Constructii
Expertiza termica si energetica - certificatul de performanta energetica, auditul energetic, documentatia de avizare a lucrarilor de interventiiUNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA FACULTATEA DE CONSTRUCTII DEPARTAMENTUL DE EDUCATIE PERMANANTA MODULELE CONSTRUCTII SI INSTALATII EXPERTIZA TERMICA SI ENERGETICA CERTIFICATUL DE PERFORMANTA ENERGETICA AUDITUL ENERGETIC DOCUMENTATIA DE AVIZARE A LUCRARILOR DE INTERVENTII pentru o SALA DE SPORT din municipiul Targu-Jiu, jud. Gorj MODUL CONSTRUCTII PARTEA I EXPERTIZA TERMICA SIENERGETICA CERTIFICATUL DEPERFORMANTAENERGETICA Cap. 1 Tema lucrarii pentru modulul constructii 1.1 TEMA LUCRARII CURSANTILOR "ATESTAT AUDITORI ENERGETICI"-AE-c MODUL CONSTRUCTII SA SE REALIZEZE EXPERTIZA TERMICA SI ENERGETICA respectiv AUDITUL ENERGETIC, pentru o cladire de locuit in comun cu releveul si sectiunea (pentru o camera de la etaj curent) din figura(vezi si exemplu de Audit de pe C.D.).
Releveul camerei si sectiune verticala se dau alaturat. Se dau urmatoarele date despre cladire:
Datele care nu sunt date mai sus se vor adopta la libera alegere/apreciere. OBS. In functie de optiunea solicitata se va rezolva:
Notele de calcul vor fi conduse numai pentru "Cladirea reala" si "Cladirea de referinta" DATE SUPLIMENTARE "Cladirea reala":
DATE SUPLIMENTARE "Cladirea de Referinta ":
OBS.
120 220 500 90 100 210 115 12,5 207,5
10,25
0,50 0,35 0,50 0,30 5,00 0,25 5,00 0,50
12,5 - 15°C BAIE 22° 120 90 220 115 207,5 B B CAMERA 20° A A 500 25 500 37,5 1.2. DOCUMENTE CONEXE 1.2.1. Cerere pentru acordarea certificatului energetic al cladirii. Anexa 1. 1.2.2. Fisa de analiza termica si energetica. Anexa 2. Cap. 2. EVALUAREA PERFORMANTELOR ENERGETICE ALE CALADIRII STUDIATE (P+2E) 2.1. INVESTIGATIA PRELIMINARA 2.1.1. Analiza documentatiei care a stat la baza executiei cladirii In cazul de fata nu putem discuta despre analizarea documentatiei care a stat la baza executiei cladirii, intrucat nu suntem in posesia acesteia. Intrucat pentru rezolvarea temei primite folosim datele de la cap. 1.1., vom face referire la aspectele prezentate in MC 001/3 - 2006, pct. III. 2.2.1.1. 2.1.2. Analiza elementelor caracteristice privind amplasarea cladirii in mediul construit Admitem ca blocul de locuinte P+2E, 4 camere pe nivel se afla in Oradea. Cladirea nu este umbrita, presupunem ca este situata fata de cladirile invecinate (care au acelasi regim de inaltime), la distante 17, 20, 17, 20 m. Analiza elementelor caracteristice se face in conformitate cu Mc 001/ 3-2006, partea III. 2.2.1.2. 2.1.3. Evaluarea starii actuale a cladirii prin comparatie cu solutia din proiect In conditiile unei cladirii reale un avantaj major il reprezinta existenta documentatiei care a stat la baza constructiei CARTEA CONSTRUCTIEI. In conditiile in care aceste documete nu exista se impune verificarea in detaliu a elementelor de constructie perimetrale cu notarile de rigoare. La cladirea existenta vom urmarii starea elementelor de constructie perimetrale atat la interior cat si la exterior acordand o atentie sporita zonelor de intersectie intre trei elemente de constructie plane si la colturi. Pentru evidentierea zonelor degradate cu pierderi mari de caldura utilizam mijloace fotografice. Pentru evaluarea starii cladirii in vederea evaluarii performantelor cladirii avem in vedere prescriptiile Mc 001/ 3-2006, partea III. 2.2.1.3.1. 2.1.4. Prelevarea de probe fizice In situatia de fata nu putem vorbi despre prelevarea de probe fizice, dar in situatia reala in cazul in care elementele de constructie prezinta o degradare mare datorata umezelii se impune prelevarea de probe pentru laborator. In conditiile in care au fost utilizate materiale de constructie pentru care nu avem la dispozitie tabele pentru stabilirea caracteristicilor termodinamice acestea se pot determina in urma probelor de laborator sau a bibliografiei existente din epoca realizarii constructiei. Ne propunem sa determinam cauzele care au dus la degradarea materialelor elementelor de constructie in vederea stabilirii masurilor tehnice de reabilitare. Avem in vedere prescriptiile Mc 001/ 3-2006, partea III. 2.2.1.4. In urma investigarii preliminare intocmim fisa de analiza, Anexa 1, care cuprinde elementele necesare estimarii consumului anual de energie pentru incalzirea spatiilor, iluminat si prepararea apei calde pentru consum menajer. 2.2. DETERMINAREA VALORILOR PARAMETRILOR TERMOENERGETICI AI ELEMENTELOR DE CONSTRUCTIE PERIMETRALE ALE CLADIRII EXISTENTE 2.2.1. Dimensiunile caracteristice geometrice ale cladirii Dimensiunile caracteristice ale cladirii se stabilesc in baza documentatie desenate anexate, valorile rezultate sunt prezentate in tab. 1. Tab.1. Dimensiuni caracteristice
2.2.2. Determinarea rezistentelor specifice ale elementelor de constructie 2.2.2.1. Pereti exteriori (vechime 30ani, afectati de condens), vezi fig.1 2.2.2. Determinarea rezistentelor specifice ale elementelor de constructie 2.2.2.1. Pereti exteriori (vechime 30ani, afectati de condens), vezi fig.1 a) Rezistenta termica specifica unidirectionalaR Nota: Toti peretii exteriori au aceeasi structura si sunt formati conform urmatoarei stratificari:
1.Zidarie din caramida plina normala d=37,5cm Anexa A ,poz.63 din C 107/3
-2005: r=1800kg/mc; l=0,80 W/mK; Coeficient de corectie a=1.15 din MC001-P I, tab.5.3.2 2.Tencuiala interioara var, d=1,5cm Anexa A, poz.17 din C 107/3 -2005 r=1600kg/mc ;l=0,80 W/mK Coeficient de corectie a=1.10 din MC001-P I, tab.5.3.2 3.Tencuiala exterioara var-ciment, d=2,5cm r=1700kg/mc ;l=0,87 W/mK Coeficient de corectie a=1.10 din MC001-P I, tab.5.3.2 1,5 37,5 2,5
