Standaredizarea in industria constructoare de sisteme electrice - metode si procedee tehnologice

Laborator                     

Metode si procedee tehnologice       

NOTIUNI INTRODUCTIVE

Inceputurile acestei activitati dateaza din perioada premergatoare celui de al doilea razboi mondial, primele standarde cu caracter national fiind adoptate in 1937-1938 in cadrul AGIR - Asociatia Generala a Inginerilor din Romania.

In anul 1948 a luat fiinta Comisiunea de Standardizare, primul organism national de standardizare.

Dupa o serie de reorganizari ale organismului national de standardizare, in 1970 a luat fiinta Institutul Roman de Standardizare - IRS care a functionat pana in anul 1998.

Ordonanta 39/1998 a fost aprobata si modificata prin Legea nr. 355 din 6 iunie 2002 si publicata in Monitorul Oficial al Romaniei nr. 447 din 26 iunie 2002.

Standardele variaza ca si caracter, subiect sau volum. Acestea includ mai multe discipline: incepand cu toate aspectele tehnice, economice si sociale ale activitatii umane si incheind cu toate disciplinele de baza cum ar fi limbajul, matematica, fizica etc.

Sunt coerente si consecvente : standardele sunt elaborate de catre comitetele tehnice care sunt coordonate de catre un organism specializat si asigura depasirea barierelor dintre diferitele domenii de activitate si diferite politici comerciale;

Rezulta din participare : standardele reflecta rezultatele activitatii desfasurate in comun ce implica toate partile competente si sunt validate prin consens pentru a reprezenta toate interesele relevante: producatori, utilizatori, laboratoare, autoritati, consumatori etc.

Sunt actualizate : standardele sunt revizuite periodic sau dupa cum dicteaza circumstantele pentru a le asigura actualitatea si, de aceea, evolueaza impreuna cu progresul social si tehnologic;

Rolul standardelor

Un standard reprezinta un nivel de experienta si tehnologie care face ca prezenta industriei in elaborarea sa sa fie indispensabila.

Acesta este un document de referinta folosit, in special, in contextul contractelor publice sau in cadrul comertului international, pe care se bazeaza majoritatea contractelor comerciale.

Standardele sunt folosite de catre industriasi ca si referinta indiscutabila ce simplifica si clarifica relatiile comerciale dintre partenerii economici.

Pentru factorii economici, standardele sunt:

Un factor de rationalizare a productiei : standardul face posibila stapanirea caracteristicilor tehnice, pentru a satisface clientul, pentru a valida metodele de fabricatie, pentru cresterea productivitatii, dand un sentiment de securitate operatorilor si instalatorilor;

Un factor de clarificare a tranzactiilor : in fata unei oferte supraaglomerate de produse sau servicii, care pot avea valori practice extrem de diferite, existenta sistemelor de referinta faciliteaza o mai buna evaluare a ofertelor si reducerea incertitudinilor, ajuta la definirea necesitatilor, optimizeaza relatiile cu furnizorii, elimina necesitatea unor incercari suplimentare;

Un factor de inovare si dezvoltare a produselor : participarea la activitatea de standardizare favorizeaza anticiparea si prin aceasta asigura progresul simultan al produselor. Standardele au un rol favorabil in inovare datorita transferului de cunostinte;

Un factor de transfer al noilor tehnologii : standardizarea faciliteaza si accelereaza transferul de tehnologie in domeniile care sunt esentiale atat pentru companii, cat si pentru persoane fizice (noi materiale, sisteme de informare, biotehnologie, produse electronice, fabricarea integratelor pentru computere – CIM etc.)

Un factor pentru selectarea strategica a companiilor : participarea la standardizare inseamna introducerea solutiilor adaptate la competenta unei companii si echiparea acelei companii pentru a putea concura intr-un mediu economic competitiv. Asta inseamna sa actionezi in spiritul standardizarii, nu sa suporti costurile.

