Verificari la instalatii electrice

VERIFICARI LA INSTALATII ELECTRICE

1. Toate instalatiile electrice trebuie verificate pentru a se asigura o buna functionare si pentru a preveni aparitia unor accidente sau incendii.

Verificarile se fac:

- inaintea punerii in functiune a instalatiilor electrice, pentru lucrarile noi;

- dupa modificari, reparatii capitale, modernizari, extinderi ale instalatiilor, in conformitate cu reglementarile de exploatare si instructiunile intocmite de proiectant si de producatorii de echipamente, aparate, receptoare si materiale electrice;

- in exploatare, la intervale regulate de timp (periodic).

Verificarea periodica se efectueaza de catre personal calificat care poseda cunostinte aprofundate de protectia muncii si in domeniul prevenirii riscurilor de soc electric.

2. Alimentarea cu energie electrica a consumatorilor se face numai in baza unui 'certificat de conformitate' cu normele in vigoare a instalatiei electrice executate, privind siguranta in exploatare si protectia utilizatorilor.

Acest 'certificat de conformitate' se elibereaza executantului dupa realizarea de catre acesta a instalatiei electrice, de catre o societate al carei obiect de activitate este verificarea instalatiilor electrice.

Este obligatoriu ca beneficiarul (consumatorul) sa ceara executantului lucrarilor de instalatii electrice o copie a 'certificatului de conformitate' cu reglementarile tehnice in vigoare, pentru instalatia electrica executata, certificat in baza caruia i s-a facut punerea sub tensiune a acesteia.

3. Verificarile instalatiilor electrice se fac prin examinare vizuala si masuratori (incercari).

Verificari prin examinare vizuala

4. Verificarile prin examinare vizuala se fac inaintea verificarilor prin masuratori.

5. La verificarea prin examinare a materialelor electrice, care in functionare normala se afla permanent sub tensiune, se urmareste sa se stabileasca daca acestea indeplinesc urmatoarele conditii:

- sunt in conformitate cu normele de securitate si de produs (marcaj, certificare);

- sunt alese si montate corect, conform prevederilor din normativul I.7, din prezentul ghid, instructiunilor producatorului si cu alte norme specifice;

- nu prezinta nici un defect vizibil care ar putea afecta buna functionare si securitatea bunurilor si a persoanelor.

Verificarea prin examinare trebuie sa aiba in vedere pe cat posibil:

- masurile de protectie impotriva socurilor electrice;

- masurile de protectie impotriva incendiului (prezenta barierelor antifoc sau rezistente la foc si a altor elemente pentru impiedicarea propagarii flacarii, fumului si gazelor si protectia impotriva efectelor termice);

- alegerea corecta a conductoarelor;

- alegerea corecta si reglajul dispozitivelor de protectie si control al izolatiei;

- prezenta si corecta amplasare a dispozitivelor de intrerupere si comanda;

- alegerea echipamentelor, materialelor si masurilor de protectie corespunzator influentelor externe;

- identificarea conductoarelor neutre si de protectie;

- identificarea circuitelor, sigurantelor, intreruptoarelor, butoanelor etc.;

- realizarea corecta a conexiunilor conductoarelor;

- asigurarea accesibilitatii pentru intretinere.

REFERAT: Ce sa faceti inainte de inundatie? REFERAT: Executarea si receptionarea ancorajelor metalice tip inel-con si dorn

Incercari-masuratori

7. Incercarile la care sunt supuse instalatiile electrice se efectueaza in urmatoarea ordine:

- continuitatea conductoarelor de protectie si a legaturilor echipotentiale principale si suplimentare;

- rezistenta de izolatie a instalatiei electrice;

- separarea circuitelor;

- rezistenta de izolatie a pardoselilor;

- intreruperea automata a alimentarii;

- incercari functionale pentru echipamente neasamblate de producator.

8. Verificarea continuitatii conductoarelor

Pentru circuitele cu intensitatea nominala mai mica sau egala cu 30 A, se recomanda ca incercarea sa fie efectuata cu o sursa de tensiune de 424 V la mers in gol, de curent continuu sau alternativ si cu un curent de cel putin 0,1 A.

Curentul utilizat pentru incercarea continuitatii trebuie sa fie corespunzator clasei de influenta externa a incaperii respective.

Incercarea este considerata satisfacatoare daca dispozitivul utilizat pentru aceasta da o indicatie corecta si stabila.

9. Verificarea rezistentei de izolatie a instalatiei

Masuratorile se efectueaza cu instalatia scoasa de sub tensiune si cu aparatele aferente acesteia, deconectate.