Rezistenta termica specifica unidirectionla R,se calculeaza cu relatia de mai jos: R=R+ΣR+R[]
unde: coeficienti de convectie la interiorul si la exteriorul peretelui R===0,125 ; R===0,042 ;
R==++=0,452 R=0,125+0,452+0,042=0,619
i: coeficient de transfer termic superficial interior 8 [W/m2K] e: coeficient de transfer termic superficial exterior 24 [W/m2K] a: coeficient de majorare a conductivitatii termice in functie de starea si vechimea materialelor, cf.tab. 5.3.2, Mc001 - PI λ : conductivitatea termica de calcul λ' : conductivitatea termica corectata de calcul b) Rezistenta termica specifica corectata a peretilor exteriori In conformitate cu prevederile din normativul C107/1, la fazele preliminare de proiectare,influenta puntilor termice ,se poate evalua printr-o reducere globala a rezistentelor termice unidirectionale ,astfel : - la pereti exteriori 20.....45 %; -la terase si plansee sub poduri 15.....25% -la plansee peste subsoluri si sub bowindouri 25.....35% -la rosturi10.....20% Coeficientul de reducere al rezistentei uniderctionale la pereti ,,r,, s-a evaluat nediferentiat pentru toti peretii exteriori, astfel : r= 0,80 ; Rezistenta corectata la peretii exteriori Rī=rxR= 0,80x0,619=0,495 Nu s-a utilizat metoda cooeficientilor specifici liniari si punctuali de transfer termic deoarece nu se justifica un calculul atat de laborios. Orice valoare a coeficientului ,,r ,, cuprinsa intre 0,75 si 0,87(9) este acoperitoare, iar o evaluare a coeficientului ,,r,, de 0,80 va da o abatere nesemnificativa fata de calculul laborios al coeficientilor liniari si punctuali ai puntilor termice. 2.2.2.2. Placa pe sol Pentru calculul rezistentei specifice unidirectionale se vor utiliza 2 relatii, spre comparare , urmand ca in calculul rezistentei medii corectate pe cladire sa se ia valoarea cea mai mica rezultata din calcule. Cele 2 relatii de calcul sunt: a) Relatia simplificata din NP 060-02 ,prezentata si la curs; b) Relatia prezentata in normativul C107/5 -02 pentru elemente de constructie in contact cu solul. a) Rezistenta termica specifica unidirectionala R1- NP 060-02 Pentru determinarea rezistentei unidirectionale s-a utilizat relatia simplificata din NP 060-02 prezentata si la curs : R=2,72+0,5h+[mēK/W ] unde : R- rezistenta termica specifica unidirectionala a tuturor straturilor cuprinse intre cota 0,00 si cota stratului invariabil (CSI ) la care se adauga rezistenta termica superficiala Interioara[mēK/W ]. h- inaltimea masurata intre nivelul pamantului din exteriorul cladirii ( CTS ) si fata superioara a placii, suport al stratului termoizolant sau al sapei [m]; d- grosimea de calcul a stratului termoizolant [m]; λ- conductivitatea termica a stratului termoizolant [ W/mK ] S-a considerat stratul termoizolant din polistiren expandat de 6 cm grosime cu λ=0,044 W/mK , astfel ca : h=0,80 m ; d= 10 cm 0,10 m λ=0,044 W/mK R=2,72+0,5x 0,80+ =2,72+0,4+2,27 =5,39 [mēK/W ] Fig.2. Placa pe sol
+ 10°C Zona II Zona II 0°C pamant natural
CTS CSI -14,6°C - 3,0 m - 7,0 m pietris pamant umplutura pamant natural placa beton armat d=37,5
d'=50
- 15°C 1. Covor PVC , λ1=0.38 W/mK;d=0,3 cm 2. Sapa( mortar de ciment ), λ2=0.93W/mK;d=3 cm 3. Polistiren expandat, λ 3=0.044W/mK;d=10 cm 4. Beton armat, λ 4=1,74W/mK;d=12 cm 5. Umplutura pietris, λ 5=0,7W/mK;d=15 cm 6. Umplutura pamant, λ 6=2W/mK;d=53cm 7. Pamant natural, λ 7=2W/mK; 8. Pamant t>0C la adancimi intre -3m si -7m, λ 8=4W/mK; a) Rezistenta termica specifica corectata In conformitate cu prevederile din normativul C107/1, la fazele preliminare de proiectare,influenta puntilor termice ,se poate evalua printr-o reducere globala a rezistentelor termice unidirectionale ,astfel : - la plansee peste subsoluri si sub bowindouri 25.....35%. In cazul de fata s-a considerat o diminuare cu 25% a rezistentei termice unidirectionale,care corespunde unei valori r = 0,75 astfel ca : Rī=rxR=0,75x5,39=4,04 [mēK/W ] b) Rezistenta termica specifica unidirectionala R1 - C107/5-02 1 dp1 + z - f dp2 d R1 =---- + ----- ----- ----- + ----- + Σ ----- [m2K/W] α λp1 λp2 λ in care : f = Σ d α= 6 dp1, dp2, λp1, λp2 - conform fig. .. Σ=++++ [m2K/W] Σ=++++=2,594 [m2K/W] 1 3,0 +0,933- 0,4034 R1 =---- + ----- ----- ---------------- + ------ + 2,594= 5,525 mēK/W 6 24 b) Rezistenta termica specifica corectata In conformitate cu prevederile din normativul C107/1 ,la fazele preliminare de proiectare,influenta puntilor termice ,se poate evalua printr-o reducere globala a rezistentelor termice unidirectionale ,astfel : -la plansee peste subsoluri si sub bowindouri 25.....35%. In cazul de fata s-a considerat o diminuare cu 25% a rezistentei termice unidirectionale,care corespunde unei valori r = 0,75 astfel ca : Rī=rxR=0,75x5,525=4,14 [mēK/W ] S-a luat aceeasi valoare a coeficientului r ca la punctul a) Concluzie 1. Valorile corectate ale rezistentei termice a placii pe sol sunt sensibil egale : - din calculul simplificat a rezultat o valoare Rī=4,04 [mēK/W] - din calculul detailat a rezultat o valoare Rī=4,14 [mēK/W] 2. In calcul se va utiliza valoarea cea mai mica a rezistentei termice corectate a placii pe sol 2.2.2.3. Fereastra cuplata cu deschidere spre interior cu doua foi de sticla 3mm, cu distanta de 40mm intre foi, vezi fig.3 Valorile rezistentelor termice la ferestrele cuplate din exterior s-au luat din MC 001/2002 PI, tab.9.4.6 ,iar pentru usa de intrare s-a considerat din metal cu foaie de geam simplu rezistenta fiind de 0,17 mēK/W.Pentru tamplarie exterioarar=1, astfel ca R= Rī.Avand in vedere valorile mici ale resistentei termice se constata ca in general punctul slab al unei constructii il reprezinta suprafetele vitrate.