Tipuri de standarde

Se pot mentiona patru tipuri mari de standarde:

• Standarde de prescriptii fundamentale care se refera la terminologie, metrologie, conventii, semne si simboluri etc.
• Standarde pentru metode de incercare si pentru analiza care masoara caracteristicile;
• Standarde care definesc caracteristicile unui produs (standard de produs) sau a unei specificatii pentru un serviciu (standarde pentru activitati de servicii) si pragurile de performanta ce trebuie atinse (utilizare adecvata, interfata si interschimbabilitatea, sanatate, securitate, protectia mediului, contracte standard, documentatia ce insoteste produsele sau serviciile etc.);
• Standarde de organizatie care se refera la descrierea functiilor unei companii si la relatiile dintre acestea, cat si la structurarea activitatilor (managementul si asigurarea calitatii, mentenanta, analizele de valoare, logistica, managementul calitatii, managementul proiectelor sau al sistemelor, managementul productiei etc.)

Standardizarea nationala

Fiecare tara are propriul sistem national de standardizare. Organismele principale sau cele mai reprezentative sunt membre ale organismelor regionale sau internationale.

Prin Ordonanta 39/1998 se pun bazele standardizarii voluntare in Romania. De la aceasta data, organismul national de standardizare este Asociatia de Standardizare din Romania - ASRO.

Legea prevede modul de organizarea al asociatiei, obligatiile si atributiile acesteia precum si denumirea, perioada de functionare si modul de dizolvarea al asociatiei. In continuare este prezentat un fragment din legea 39/1998, mai precis capitolul doi in care sunt specificate atributiile asociatiei Asro – Asociatia de Standarde din Romania:

Legea 39/1998

Cap. II – SCOPUL, ATRIBUTIILE SI OBLIGATIILE ASOCIATIEI

            Art. 6. – (1) Scopul principal al Asociatiei este de a dezvolta standardizarea nationala si de a participa la standardizarea europeana, regionala si internationala.

        (2) Asociatia aplica in standardizarea nationala urmatoarele principii de baza:

a)    elaborarea si aprobarea standardelor nationale pe baza consensului partilor interesate;

b)   transparenta si disponibilitate publica ;

c)    reprezentarea intereselor publice;

d)   caracterul voluntar al participarii la activitatea de standardizare nationala si al aplicarii standardelor nationale;

e)   accesul liber la elaborarea standardelor nationale pentru toate partile interesate;

f)      independenta fata de orice posibil interes specific predominant;

g)   respectarea regulilor standardizarii europene si internationale;

h)    dezvoltarea standardizarii nationale in corelare cu evolutia legislatiei.

            Art. 7. - Asociatia are urmatoarele atributii principale:

1)  elaborarea si aprobarea, reconfirmarea, modificarea si/sau anularea standardelor nationale, precum si adoptarea standardelor internationale, regionale si a standardelor europene ca standarde nationale ;

2)  stabilirea principiilor si a metodologiei standardizarii nationale, in conformitate cu prevederile din legislatia privind standardizarea nationala in Romania si cu regulile standardizarii europene si internationale, precum si asigurarea reprezentarii partilor interesate in activitatea de standardizare nationala;

3)  elaborarea si implementarea programului de standardizare nationala pe baza solicitarilor primite din partea autoritatilor si a altor parti interesate in standardizarea nationala; introducerea in programul de standardizare nationala, in mod prioritar, a temelor finantate de autoritati, in special cele referitoare la cresterea calitatii vietii, protectia vietii, sanatatii si securitatii persoanelor fizice, precum si a mediului inconjurator si la apararea intereselor consumatorilor;

4)  reprezentarea Romaniei si participarea in organismele neguvernamentale internationale si europene de standardizare, respectiv in Organizatia Internationala de Standardizare (ISO), Comisia Electrotehnica Internationala (CEI), Comitetul European de Standardizare (CEN), Comitetul European de Standardizare in Electrotehnica (CENELEC) si Institutul European de Standardizare pentru Telecomunicatii (ETSI), precum si in oricare alt organism international sau regional de standardizare;

5)  colaborarea in domeniul standardizarii nationale cu organisme similare din alte tari;

