, pe care s-au fixat table de otel cu o inaltime deasupra apei de 20-30 cm. La aceste baraje, grinzile din lemn au rolul de a asigura plutirea, iar tabla are rolul de a retine hidrocarburile care se scurg si de a apara grinzile impotriva focului cind produsul revarsat este incendiat. Si barajele flotante din grinzi si tabla se fixeaza, cu ajutorul unor cabluri, de stalpii plantati pe ambele maluri ale apei. Pentru a fi eficace, barajele flotante se monteaza pe 2-3 randuri, la distanta de cateva sute de metri unul de altul, in acest fel asigurandu-se retinerea tuturor produselor ce se scurg, inainte ca ele sa ajunga in zona obiectivelor sau a localitatilor. Pentru a se preveni aprinderea produsului retinut in perimetrele indiguite, este indicat sa se amplaseze motopompe sau masini de lupta in aval de aceste baraje, care vor refula un strat de spuma chimica sau, aeromecanica in zona barajului. Dupa aceea, tevile vor ramane in supraveghere, pana cand in zona se vor aduce substante chimice coagulante, care vor ajuta la culegerea produsului de pe suprafata apei. Barajele cu zonele de retentie a produsului revarsat trebuie amplasate in portiuni de teren nelocuite si cat mai departe de obiectivele industriale sau de localitati. In scopul prevenirii incendiilor sau exploziilor pe directia de scurgere a produselor, comandantul interventiei va lua masuri de alertare a populatiei si a obiectivelor, de evacuare a cladirilor situate in imediata apropiere a apei curgatoare si interzicerea oricarei surse de foc deschis in zona respectiva. Deosebit de periculoase sunt situatiile cand produsul revarsat se scurge in canalele subterane de colectare a apelor pluviale in acest caz, in intervalul dintre doua guri de vizitare va avea loc o intensa vaporizare sau gazeificare, perna de vapori astfel formata, ajunsa in dreptul unei guri de vizitare, se va combina cu aerul paitruns din mediul ambiant si va forma amestecuri explozive care se vor amorsa de la orice sursa de foc deschis. Explozia produsa in astfel de situatii este atat de violenta, incat unda de soc poate arunca la distanta de 100-200 m capacele. In acest caz, pentru prevenirea producerii acestui fenomen, comandantul interventiei trebuie sa destine la fiecare gura de vizitare situata in aval de locul accidentului, cate o teava generatoare de spuma, pentru a umple cu spuma canalele respective. La locul de iesire a produsului din canal, va fi amplasat un baraj flotant, iar zona de retentie a acestuia va fi, de asemenea, acoperita cu spuma. O alta metoda de recuperare a lichidului revarsat consta in amenajarea unor gropi sau bartale, in apropierea barajelor flotante, produsul acumulat fiind dirijat spre acestea prin santuri. Si aceste gropi sau batale trebuie acoperite cu un strat de spuma, pana la sosirea autospecialelor intreprinderilor petroliere, care vor recupera acest produs. Problema stingerii incendiilor in instalatiile electrice ale substatiilor de tractiune va fi analizata in capitolul stingerea incendiilor in obiectivele unui metrou.
|