In continuare se prezinta un calcul de verificare pentru rezistenta termica a ferestrei exterioare cuplate. Calculul rezistentei termice la fereastra cuplata s-a facut avand la baza urmatoarele considerente : 1.Conductivitatea termica a geamurilor se considera λ=1,0 W/mk ; 2.Conductivitatile termice ale tocurilor si cercevelelor din lemn moale ( brad ) cu umiditatea de 12% este λ=1,19 W/mk ;ρKg/m ; 3.Rezistentele termice superficiale ,atat pentru toc si cercevele ,cat si pentru geamuri se considera astfel : R = 0,125 mēK/W ; R==0,042 mēK/W 4. Fereastra cuplata este rezultatul economiei de material din perioada anilor 1970, si ea reprezinta varianta o varianta neperformanta energetic a ferestrei duble. Calculul rezistentei termice a ferestrei presupune: - Calculul coeficientului de transfer la geam U ; -Calculul coeficientului de transfer la toc+cercevele U; -Calculul coeficientului de transfer al ferestrei U. Calculul coeficientului de transfer la geam pentru fereastra cuplata - U [W/mēK ] In care : U- coeficient de transfer termic al geamului interior ; U- coeficient de transfer termic al geamului exterior ; =====5,88 W/mēK U=== 2,84 W/mK R=0,179 mēK/W A=1,224 mē Calculul coeficientului de transfer la toc+cerceveleU Se calculeaza grosimea tocului d===6 cm Pentru dde 6 cm rezulta U=2 W/mēK- conform fig. 14 din C107/3. A=0,576 mē Calculul coeficientului de transfer al ferestrei U U =2,57W/mē R =0,389 mēK/W Concluzie Din calcul a rezultat o valoare R= 0,389 mēK/W. Rezulta ca valoarea adoptata conform MC 001-2002- PI pentru R=0,39 mēK/W este justificata. In calcule se va adopta valoarea R=0,39 mēK/W. Tab.3 Dimensiuni geometrice fereastra
3 7 150
Fig.3. Fereastra cuplata 2.2.2.4. Usa exterioara (UE) La intrarea in bloc avem o usa in constructie metalica cu o singura foaie de sticla pentru care termica specifica corectata este: ; MC1, pag.45 -Rezistenta medie a tamplariei exterioare se calculeaza:
2.2.2.5. Planseu terasa (vechime 30ani, stare uscata), vezi fig.4
Өi Өe Fig.4. Planseu terasa 1. Tencuiala cu mortar de var la tavane ;d=2cm , λ1=0,7W/mK; a=1,03 2. Placa din beton armat: d=14cm, λ 2=1,6W/mK; a 1,10 3. Beton de panta : d=13cm , λ 3=0,93 W/mK,a=1,05 4.Bariera contra vaporilor, d= 0,2cm , λ 4=0,29W/mK;a=1,10 5. Sapa ciment : d=3cm, λ 5=0,87W/mK, a=1,10; 6. Hidroizolatie bitum : d=1cm, λ 6=0,17W/mK;a=1 7. Strat pietris,d= 4cm, λ 7=0,7W/mK, a= 1;
i: coeficient de transfer termic superficial interior 8[W/m2K] e : coeficient de transfer termic superficial exterior 24 [W/m2K] a: coeficient de majorare a conductivitatii termice in functie de starea si vechimea materialelor, cf. tab. 5.3.2, Mc001 - PI A: λ conductivitatea termica de calcul λ ': conductivitatea termica corectata de calcul R=R+ΣR+R[]
R===0,125 ; R=== 0,042 ;
R= 0,125+0,370+0,042=0,537 b) Rezistenta termica specifica corectataa planseului terasa In conformitate cu prevederile din normativul C107/1, la fazele preliminare de proiectare, influenta puntilor termice, se poate evalua printr-o reducere globala a rezistentelor termice unidirectionale, astfel : -la terase si plansee sub poduri15.....25% Coeficientul de reducere al rezistentei uniderctionale la planseu terasa, ,r,, s-a evaluat , astfel :
ceea ce corespunde unei reduceri globale a rezistentei planseului cu 18% Rezistenta corectata a planseului terasa Rī=rxR= 0,82x0,537=0,440 Nu s-a utilizat metoda cooeficientilor specifici liniari si punctuali de transfer termic deoarece nu se justifica un calculul atat de laborios . Orice valoare a coeficientului ,,r ,, cuprinsa intre 0,75 si 0,87(9) este acoperitoare ,iar o evaluare a coeficientului ,,r,, de 0,82 va da o abatere nesemnificativa fata de calculul laborios al coeficientilor liniari si punctuali ai puntilor termice
2.2.3. Rezistenta specifica globala a cladirii W Tab.4
1.Din punct de vedere al indeplinirii conditiilor igienico- sanitare de confort, prin compararea valorilor cu pentru fiecare element de constructie se poate concluziona urmatoarele : 1.1 La pereti exteriori R =0,495este mai mica decat =1,46 si deci nu este indeplinita conditia de confort din punct de vedere igienico-sanitar. Concluzie Se vor prevedea masuri de reabilitare termica a peretilor exteriori prin placare cu polistiren expandat. 1.2 La planseu terasa R =0,325 este mai mica decat =1,09 si deci nu este indeplinita conditia de confort din punct de vedere igienico-sanitar. Concluzie Se vor prevedea masuri de reabilitare termica a terasei prin aplicarea unui strat termoizolant din polistiren extrudat. 1.3La placa pe sol R =4,04 este mai mare decat =2,33 si deci este indeplinita conditia de confort din punct de vedere igienico-sanitar. Concluzie Nu se vor prevedea masuri de reabilitare termica a placii pe sol decat in zona soclului prin aplicarea unui strat termoizolant din polistiren extrudat pana la o adancime de 30 cm sub cota CTS. 1.4 La tamplaria exterioara R =0,325 este mai mica decat =0,39 si deci nu este indeplinita conditia de confort din punct de vedere igienico-sanitar. Concluzie Se vor prevedea masuri de reabilitare termica a tamplariei exterioare. 2. Din punct de vedere al indeplinirii conditiilor de economie de energie, prin compararea valorilor cu pentru fiecare element de constructie putem concluziona urmatoarele : 2.1 La pereti exteriori R =0,495 este mai mica decat=1,4 si deci nu este indeplinita conditia din punct de vedere al economiei de energie. Concluzie Se vor prevedea masuri de reabilitare termica a peretilor exteriori prin placare cu polistiren expandat. 2.1 La planseu terasa R =0,325 este mai mica decat =3 si deci nu este indeplinita conditia de din punct de vedere al economiei de energie. Concluzie Se vor prevedea masuri de reabilitare termica a terasei prin aplicarea unui strat termoizolant din polistiren extrudat. 