6)  asigurarea informarii publice prin editarea, publicarea si difuzarea:

-   standardelor nationale;

-   programului de standardizare nationala;

-   listei cuprinzand proiectele de standarde nationale supuse anchetei publice;

-   listei cuprinzand standardele nationale in vigoare;

-   listei cuprinzand standardele nationale anulate sau modificate;

-   altor informatii si publicatii relevante privind standardizarea nationala;

7)  colectarea, prelucrarea, stocarea si diseminarea de informatii si documente din domeniul standardizarii nationale;

8)  acordarea dreptului de utilizare a marcilor de conformitate cu standardele nationale, la cerere, pentru produsele si serviciile conforme cu standardele nationale, pe baza procedurilor proprii ale Asociatiei;

9)  efectuarea de operatiuni de import-export si comercializare de standarde, documentatii si literatura de standardizare, cu respectarea prevederilor din conventiile internationale sau bilaterale incheiate de Asociatie in acest sens;

Analiza: Straturi rutiere din agregate naturale nestabilizate - conditii tehnice pentru straturi rutiere de fundatie Referat: Le Tour Eiffel - le projet d'une tour de 300 mètres

10)     prestarea de servicii de: consultanta, expertiza, instruire, transfer de cunostinte, asistenta tehnica si altele asemenea in domeniul standardizarii si al activitatilor conexe, cu evitarea situatiilor de conflict de interese;

11)     publicarea si urmarirea modului de implementare a regulilor privind aplicarea marcilor de conformitate cu standardele nationale;

12)     crearea unui climat favorabil aplicarii standardelor nationale in economie si dezvoltarii standardizarii in Romania;

13)     asigurarea functionarii punctului de informare pentru standarde si reglementari tehnice si punerii la dispozitie oricaror persoane interesate, la cerere, a informatiilor din baza de date a acestuia, conform Acordului referitor la barierele tehnice din calea comertului al Organizatiei Mondiale a Comertului, la care Romania este parte;

14)     stabilirea si publicarea regulilor de procedura privind, in principal, urmatoarele:

-        modul si conditiile de participare la standardizarea nationala;

-        pregatirea si publicarea programelor de standardizare nationala si de includere de noi teme in acestea;

-        publicarea proiectelor de standarde nationale si tratarea observatiilor in legatura cu acestea;

-        elaborarea si aprobarea, reconfirmarea, modificarea si/sau anularea standardelor nationale;

-        modul de rezolvare a contestatilor referitoare la elaborarea si aprobarea, reconfirmarea, modificarea si/sau anularea standardelor nationale;

-        modalitatile de publicare a standardelor nationale;

-        inregistrarea standardelor nationale;

-        modul de participare la standardizarea europeana si internationala;

15)    gestionarea fondului documentar national de standardizare;

16)    inregistrarea standardelor nationale;

Standardizarea regionala

Europa

CEN – Comitetul European pentru Standardizare

CENELEC – Comitetul European pentru Standardizare in Electrotehnica

ETSI – Institutul European pentru Standardi-zare in Telecomunicatii

America

COPANT – Comisia de Standardizare Paname-ricana

MERCOSUR – Piata Comuna a Sudului

Standardizarea internationala

ISO – Organizatia Internationala de Standardizare

IEC – Comisia Electrotehnica Internationala

ITU – Uniunea Internationala a Telecomunicatiilor

Standardizarea din domeniul electrotehnic referitoare la protectia persoanelor, a bunurilor si instalatiilor electrice impotriva riscurilor de natura electrica, interne si externe instalatiilor

In cadrul ASRO, omitetul tehnic care elaboreaza standarde de securitate in domeniul instalatiilor electrice in constructii este CT 136 – Instalatii electrice in constructii. Acest comitet tehnic are drept corespondent pe plan international comitetul tehnic CEI/TC 64, Instalatii electrice in constructii si protectia impotriva socurilor electrice, iar pe plan european, comitetul tehnic CENELEC/TC 64, cu subcomitetele SC 64 A - Instalatii electrice in constructii - Protectia impotriva socurilor electrice si SC 64 B - Instalatii electrice in constructii si protectia impotriva socurilor termice.