Rezistenta de izolatie masurata intre fiecare conductor activ si pamant (conductoarele de faza si conductorul neutru pot fi legate impreuna), consumatorii fiind deconectati, trebuie sa fie cel putin egala cu valoarea corespunzatoare din tabelul 1.

Masuratorile se efectueaza in curent continuu. Aparatul utilizat trebuie sa fie capabil sa furnizeze tensiunea de incercare mentionata in tabelul 1. cu un curent de 1 m A.

Tabelul 1.

Valorile tensiunilor de incercare

In cazul rezistentei de izolatie a cablurilor electrice de incalzire inglobate in elemente de constructie trebuie sa se tina seama de urmatoarele:

- Rezistenta de izolatie masurata dupa inglobarea acestora in beton trebuie sa fie egala cu 1000 /volt tensiune nominala si element de incalzire, dar nu mai putin de 250000

- In functie de valoarea tensiunii nominale a elementelor incalzitoare, rezistenta de izolatie trebuie sa fie cel putin egala cu:

• 250.000 pentru elementele incalzitoare cu tensiune nominala de 220 sau 230 V;
• 400.000 pentru elemente incalzitoare cu tensiunea nominala de 380 sau 400 V.

In cazul cablurilor de incalzire cu izolatie minerala, daca valoarea prescrisa nu este atinsa la verificarea initiala, trebuie supravegheata evolutia rezistentei de izolatie. Aceasta trebuie sa ajunga la valoarea necesara intr-un interval de timp acceptabil.

10. Verificarea separarii circuitelor

Separarea partilor active de cele ale altor circuite si de pamant (cu exceptia TFJP) trebuie verificata prin masurarea rezistentei de izolatie. Valorile masurate trebuie sa fie cele din tabelul 1.

11. Verificarea rezistentei de izolatie a pardoselilor

Pentru aceasta verificarea se utilizeaza un ohmmetru cu magnetou sau un aparat pentru masurarea izolatiei cu baterii incorporate care da o tensiune la mers in gol de 500 V c.c. (sau de 1000 V c.c. daca tensiunea nominala a instalatiei este mai mare de 500 V).

Rezistenta se masoara intre electrodul de masura aplicat la suprafata pardoselii si un conductor de protectie al instalatiei.

12. Verificarea intreruperii automate a alimentarii

12.1. Verificarea eficacitatii masurii de protectie impotriva atingerilor indirecte se face tinand seama de schema de legare la pamant.

In schema TN incercarea consta in verificarea valorii curentului minim de defect intre faza si conductorul de protectie. Aceasta valoare trebuie sa fie cel putin egala cu valoarea curentului care asigura functionarea dispozitivului de protectie in intervalul de timp corespunzator.

Verificarea conformitatii instalatiei cu nota de calcul a proiectantului se face numai prin examinare in ceea ce priveste:

- sectiunile si lungimile circuitelor;

- tensiunea nominala (pentru fuzibile) si reglajul dispozitivelor de intrerupere automata (pentru disjunctoare).

12.2. Pentru verificarea functionarii dispozitivelor diferentiale se pot folosi urmatoarele trei metode de incercare:

a) O rezistenta variabila R_p este montata intre un conductor activ si in aval de masele legate la conductorul de protectie (fig. 1). Curentul este masurat reducand valoarea rezistentei variabile R_p. Curentul I_ pentru care functioneaza dispozitivul nu trebuie sa fie superior curentului diferential rezidual nominal I_n

Metoda se poate aplica pentru schemele TN-S, TT, IT.

b) In cea de-a doua metoda de verificare (fig. 2) rezistenta variabila este montata intre un conductor activ (in amonte) si un alt conductor activ (in aval).

Curentul I_ pentru care dispozitivul functioneaza nu trebuie sa fie mai mare decat I_n

Metoda se poate aplica pentru schemele TN, TT, IT.

c) Cea de a treia metoda utilizeaza un electrod auxiliar (fig. 3). Valoarea curentului este marita prin reducerea valorii rezistentei variabile R_p. Se masoara tensiunea intre mase si un electrod auxiliar.

Se masoara curentul I_ care nu trebuie sa fie mai mare decat I_n, dupa care se verifica urmatoarea relatie:

unde U_L este tensiunea limita admisa (V).

Aceasta metoda se utilizeaza in schemele TN-S, TT si IT. In schema IT poate fi necesara legarea la pamant a unui punct din instalatie in timpul incercarilor pentru a se obtine functionarea dispozitivului.

13. Incercarile functionale pentru echipamente neasamblate de producator se fac impreuna cu tehnologul sau specialistul proiectant, pe baza instructiunilor producatorilor.