2.3La placa pe sol R =4,04 este mai mare decat =4 si deci este indeplinita conditia din punct de vedere al economiei de energie. Concluzie Nu se vor prevedea masuri de reabilitare termica a placii pe sol decat in zona soclului prin aplicarea unui strat termoizolant din polistiren extrudat pana la o adancime de 30 cm sub cota CTS. 1.4 La tamplaria exterioara R =0,325 este mai mica decat =0,40 si deci nu este indeplinita conditia de confort din punct de vedere al economiei de energie. Concluzie Se vor prevedea masuri de reabilitare termica a tamplariei exterioare prin montare de tamplarie exterioara performanta energetic. Valorile lui si sunt extrase din Mc001/I- tab.11.3, pag.61 2.2.4. Verificarea stabilitatii termice a elementelor de constructie si a incaperilor in perioada de iarna vara Conform C.107/7, pag. 8, tab. 2, cladirea studiata se incadreaza in grupa "b", din punct de vedere al exigentelor de stabilitate termica. Criteriile de performanta ale stabilitatii termice sunt, conf. C.107/7, pag. 10: 1. pentru elementele de inchidere: - coeficientul de amortizare a amplitudinii oscilatiei temperaturii aerului exterior pentru iarna si vara - νT (C.107/7, pag. 10, tab. 4): perete exterior = 15, planseu terasa, placa pe sol = 25, - coeficientul de defazare a oscilatiei temperaturii aerului exterior pentru vara - ε (C.107/7, pag. 11, tab. 5): perete exterior = 9 ore, planseu terasa = 11 ore, - coeficientul de stabilitate termica a unui element de inchidere pentru iarna - Ci (C.107/7, pag. 11, tab. 6): perete exterior = 5, planseu terasa, placa sol = 6, 2. pentru incaperi: - amplitudinea de oscilatie a temperaturii aerului interior pentru iarna si vara - ATi (C.107/7, pag. 10, tab. 3): iarna max. = 1 sC, vara max. = 5 sC. Pentru cladirile de locuit (grupa "b") este obligatorie verificarea stabilitatii termice a incaperilor - ATi, daca se incadreaza in unul din cazurile (C.107/7, pag. 12, pct. 5.1.2): - masa specifica a zonei opace ≤ 100 kg/m2, - masa specifica a planseului terasa ≤ 300 kg/m2, - masa specifica a planseelor intermediare ≤ 200 kg/m2, - gradul de vitrare al inchiderilor exterioare v= ≥ 0,35 Pentru cladirea expertizata avem: - perete exterior din zidarie caramida portanta ρ -1 800 kg/m3 d=0,375 m 1 800 x0,375 = 675 kg/m2 > 100 kg/m2, - planseu terasa: placa beton armat si beton de panta BA ρ -2 400 kg/m3 d=0,14 m BP ρ -1 800 kg/m3 d=0,13 m 2400X0,14+1800X0,13=336+234= 570 kg/m2 > 300 kg/m2, plansee intermediare: placa beton armat ρ - 2400 kg/m3 d= 0,12 m 2400x0,12= 288 kg/m2 > 200 kg/m2, gradul de vitrare: v = < 0,35. Concluzie Nu este obligatorie verificarea stabilitatii termice a incaperilor - Ati ,deoarece sunt indeplinite toate cazurile prezentate mai sus. Conform C.107/7, pag. 12, pct. 5.1.3, nu este necesara verificarea la stabilitate termica, daca elementele de inchidere satisfac simultan conditiile: a) indicele inertiei termice - D: pentru perete exterior: D ≥ 3 si pentru planseu terasa: D ≥ 3,5. b) coeficientul de transfer termic U al zonei opace: perete exterior UPE < 0,71, planseu terasa UTE < 0,33, conform C.107/4, pag.15. Conform C.107/3, pag. 24, D = Σ Rs · s, unde s = coeficientul de asimilare termica, pentru perioada oscilatiilor densitatii fluxului termic de 24 ore. DPE = Σ Rs · s = (0,019 · 8,24) + (0,407 · 9,15) + (0,026 · 9,47) = 0,156+3,724+0,246=4,126 > 3, DTE = Σ Rs · s = (0,07· 8,24) + (0,07 · 9,15 ) +(0,13 · 10,8 ) +(0,01· 3,28) + (0,03 · 10,8) + (0,05 · 3,28) + (0,05 · 8,74) = 3,46 < 3,5, DTE=3,46 < 3,5 Stabilitatea termica la terasa nu este asigurata. Coeficientul de transfer termic - U: pentru perete exterior UPE == = 2,02 > 0,71 pentru planseu terasa UTE = = =2,27 > 0,33. Concluzie Valorile coeficientului de transfer termic nu satisfac conditiile prevazute la punctul b). Prin urmare stabilitatea termica a blocului expertizat nu este asigurata. Trebuie stabilite masuri de interventie la terasa si pereti exteriori. 2.3. DETERMINAREA COEFICIENTULUI GLOBAL DE IZOLARE TERMICA Coeficientul global de izolare termica, se calculeaza cu relatia: ; Unde: V-reprezinta volumul cladirii in [m] A-aria cladirii in[mē] , reprezinta factor de corectie pentru temperaturile exterioare n - viteza de ventilare naturala a cladirii, respectiv numarul de schimburi de aer pe ora [h-1] n s-a determinat pe baza anexei 1 din normativul C107/1 ,avand in vedere urmatoarele caracteristici : cladire adapostita (in centrul orasului); cladire cu mai multe apartamente, cu dubla orientare; clasa de permeabilitate - ridicata ( tamplarie fara masuri de etansare). Rezulta : n = 0,6 h-1 Tab.5
1,08+0,204=1,20 Pentru si N=3 niveluri rezultaGN = 0,68 - din C107/1 G>GN (1,20>0,68) Rezulta ca nivelul de izolare termic global este necorespunzator.Trebuie luate masuri de izolare termica. 2.4. DETERMINAREA TEMPERATURILOR PE SUPRAFATA INTERIOARA A ELEMENTELOR DE CONSTRUCTIE EXTERIOARE Pentru temperatura interioara θi=20°C si umiditatea relativa φ =60%, temperatura punctului de roua θ r =12°C - conform C107/3,pag.35,anexa B. Temperaturile superficiale medii θ si m , aferente elementelor de constructie sunt trecute in tabelul urmator.
in care : θi = + 20 0C θe= - 150C θi - θe = 35K La colturile iesinde de la intersectia a doi pereti exteriori cu un planseu (la tavan sau la pardoseala), temperatura minima se poate determina numai pe baza unui calcul automat al campului spatial, tridimensional, de temperaturi. - conform C107/3 si C107/5 In cazul in care nu se face un astfel de calcul, se poate considera valoarea : θsi colt = 1,3 θsi min - 0,3 θi [oC] in care : θsi min temperatura superficiala minima, determinata pe baza campului plan de temperaturi. Aceasta temperatura este data in normativele C107/3 si C107/5 si ea difera functie de natura puntii termice respective.In tabelul urmator se prezinta temperaturile de colt in concordanta cu configuratia constructiva a cladirii analizate:
Temperatura superficiala medie, aferenta unui element de constructie, se poate determina cu relatia:
θsi m =θi - ----------- [oC] i . R' in care : R' rezistenta termica specifica corectata, aferenta elementelor de constructie pe ansamblul cladirii. Conditia ca sa nu apara condens pe suprafata interioara a unui element de constructie exterior este ca : >θ r Aceasta conditie nu este indeplinita decat pentru pardoseala placii pe sol.In concluzie trebuie luate masuri de termoizolare a terasei si a peretilor exteriori,inclusiv a soclului deoarece are loc o pierdere masiva afluxului de caldura la intersectia placii pe sol cu peretele exterior in zona soclului, iar tamplaria existenta se va inlocui cu o tamplarie performanta energetic. 2.4.1. Determinarea temperaturii medii din interiorul cladirii Temperatura interioara conventionala de calcul pentru imobil este Ti = +20 sC. 2.4.2. Temperatura interioara a spatiilor neincalzite Conform Metodologiei Mc001- PI (I.9.1.1.1), temperatura interioara a spatiilor neincalzite de tip subsol si casa scarilor, se calculeaza pe baza de bilant termic. Nu este cazul. 2.4.3 Temperatura interioara de calcul Conform Metodologiei Mc001 - 2006/PII, daca diferenta de temperatura intre volumul incalzit si casa scarilor este mai mica de 4oC, intregii cladiri se aplica calculul monozonal. In acest caz, temperature interioara de calcul a cladirii, este: [oC]