CEI si CENELEC colaboreaza la elaborarea si adoptarea standardelor din acest domeniu.

Domeniul de activitate al CT 136 este de a elabora standarde privind securitatea instalatiilor electrice din constructii, in sensul promovarii compatibilitatii intre aceste standarde si cele de echipament. El elaboreaza standarde referitoare la instalatii si functionarea echipamentelor si sistemelor electrice care pot fi afectate de frecventa

schimbare a amplasamentului lor.

Comitetul tehnic roman CT 136 a preluat seria de standarde internationale CEI 60364 (standarde pe parti), elaborate de CEI/TC 64, precum si seriile de documente de armonizare HD 364, HD 384 (standarde pe parti) si standardele europene EN, elaborate de CENELEC/TC 64. Rezultatul unei anchetei realizate de CEI cu privire la regulile ationale pentru instalatii electrice, care a circulat in 30 tari membre, a confirmat ca

seria de standarde CEI 60364 este utilizata frecvent ca baza pentru regulile nationale in domeniul instalatiilor electrice. Aceasta ancheta a relevat ca:

exista state care utilizeaza direct CEI 60364 ca standard national;

state care utilizeaza CEI 60364 ca baza pentru standardele nationale, de exemplu tarile

membre CENELEC;

state care nu utilizeaza CEI 60364 direct, dar folosesc principiile cuprinse in CEI 60364 ca baza de dezvoltare a Codului electric de tara.

Aceasta demonstreaza nu numai nivelul ridicat de interes pentru regulile internationale referitoare la instalatii, dar si pentru activitatea de armonizare in acest domeniu, care poate fi obtinuta numai printr-o colaborare efectiva a tarilor membre in cadrul unei organizatii de tip international, precum CEI, sau european, precum CENELEC, deschise tuturor tarilor interesate, indiferent de gradul de dezvoltare sau de dimensiune.

Obiectul standardelor elaborate de aceste organizatii si preluate de comitetul tehnic  roman CT 136 este sa stabileasca:

prescriptiile pentru instalatiile electrice si coordonarea echipamentului electric;

prescriptiile de securitate de baza pentru protectia impotriva socurilor electrice, in scopul utilizarii lor de catre comitetele tehnice;

prescriptiile de securitate pentru protectia impotriva altor riscuri care provin din utilizarea energiei electrice;

un ghid general pentru membrii din tarile membre CEI si CENELEC, care considera necesare aceste prescriptii si sa faciliteze schimburile internationale care nu pot fi  realizate din cauza diferentelor care exista in cadrul reglementarilor nationale;

Dintre standardele din domeniul CT 136 care se refera la protectia persoanelor, bunurilor si a instalatiilor electrice impotriva riscurilor de natura electrica, interne si externe instalatiilor mentionam:

SR EN 61140:2002, Protectia impotriva socurilor electrice. Aspecte comune in instalatii si echipamente electrice

Acest standard se aplica pentru protectia persoanelor si animalelor impotriva socurilor electrice. El este destinat sa ofere principii fundamentale si prescriptii care sunt comune instalatiilor electrice, sistemelor si echipamentelor sau sunt necesare coordonarii acestora.

Documentul a fost elaborat pentru instalatii, sisteme si echipamente fara tensiune limita. Exista articole in acest standard care se refera la sisteme, instalatii si echipamente de joasa tensiune si de inalta tensiune. Pentru scopurile acestui standard, joasa tensiune este definita ca fiind orice tensiune nominala pana la maximum 1000 V inclusiv, in curent alternativ sau 1500 V inclusiv, in curent continuu, iar inalta tensiune este orice tensiune nominala care depaseste 1000 V in curent alternativ sau 1500 V in curent continuu.

Prescriptiile din acest standard se aplica numai daca sunt incluse, sau se face referire la ele in standardele care le contin. Standardul nu este destinat sa fie utilizat independent.