Temperaturile pentru camera de locuit, baie si vestibule s-au luat din SR 1907/2, conform tabel 1. °C 2.5. NECESARUL ANUAL DE CALDURA SI EMISIA ANUALA DE CO2 Din tema lucrarii avem: - consumul anual specific de caldura pentru incalzirea spatiilor cladirii la nivelul sursei de caldura: qinc,an = 474 kWh/ m2an => clasa energetica - F - consumul anual specific de caldura pentru prepararea apei calde de consum: qac,an = 101 kWh/ m2an => clasa energetica - E - consumul anual specific de caldura pentru iluminat : 15 kWh/ mēan. qil,an =15 kWh/ m2an => clasa energetica - A => consumul anual specific de energie total pentru cladirea existenta: qTc = qinc,an + qac,an + qil,an =474 + 101 + 15 =590 kWh/ m2an qTc = 590 kWh/ m2an => clasa energetica - F Emisia de CO2 - Factorul de emisie de CO2 se determina conform MC.001/2- 2006, cap. II, pag. 202 si C.107/1, pag. 24, cap. 7.9.: - la utilizarea combustibililor conventionali - gaze naturale: factorul de emisie CO2 = 0,205 kg/kWh CO2 = (qinc,an + qac,an) · 0,205 kg/kWh = (474 + 101 · 0,205 = 117,87 kg/ m2an - la utilizarea combustibililor electricitatii: factorul de emisie CO2 = 0,09 kg/kWh CO2 = qil,an · 0,09 kg/kWh = 15 kWh/ m2an · 0,09 = 1,35 kg/ m2an => Total emisie CO2 = 117,87 + 1,35 =119,22 kg/ m2an CO2 = 119,22 kg/ m2an 2.6. PENALIZARI ACORDATE CLADIRII CERTIFICATE SI MOTIVAREA ACESTORA - MC.001/3 - 2006 p=p·p·p·p·p·p·p·p·p·p·p·p
p-cladire fara subsol tehnic p=1,00 p usa de intrare in bloc nu este prevazuta cu sistem automat de inchidere, dar sta inchisa in perioada de neutilizare -p=1,01 p - ferestrele si usa sunt in stare buna, dar sunt neetanse - p = 1,02 p - corpurile statice nu sunt dotate cu armaturi de reglaj - p= 1,05 p - corpurile statice au fost demontate si spalate/curatate in totalitate cu mai mult de trei ani in urma - p= 1,05 p- coloanele de incalzire nu sunt prevazute cu armaturi de separare si golire a acestora - p= 1,03 p- exista contor general de caldura pentru incalzire si apa calda de consum - p = 1,00 p tencuiala exterioara partial cazuta - p = 1,05 p - pereti exteriori afectati de condens - p=1,02 p- cladire fara pod locuibil - p=1,00 p - cladire fara sistem local de incalzire/preparare apa calda - p= 1,00 p- cladire fara system de ventilare organizata - p= 1,10 p=1·1,01·1,02·1,05·1,05·1,03·1.00·1,05·1,02·1,00·1,00·1,02=1,38 2.7. NOTAREA ENERGETICA A CLADIRII ANALIZATE - MC.001/4 - 2009 Se calculeaza si se compara: (qT · p) = 590 · 1,38 = 814,2 Kwh/m2an > qTm = 125 Kwh/m2an Din MC.001/3 - 2006, pag. 446, tab. II.4.2. se obtin valorile pentru: B1 = 0,001053, B2 = 4,73677. NC = exp (- B1 · qT · p + B2) = exp(- 0,001053 · 590 · 1,38 + 4,73677) =exp (- 0,8573526+4,73677) = exp 3,8794174 NC = 48,39 Cap.3. CLADIREA DE REFERINTA 3.1. Definirea cladirii de referinta Cladirea de referinta reprezinta o cladire virtuala avand urmatoarele caracteristici generale, valabile pentru toate tipurile de cladiri considerate conform Partii a III-a a Metodologiei : a) Aceeasi forma geometrica, volum si arie totala a anvelopei ca si cladirea reala; b) Aria elementelor de constructie transparente (ferestre, luminatoare, pereti exteriori vitrati) pentru cladiri de locuit este identica cu cea aferenta cladirii reale. Pentru cladiri cu alta destinatie decat de locuit aria elementelor de constructie transparente se determina pe baza indicatiilor din Anexa A7.3 din Metodologia de calcul al performantei energetice a cladirilor - Partea I-a, in functie de aria utila a pardoselii incintelor ocupate (spatiu conditionat); c) Rezistentele termice corectate ale elementelor de constructie din componenta anvelopei cladirii sunt caracterizate de valorile minime normate, conform Metodologie Partea I, cap 11. d) Valorile absorbtivitatii radiatiei solare a elementelor de constructie opace sunt aceleasi ca in cazul cladirii de referinta; e) Factorul optic al elementelor de constructie exterioare vitrate este = 0,26; f) Factorul mediu de insorire al fatadelor are valoarea corespunzatoare cladirii reale; g) Numarul de schimburi de aer din spatiul incalzit este de minimum 0,5 h-1, considerandu-se ca tamplaria exterioara este dotata cu garnituri speciale de etansare, iar ventilarea este de tip controlata, iar in cazul cladirilor publice / sociale, valoarea corespunde asigurarii confortului fiziologic in spatiile ocupate (cap. 9.7 Metodologie Partea I); h) Sursa de caldura pentru incalzire si preparare a apei calde de consum este, dupa caz: statie termica compacta racordata la sistem districtual de alimentare cu caldura, in cazul cladirilor reale racordate la astfel de sisteme districtuale, centrala termica proprie functionand cu combustibil gazos (gaze naturale sau GPL) si cu preparare a apei calde de consum cu boiler cu acumulare, pentru cladiri care nu sunt racordate la un sistem de incalzire districtuala; i) Sistemul de incalzire este de tipul incalzire centrala cu corpuri statice, dimensionate conform reglementarilor tehnice in vigoare; j) Instalatia de incalzire interioara este dotata cu elemente de reglaj termic si hidraulic atat la baza coloanelor de distributie (in cazul cladirilor colective), cat si la nivelul corpurilor statice; de asemenea, fiecare corp de incalzire este dotat cu repartitoare de costuri de incalzire; k) In cazul sursei de caldura centralizata, instalatia interioara este dotata cu contor de caldura general (la nivelul racordului la instalatiile interioare) pentru incalzire si apa calda de consum la nivelul racordului la instalatiile interioare, in aval de statia termica compacta; l) In cazul cladirilor de locuit colective, instalatia de apa calda este dotata cu debitmetre inregistratoare montate pe punct de consum de apa calda din apartamente; m) Randamentul de producere a caldurii aferent centralei termice este caracteristic echipamentelor moderne noi; nu sunt pierderi de fluid in instalatiile interioare; n) Conductele de distributie din spatiile neincalzite (ex. subsolul tehnic) sunt izolate termic cu material caracterizat de conductivitate termica liz 0,05 W/m K, avand o grosime de minimum 0,75 ori diametrul exterior al conductei; o) Instalatia de apa calda de consum este caracterizata de dotarile si parametrii de functionare conform proiectului, iar consumul specific de caldura pentru prepararea apei calde de consum este de 1068 . NP / Ainc [kWh/mēan], unde NP reprezinta numarul mediu normalizat de persoane aferent cladirii certificate, iar Ainc reprezinta aria utila a spatiului incalzit / conditionat; p) In cazul in care se impune climatizarea spatiilor ocupate, randamentul instalatiei de climatizare este aferent instalatiei, mai corect reglata din punct de vedere aeraulic si care functioneaza conform procesului cu consum minim de energie; q) In cazul climatizarii spatiilor ocupate, consumul de energie este determinat in varianta utilizarii racirii in orele de noapte pe baza ventilarii naturale / mecanice (dupa caz); r) Nu se acorda penalizari conform cap. II.4.5 din normativul de fata, p0 = 1,00.