SR HD 384.5.54 S1:2003, Instalatii electrice in constructii. Partea 5: Alegerea si instalarea echipamentelor electrice. Capitolul 54: Legare la pamant si conductoare de protectie Este o publicatie de baza, referitoare la securitate, al carei continut nu este acoperit de standardul EN 61140. Aceasta parte a standardului, Legare la pamant si conductoare de protectie, formeaza o parte a functiei-pilot a CEI/TC 64 pentru protectia impotriva socurilor electrice.

SR HD 384.4.41 S2:2004, Instalatii electrice in constructii. Partea 4: Masuri de protectie pentru asigurarea securitatii. Capitolul 41: Protectia impotriva socurilor electrice Standardul contine principalele prescriptii pentru protectia persoanelor, a animalelor domestice si a bunurilor impotriva socurilor electrice.

SR CEI 60479-1:1995, Efectele curentului asupra omului si animalelor domestice. Partea 1:Aspecte generale

Standardul furnizeaza informatiile de baza in legatura cu efectele curentului electric asupra omului si animalelor domestice si serveste ca ghid pentru stabilirea prescriptiilor de securitate electrica.

In luna octombrie 2006 a aparut SR CEI/TS 60479-1:2006, Efectele curentului electric asupra omului si animalelor domestice

Partea 1: Aspecte generale, care preia publicatia internationala CEI/TS 60479-1:2005.

Aceasta specificatie tehnica prezinta indicatii fundamentale asupra efectelor curentului de soc asupra corpului omului si al animalelor, pentru a fi utilizate ca prescriptii de ecuritate.

Modificarile principale fata de editia precedenta sunt urmatoarele:

Dependenta impedantei totale a corpului ZT pentru 50 % din populatia in viata, si pentru suprafete de atingere mari, medii si mici, in conditii de mediu uscat, umed si umed salin, pentru tensiuni de atingere UT variind intre 25 V si 200 V c.a. 50/60 Hz.

Oscilogramele tensiunii de atingere UT si ale curentilor de atingere IT pentru un traseu de curent c.a. de la „mana la mana”, pentru suprafete de atingere mari, in conditii de mediu uscat, plecand de la masurarile indicate, cu explicatii prezentate in text.

Datele de fibrilatie pentru caini, porci si oi obtinute experimental, precum si pentru persoane, plecand de la statisticile accidentelor electrice, cu un curent transversal de „la mana la mana” si tensiuni de atingere UT de 220 V si de 380 V c.a si impedante ale corpului ZT (5%), cu explicatii prezentate in text.

Modificarea curbei B din figura care se refera la „Zone timp/curent conventionale ale efectelor curentilor alternativi (15 Hz pana 100 Hz) asupra persoanelor, pentru un traseu al curentului corespondent, de la mana stanga la picioare”, de la 10 mA pana la 5 mA: zonele conventionale timp/curent ale curentilor c.a. (de la 15 Hz pana la 100 Hz) referitoare la persoane', cu explicarea prezentata in text.

Curentii de nedesprindere in curent sinusoidal 60 Hz prezentati in figura care se refera la „Curenti de nedesprindere pentru un curent sinusoidal de 60 Hz”, cu explicatii prezentate in text.

Noua structura a standardului.

Cea de a patra editie inlocuieste si anuleaza editia a treia, publicata ca raport tehnic in 1994, constituind o revizuire tehnica. Aceasta specificatie tehnica are statutul unei

publicatii de securitate de baza, in conformitate cu Ghidul CEI 104:1997- Elaborarea publicatiilor de securitate si utilizarea publicatiilor de baza de securitate si a seturilor de publicatii de securitate.

SR CEI 60479-2:1995, Efectele trecerii curentului prin corpul omului. Partea 2: Aspecte

particulare. Capitolul 4: Efectele curentului alternativ cu frecventa mai mare de 100 Hz. Capitolul 5: Efectele curentilor cu forme speciale de unda.