Rezistenta specifica globala corectata a cladirii de referinta este
3.2 Performantele termo-energetice ale cladirii de referinta Coeficientul global de izolare termica, e calculeaza cu relatia: ; Unde: V-reprezinta volumul cladirii in [m A-aria cladirii in[mē] , reprezinta factor de corectie pentru temperaturile exterioare n - viteza de ventilare naturala a cladirii, respectiv numarul de schimburi de aer pe ora [h-1] n s-a determinat pe baza anexei 1 din normativul C107/1 ,avand in vedere urmatoarele caracteristici : cladire adapostita (in centrul orasului); cladire cu mai multe apartamente, cu dubla orientare; clasa de permeabilitate - ridicata ( tamplarie fara masuri de etansare). Rezulta : n = 0,6 h-1 0,378+0,204=0,58 Pentru si N=3 niveluri rezultaGN = 0,68 - din C107/1 G<GN (0,58 < 0,68) Rezulta ca nivelul de izolare termic global este corespunzator.-C107/1 ,pag.11 3. 3 Consumul specific anual de caldura Din tema lucrarii avem: - consumul anual specific de caldura pentru incalzirea spatiilor cladirii de referinta la nivelul sursei de caldura: =105kWh/ m2an => clasa energetica - B - consumul anual specific de caldura pentru prepararea apei calde de consum: qac,an = 60 kWh/ m2an => clasa energetica - D - consumul anual specific de caldura pentru iluminat : 15 kWh/ mēan. qil,an =5,8 kWh/ m2an => clasa energetica - A => consumul anual specific de energie total pentru cladirea existenta: qT = qinc,an + qac,an + qil,an =105 +60 + 5,8 = 170,8 kWh/ m2an qT= 170,8 kWh/mē an clasa energeticaB 3.5 Emisia de CO Factorul de emisie de CO2 se determina conform MC.001/2- 2006, cap. II, pag. 202 si C.107/1, pag. 24, cap. 7.9.: - la utilizarea combustibililor conventionali - gaze naturale: factorul de emisie CO2 = 0,205 kg/kWh CO2 = (qinc,an + qac,an) · 0,205 kg/kWh = (105 + 60 · 0,205=33,82 kg/ m2an - la utilizarea combustibililor electricitatii: factorul de emisie CO2 = 0,09 kg/kWh CO2 = qil,an · 0,09 kg/kWh = 5,8 kWh/ m2an · 0,09 = 0,52 kg/ m2an => Total emisie CO2 = 33,82 + 0,52 =34,34 kg/ m2an CO2 = 34,34 kg/ m2an 3.6 Notarea energetica a cladirii de referinta - MC 001/3 -2006 Nu se acorda penalitati : p= 1,00 Se calculeaza si se compara : (qT · p) = 170,8 · 1,00 = 170,8 Kwh/m2an > qTm = 125 Kwh/m2an Din MC.001/3 - 2006, pag. 446, tab. II.4.2. se obtin valorile pentru: B1 = 0,001053, B2 = 4,73677. = exp (- B1 · qT · p + B2) = exp (- 0,001053 · 170,8 · 1,00 + 4,73677) = exp (- 0,1798524+4,73677) = exp 4,5569176 = 95,29 Cap.4 CONCLUZII Expertizand din punct de vedere termic si energetic (in baza datelor din tema de proiectare) cladirea de locuit, putem formula urmatoarele concluzii. -cladirea nu asigura conditiile de confort igenico-sanitar, apare condens datorita faptului ca nu este indeplinita conditia>. -conditia > este indeplinita numai la placa pe sol. -cladirea nu asigura confortul termic optim, existand diferente mari de temperatura intre aerul din interior si elementele de constructie perimetrala. -cladirea are pierderi mari de caldura prin anvelopa ( exceptie placa pe sol ). infiltratii mari de aer prin tamplaria exterioara. Recomandari Recomandarile facute de catre autor sunt justificate prin analiza in paralel a cladirii de referinta. Se recomanda : 1.izolarea termica a peretilor exteriori ( fatada ) cu polistiren expandat ; 2.termoizolarea terasei ; 3.izolarea soclului cu polistiren extrudat ; 4.inlocuirea tamplariei exterioare cu tamplarie performanta energetic. ANEXA 1 Cerere Catre Primaria Municipiului Oradea Asociatia de proprietari ,HOREA,, cu sediul in Oradea, str. Horea,nr.109, CUI RO 273456 si nr. inreg. J05/05/1997 , prin prezenta solicita : 1. Includerea blocului de locuinte situat in Oradea pe strada Horea,nr.109 in programul multianual de reabilitare termica blocuri de locuinte ,initiat de catre Ministerul Dezvoltarii Regionale si Turismului in conformitate cu prevederile de finantare prevazute de Ordonanta de Urgenta nr.18/2009 privind cresterea performantei energetice a blocurilor de locuinte 2. Intocmirea si eliberarea Certificatului de Performanta Energetica cu titlu informativ pentru blocul de garsoniere P+2E situat in Oradea,str. Horea ,nr. 109, pentru blocul de locuinte inainte de reabilitare cat si dupa reabilitare ; Va prezentam in acest sens : -Lista proprietarilor din blocul de locuinte ; -Hotararea Adunarii Generale a proprietarilor ,luata cu majoritatea totala a proprietarilor , cu privire la includerea blocului in programul multianual de reabilitare termica, -Acordul legalizat al tuturor proprietarilor cu privire la finantarea lucrarilor de interventie la bloc in conditiile prevazute de OUG nr.18/2009. -Extrasul de cont din care rezulta ca Asociatia dispune de fondurile necesare pentru achitarea cotei de 20 % din valoarea lucrarilor de interventie. Presedinte asociatie de proprietari , L.S Anexa 2 Fisa de analiza
termica si energetica Cladirea: Bloc C107 Adresa: Str. Horea,nr. 90, Oradea Proprietar: Asociatia de proprietari ,, Nufarul,, q Categoria cladirii: t locuinte birouri spital comert hotel autoritati locale / guvern scoala cultura alta destinatie: camin - centru plasament copii q Tipul cladirii: individuala insiruita t bloc tronson de bloc q Zona climatica in care este amplasata cladirea: II q Regimul de inaltime al cladirii: P + 2E q Anul constructiei: 1970 q Proiectant / constructor: Proiect Bihor q Structura constructiva: t zidarie portanta cadre din beton armat pereti structurali din beton armat stalpi si grinzi diafragme din beton armat schelet metalic q Existenta documentatiei constructiei si instalatiei aferente acesteia: partiu de arhitectura pentru fiecare tip de nivel reprezentativ, sectiuni reprezentative ale constructiei , t detalii de constructie, planuri pentru instalatia de incalzire interioara, schema coloanelor pentru instalatia de incalzire interioara, planuri pentru instalatia sanitara, q Gradul de expunere la vant: adapostita t moderat adapostita liber expusa (neadapostita) q Starea subsolului tehnic al cladirii: nu este cazul Uscat si cu posibilitate de acces la instalatia comuna, Uscat, dar fara posibilitate de acces la instalatia comuna, Subsol inundat / inundabil (posibilitatea de refulare a apei din canalizarea exterioara), t Plan de situatie / schita cladirii cu indicarea orientarii fata de punctele cardinale, a distantelor pana la cladirile din apropiere si inaltimea acestora si pozitionarea sursei de caldura sau a punctului de racord la sursa de caldura exterioara.