Capitolul 6: Efectele curentilor de impuls unic de scurta durata

Standardul descrie efectele trecerii curentului electric prin corpul omului, si anume pentru curenti alternativi peste 100 Hz, curenti cu forme de unda speciale si curenti de impuls unic de scurta durata.

SR CEI 60479-3:2005, Efectele curentului asupra omului si animalelor domestice. Partea 3: Efectele trecerii curentului prin corpul animalelor domestice.

Acest standard stabileste valorile impedantei electrice a corpului animalului domestic in functie de tensiunea de atingere, de gradul de umiditate al pielii si blanii si de traseul curentului. La ora actuala,

aceste valori se aplica numai bovinelor. Standardul descrie efectele curentului alternativ sinusoidal, cu frecvente cuprinse intre 15 Hz si 100 Hz care trece prin corpul animalului domestic.

SR CEI/TR 60479-4:2005, Efectele curentului asupra omului si animalelor domestice. Partea 4: Efectele loviturilor de trasnet asupra omului si animalelor domestice

Documentul prezinta un rezumat al parametrilor de baza ai trasnetului si caracterul lor variabil in masura in care acestia se aplica oamenilor si animalelor domestice. Sunt indicate interactiunile probabile, directe si indirecte ale loviturilor de trasnet cu corpul fiintelor vii si sunt descrise efectele curentului de trasnet asupra organismului. Obiectul acestui standard este de a prezenta diferentele dintre efectele loviturilor de trasnet asupra oamenilor si animalelor domestice si efectele socurilor electrice provenite din retelele electrice.

Standardele EN 61140 si EN 60479 sunt publicatii de securitate de baza, potrivit Ghidului  CEI 104:1997.

Standardele care contin principalele prescriptii pentru protectia persoanelor, a animalelor domestice si a bunurilor sunt:

SR HD 384.4.42 S1:2004, Instalatii electrice in constructii. Partea 4: Masuri de protectie pentru asigurarea securitatii. Capitolul 42: Protectiaimpotriva efectelor termice ,

SR HD 384.4.43 S2:2004, Instalatii electrice in constructii. Partea 4: Protectie pentru asigurarea securitatii. Capitolul 43: Protectie impotriva supracurentilor;

SR HD 384.4.45 S1:2002, Instalatii electrice in constructii. Partea 4: Masuri de protectie pentru asigurarea calitatii. Capitolul 45: Protectia impotriva reducerilor de tensiune si

SR HD 384.4.46 S2:2004, Instalatii electrice in constructii. Partea 4: Protectie pentru asigurarea securitatii. Capitolul 46: Sectionare si comanda.

Doua standarde prezinta prescriptiile pentru aplicarea si coordonarea acestor masuri de protectie:

SR HD 384.4.47 S2:2004, Instalatii electrice in constructii. Partea 4: Masuri de protectie pentru asigurarea securitatii. Capitolul 47: Utilizarea masurilor de protectie pentru asigurarea securitatii. Sectiunea 470: Generalitati. Sectiunea 471: Masuri

de protectie impotriva socurilor electrice si

SR HD 384.4.473 S1:2004, Instalatii electrice in constructii. Partea 4: Masuri de protectie pentru asigurarea securitatii. Capitolul 47: Utilizarea masurilor de protectie pentru asigurarea securitatii. Sectiunea 473: Masuri de protectie impotriva

supracurentilor.

Un standard important pentru protectia la supratensiuni produse de trasnet este:

SR CEI/TR 62066:2005 Supratensiuni si protectia impotriva supratensiunilor in retelele de joasa tensiune alternativa. Informatii generale de baza.

Aceasta publicatie este un raport tehnic care prezinta o vedere de ansamblu a diferitelor

caracteristici ale supratensiunilor provocate de trasnet, care pot sa apara in instalatiile de joasa tensiune. Sunt prezentate valori tipice ale amplitudinii si duratei supratensiunilor si, de asemenea, frecventa lor de aparitie. Sunt furnizate informatii privind supratensiunile care apar datorita interactiunii intre reteaua de energie electrica si sistemul de comunicatii.