20 21 P+2E P+2E P+2E P+2E P+2E q Identificarea structurii constructive a cladirii in vederea aprecierii principalelor caracteristici termotehnice ale elementelor de constructie din componenta anvelopei cladirii: tip, arie, straturi, grosimi, materiale, punti termice: t Pereti exteriori opaci: alcatuire:
Aria totala a peretilor exteriori opaci [mē]: 383,16 mē Stare: buna, t pete condens, igrasie, Starea finisajelor: t buna, tencuiala cazuta partial / total, Tipul si culoarea materialelor de finisaj: Tencuiala similipiatra culoare deschisa,decolorata o Rosturi despartitoare pentru tronsoane ale cladirii: nu este cazul t Pereti catre spatii anexe (casa scarilor, ghene etc.): nu este cazul
Aria totala a peretilor catre casa scarilor [mē]: Volumul de aer din casa scarilor [mģ]: t Placa pe sol:
Aria totala a planseului peste subsol [mē]: 133,25 mē Volumul de aer din subsol [mģ]: t Terasa / acoperis: Tip: circulabila, t necirculabila, Stare: buna, t deteriorata, uscata, t umeda Ultima reparatie: < 1 an, 1 - 2 ani t 2 - 5 ani, > 5 ani
Aria totala a terasei [mē]: 133,25 mē Materiale finisaj: covor bituminos; o Starea acoperisului peste pod: nu este cazul Buna, Acoperis spart / neetans la actiunea ploii sau a zapezii; o Planseu sub pod: nu este cazul
Aria totala a planseului sub pod [mē]: t Ferestre / usi exterioare:
Starea tamplariei: buna t evident neetansa t fara masuri de etansare, cu garnituri de etansare, cu masuri speciale de etansare; o Alte elemente de constructie: nu este cazul intre casa scarilor si pod, intre acoperis si pod, intre casa scarilor si acoperis, intre casa scarilor si subsol,
o Elementele de constructie mobile din spatiile comune: usa de intrare in cladire: Usa este prevazuta cu sistem automat de inchidere si sistem de siguranta (interfon, cheie), t Usa nu este prevazuta cu sistem automat de inchidere, dar sta inchisa in perioada de neutilizare, Usa nu este prevazuta cu sistem automat de inchidere si este lasata frecvent deschisa in perioada de neutilizare, ferestre de pe casa scarilor: nu este cazul Ferestre / usi in stare buna si prevazute cu garnituri de etansare, t Ferestre / usi in stare buna, dar neetanse, Ferestre / usi in stare proasta, lipsa sau sparte, q Caracteristici ale spatiului locuit / incalzit: Aria utila a pardoselii spatiului incalzit [mē]: 372,45 mē Volumul spatiului incalzit [mģ]: 1097,98 mģ Inaltimea medie libera a unui nivel [m]: 2,60 m q Gradul de ocupare al spatiului incalzit / nr. de ore de functionare a instalatiei de incalzire: continuu/24ore din 24 ore q Raportul dintre aria fatadei cu balcoane inchise si aria totala a fatadei prevazuta cu balcoane / logii: nu este cazul q Adancimea medie a panzei freatice: Ha = 5m; q Inaltimea medie a subsolului fata de cota terenului sistematizat [m]: nu este cazul q Perimetrul pardoselii subsolului cladirii [m]: nu este cazul q Instalatia de incalzire interioara: Sursa de energie pentru incalzirea spatiilor: Sursa proprie, cu combustibil:combustibil lichid usor Centrala termica de cartier Termoficare - punct termic central Termoficare - punct termic local Alta sursa sau sursa mixta: Tipul sistemului de incalzire: Incalzire locala cu sobe, Incalzire centrala cu corpuri statice, Incalzire centrala cu aer cald, Incalzire centrala cu plansee incalzitoare, Alt sistem de incalzire: q Date privind instalatia de incalzire locala cu sobe: nu este cazul
Starea cosului / cosurilor de evacuare a fumului: Cosurile au fost curatate cel putin o data in ultimii doi ani, Cosurile nu au mai fost curatate de cel putin doi ani, q Date privind instalatia de incalzire interioara cu corpuri statice:
Tip distributie a agentului termic de incalzire: inferioara, superioara, mixta Necesarul de caldura de calcul [W]: Racord la sursa centralizata cu caldura: racord unic, multiplu: puncte, diametru nominal [mm]: disponibil de presiune (nominal) [mmCA]: Contor de caldura: tip contor, anul instalarii, existenta vizei metrologice: nu este cazul Elemente de reglaj termic si hidraulic (la nivel de racord, retea de distributie, coloane): nu exista Elemente de reglaj termic si hidraulic (la nivelul corpurilor statice): Corpurile statice sunt dotate cu armaturi de reglaj si acestea sunt functionale, Corpurile statice sunt dotate cu armaturi de reglaj, dar cel putin un sfert dintre acestea nu sunt functionale, Corpurile statice nu sunt dotate cu armaturi de reglaj sau cel putin jumatate dintre armaturile de reglaj existente nu sunt functionale, Reteaua de distributie amplasata in spatii neincalzite: Lungime [m]: Diametru nominal [mm, toli]: Termoizolatie: Starea instalatiei de incalzire interioara din punct de vedere al depunerilor: Corpurile statice au fost demontate si spalate / curatate in totalitate dupa ultimul sezon de incalzire, Corpurile statice au fost demontate si spalate / curatate in totalitate inainte de ultimul sezon de incalzire, dar nu mai devreme de trei ani, Corpurile statice au fost demontate si spalate / curatate in totalitate cu mai mult de trei ani in urma, Armaturile de separare si golire a coloanelor de incalzire: Coloanele de incalzire sunt prevazute cu armaturi de separare si golire a acestora, functionale, Coloanele de incalzire nu sunt prevazute cu armaturi de separare si golire a acestora sau nu sunt functionale, q Date privind instalatia de incalzire interioara cu planseu incalzitor: NU ESTE CAZUL Aria planseului incalzitor [mē], Lungimea [m] si diametrul nominal [mm] al serpentinelor incalzitoare;
Tipul elementelor de reglaj termic din dotarea instalatiei; Sursa de incalzire - centrala termica proprie: Putere termica nominala: h Randament de catalog: Anul instalarii: Ore de functionare: Stare (arzator, conducte / armaturi, manta): Sistemul de reglare / automatizare si echipamente de reglare: q Date privind instalatia de apa calda de consum: Sursa de energie pentru prepararea apei calde de consum: Sursa proprie, cu: Centrala termica de cartier Termoficare - punct termic central Termoficare - punct termic local Alta sursa sau sursa mixta: Tipul sistemului de preparare a apei calde de consum: Din sursa centralizata, Centrala termica proprie, Boiler cu acumulare, Preparare locala cu aparate de tip instant a.c.m., Preparare locala pe plita, Alt sistem de preparare a.c.m.: Puncte de consum: a.c.m. / a.r.; Numarul de obiecte sanitare - pe tipuri : Lavoar - Spalator - Dus: - Cada de baie: - Rezervor WC - Racord la sursa centralizata cu caldura: racord unic, multiplu: puncte, diametru nominal [mm]: presiune necesara (nominal) [mmCA]: Conducta de recirculare a a.c.m.: functionala, nu functioneaza nu exista Contor de caldura general: tip contor, anul instalarii , existenta vizei metrologice ; Debitmetre la nivelul punctelor de consum: nu exista partial peste tot Alte informatii: accesibilitate la racordul de apa calda din subsolul tehnic: programul de livrare a apei calde de consum: facturi pentru apa calda de consum pe ultimii 5 ani: facturi pentru consumul de gaze naturale pentru cladirile cu instalatie proprie de producere a.c.m. functionand pe gaze naturale - facturi pe ultimii 5 ani : date privind starea armaturilor si conductelor de a.c.m.: pierderi de fluid, starea termoizolatiei etc.: completare ocazionala a instalatiei de incalzire, puncte de consum acm cu pierderi temperatura apei reci din zona / localitatea in care este amplasata cladirea (valori medii lunare - de preluat de la statia meteo locala sau de la regia de apa) numarul de persoane mediu pe durata unui an (pentru perioada pentru care se cunosc consumurile facturate): Informatii privind instalatia de climatizare: Informatii privind instalatia de ventilare mecanica: Informatii privind instalatia de iluminat: Cod postal Nr. inregistrare la Data localitate Consiliul Localinregistrarii Anexa 3
DATE PRIVIND EVALUAREA PERFORMANTEI ENERGETICE A CLADIRII q Grile de clasificare energetica a cladirii functie de consumul de caldura anual specific: INCALZIRE: APA CALDA DE CONSUM: ILUMINAT: TOTAL:INCALZIRE, APA CALDA CLIMATIZARE: VENTILARE MECANICA: DE CONSUM, ILUMINAT
q Performanta energetica a cladirii de referinta:
q Penalizari acordate cladirii certificate si motivarea acestora: P0 = 1,38 - dupa cum urmeaza. Ccladire fara subsol p1 = 1,00 Usa de intrare cladire nu este prevazuta cu sistem automat de inchidere,dar sta bine inchisa in perioada de neutilizare p2 = 1,01 Ferestre / usi in stare buna, dar neetanse p3 = 1,02 Corpurile statice nu sunt dotate cu armaturi de reglaj p4 = 1,05 Instalatia de incalzire a fost spalata / curatata cu mai mult de trei ani in urma p5 = 1,05 Coloanele de incalzire nu sunt prevazute cu armaturi se separare si golire a acestora p6 = 1,03 Exista contor general pentru incalzire si apa calda curenta p = 1,00 Tencuiala exterioara cazuta partial p8 = 1,05 Peretii exteriori prezinta pete de condens p9 = 1,02 Cladire far pod locuibil p =1,00 Cladire fara sistem propriu de incalzire/apa calda curentap= 1,00 Cladire fara sistem de ventilare organizata p12 = 1,10 P0=1·1,01·1,02·1,05·1,05·1,03·1.00·1,05·1,02·1,00·1,00·1,02=1,38 q Recomandari pentru reducerea costurilor prin imbunatatirea performantei energetice a cladirii: Solutii recomandate pentru anvelopa cladirii, 1.izolarea termica a peretilor exteriori ( fatada ) cu polistiren expandat ; 2.termoizolarea terasei ; 3.izolarea soclului cu polistiren extrudat ; 4.inlocuirea tamplariei exterioare cu tamplarie performanta energetic. Solutii recomandate pentru instalatiile aferente cladirii, dupa caz. Se vor prezenta la modulul de instalatii. INFORMATII PRIVIND CLADIREA CERTIFICATA Anexa la Certificatul de performanta energetica nr. 1. Date privind constructia: q Categoria cladirii: de locuit, individuala t de locuit cu mai multe apartamente (bloc) camine, internate spitale, policlinici hoteluri si restaurante cladiri pentru sport cladiri social-culturale cladiri pentru servicii de comert alte tipuri de cladiri consumatoare de energie q Nr. niveluri: Subsol, Demisol, t Parter + 2Eetaje q Nr. de apartamente si suprafete utile:
q Volumul total al cladirii:1097,98 mģ q Caracteristici geometrice si termotehnice ale anvelopei:
q Indice de compactitate al cladirii, SE / V: 0,61 m-1 2. Date privind instalatia de incalzire interioara: q Sursa de energie pentru incalzirea spatiilor: Sursa proprie, cu combustibil: Centrala termica de cartier Termoficare - punct termic central Termoficare - punct termic local Alta sursa sau sursa mixta: q Tipul sistemului de incalzire: Incalzire locala cu sobe, Incalzire centrala cu corpuri statice, Incalzire centrala cu aer cald, Incalzire centrala cu plansee incalzitoare, Alt sistem de incalzire: q Date privind instalatia de incalzire locala cu sobe: Numarul sobelor: Tipul sobelor, marimea si tipul cahlelor - tabel. q Date privind instalatia de incalzire interioara cu corpuri statice:
Tip distributie a agentului termic de incalzire: inferioara, superioara, mixta Necesarul de caldura de calcul: : W Racord la sursa centralizata cu caldura: racord unic, multiplu:puncte, - diametru nominal: mm, - disponibil de presiune (nominal): mmCA Contor de caldura: - tip contor , - anul instalarii , - existenta vizei metrologice ; Elemente de reglaj termic si hidraulic: - la nivel de racord , - la nivelul coloanelor , - la nivelul corpurilor statice ; Lungimea totala a retelei de distributie amplasata in spatii neincalzitem; Debitul nominal de agent termic de incalzire l/h; Curba medie normala de reglaj pentru debitul nominal de agent termic:
q Date privind instalatia de incalzire interioara cu planseu incalzitor: Aria planseului incalzitor: mē Lungimea si diametrul nominal al serpentinelor incalzitoare;
Tipul elementelor de reglaj termic din dotarea instalatiei: 3. Date privind instalatia de apa calda de consum: q Sursa de energie pentru prepararea apei calde de consum: Sursa proprie, cu: Centrala termica de cartier Termoficare - punct termic central Termoficare - punct termic local Alta sursa sau sursa mixta: q Tipul sistemului de preparare a apei calde de consum: Din sursa centralizata, Centrala termica proprie, Boiler cu acumulare, Preparare locala cu aparate de tip instant a.c.m., Preparare locala pe plita, Alt sistem de preparare a.c.m.: q Puncte de consum a.c.m.: q Numarul de obiecte sanitare - pe tipuri: q Racord la sursa centralizata cu caldura: racord unic, multiplu:puncte, - diametru nominal: mm, - necesar de presiune (nominal):mmCA q Conducta de recirculare a a.c.m.: functionala, nu functioneaza nu exista q Contor de caldura general: - tip contor , - anul instalarii , - existenta vizei metrologice ; q Debitmetre la nivelul punctelor de consum: nu exista partial peste tot 4. Informatii privind instalatia de climatizare: 5. Informatii privind instalatia de ventilare mecanica: 6. Informatii privind instalatia de iluminat: Intocmit, Auditor energetic pentru cladiri, Stampila si semnatura Bibliografie 1.Metodologia de calcul MC 001/2006 -Partea I ,, Anvelopa cladirii,, 2.Metodologia de calcul MC 001/2006 -Partea II ,, Performanta energetica a instalatiilor din cladiri,, 3.Metodologia de calcul MC 001/2006 -Partea III ,,Auditul si certificatul de performanta al cladirii,, 4.Metodologia de calcul MC 001/2009 -Partea IV, privind ,, Breviar de calcul al performantelor energetice a cladirilor si apartamentelor,, 5. C 107/7-2002 - Normativ pentru proiectarea la stabilitatea termica a elementelor de inchidere ale cladirilor,, 6. C 107/1-2005 - Normativ privind calculul coeficientilor globali de izolare termica la cladirile de locuit. 7. C 107/3-2005 - Normativ privind calculul performantelor termotehnice ale elementelor de constructiectie ale cladirilor . 8 . C 107/4-2008 - Normativ privind calculul performantelor termotehnice ale cladirilor de locuit cladirile de locuit. 9. C 107/5-2008 - Normativ privind calculul termotehnic al elementelor de constructie in contact cu solul 10.NP 060 -02 -Normativ privind stabilirea performantelor termo-hogroenergetice ale anvelopei cladirilor de locuit existente in vederea reabilitarii lor termice. 11.Manualul de instalatii de incalzire 12.GT 039/02 -Ghid de evaluare a gradului de conforthigrotermic din unitatile functionale ale cladirilor existente 13.SR EN ISO 13790 -Performanta tehnica a cladirilor. Calculul necesarului de energie pentru incalzire. 14.SR 4839/1997 -Instalatii de incalzire. Numarul anual de grade- zile 15.STAS 11984/83-Suprafata echivalenta termic a corpurilor de incalzire 16.STAS 1907/2 -1997-Instalatii de incalzire. Necesarul de caldura de calcul. 17. STAS 1907/1 -1997-Instalatii de incalzire. Necesarul de caldura de calcul.Prescriptii de calcul. 18. SC 007-02 -Solutii cadru pentru reabilitarea termo-higro-energetica a anvelopei cladirilor de locuit existente 19.Legea 325/27.05.2002 pentru aprobarea O.G. 29/30.01.2000 privind reabilitarea termica a fondului construit existent si stimularea economisirii energiei termice. 20. O.G.nr. 29/30.01.2000 privind reabilitarea termica a fondului construit existent si stimularea economisirii energiei termice. 21.O.G. nr. 18/04.03.2009 - Ordonanta de urgenta privind cresterea performantei energetice a blocurilor de locuinte publicata in MO nr. 155/2009. 22. Norma Metodologica din 17.03.2009 - Norma metodologica de aplicare a O.G. 18/04.03.2009 23. Legea nr. 10/1995 actualizata privind calitatea in constructii. 24. NP 008-97 - Normativ privind igiena compozitiei aerului in spatii cu diverse destinatii, in functie de activitatile desfasurate in regim de iarna-vara. 25. GT 032-2001 - Ghid privind proceduri de efectuare a masurarilor necesare expertizarii termoenergetice a constructiilor si instalatiilor aferente. 26. SC 007-2002 - Solutii cadru pentru reabilitarea termo-higro-energetica a anvelopei cladirilor de locuit existente. 27. STAS 4908/85 - Arii si volume conventionale 28. NP 061-02 - Normativ pentru proiectarea si exeutarea sistemelor de iluminat artificial din cladiri 29. EN 832-2998 -Performanta termica a cladirilor. Calculul necesarului de energie pentru incalzire. Cladiri de locuit.
|