Suplimentar, este indicat un ghid general care cuprinde mijloacele si sistemele de protectie impotriva supratensiunilor pe baza consideratiilor privind riscul si disponibilitatea, incluzand interactiunile si necesitatile de coordonare, precum si

considerarea supratensiunilor temporare in selectarea echipamentelor pentru protectia la

supratensiuni.

In continuare, prezint structura standardului SR EN 61140:2002 Protectia impotriva socurilor electrice. Aspecte comune in instalatii si echipamente electrice. Acesta este un standard de baza, de securitate, destinat utilizarii de catre comitetele tehnice din domeniul electrotehnic la elaborarea de standarde, in conformitate cu principiile Ghidului CEI 104 si ale Ghidului ISO/CEI 51.

Documentul defineste o serie de termeni utilizati in acest domeniu: soc electric, parte activa periculoasa, tensiune de atingere, curent de atingere, izolatie de baza, izolatie suplimentara, izolatie dubla, izolatie intarita, obstacole de protectie (electrica),

bariera de protectie (electrica), legare la pamant, de protectie, etc. Acesti temeni se regasesc si in standardele de vocabular pentru domeniul instalatiilor electrice in constructii:

SR CEI 60050 -195, Vocabular electrotehnic international, Capitolul 195: Legare la pamant si protectie impotriva socurilor electrice, si

SR CEI 60050-826, Vocabular electrotehnic international, Capitolul 826: Instalatii electrice.

De asemenea, standardul trateaza o serie de aspecte importante din domeniul protectiei, precum:

• Regula fundamentala de protectie impotriva socurilor electrice, care precizeaza ca partile active periculoase nu trebuie sa devina accesibile, iar partile conductoare accesibile nu trebuie sa devina periculoase nici in conditii normale de functionare si in absenta unui defect si nici in conditii de simplu defect; sunt prezentate conditiile normale de functionare, conditiile de simplu defect (in acest caz sunt specificate protectia prin doua masuri de protectie independente si protectia printr-o prevedere de protectie intarita), precum si conditiile particulare
• care prevad masuri suplimentare de protectie, atunci cand utilizarea unei protectii implica un risc inerent sporit, de exemplu, pentru amplasamente care prezinta un contact de impedanta scazuta al persoanelor cu potentialul pamantului).

• Prevederile elementare de protectie (elemente de masuri de protectie): prevederile pentru protectie de baza, prevederile de protectie in caz de defect, prevederile de protectie intarita. Toate prevederile elementare de protectie trebuie concepute pentru a fi eficiente pe toata durata de viata a instalatiei, a sistemului sau a echipamentului, cand acestea sunt utilizate conform destinatiei si sunt intretinute corespunzator.
• Masurile de protectie, prin care se asigura protectia de baza si protectia in caz de defect. Sunt prezentate mai multe tipuri de masuri de protectie, precum: protectia prin intreruperea automata a alimentarii, protectia prin izolatie dubla sau intarita, protectia prin legatura echipotentiala, protectia prin separare electrica, protectia prin mediu inconjurator neconductor (joasa tensiune), protectia prin TFJS (tensiune foarte joasa de securitate), protectia prin TFJP (tensiune foarte joasa de protectie), protectia prin  limitarea curentului de atingere in regim stabilizat si a sarcinii, si protectia prin alte masuri.
• Coordonarea echipamentelor electrice si a masurilor de protectie cu instalatia electrica, in cazul echipamentelor de clasa 0, I, II si III. Sunt indicati curentii de atingere, curentii in conductorul de protectie, curentii de fuga, distantele limita si de securitate si instiintarile de avertizare pentru instalatiile de inalta tensiune. De asemenea, sunt prezentate conditiile speciale de functionare.

Aceste standarde pot fi procurate de la Asociatia de Standardizare din Romania, Serviciul Vanzari – Abonamente, str. Mendeleev, nr 21-25, sector 1, Bucuresti, telefon: 316 77 25, fax: 317 25 14, 312 94

LABORATOR: TEHNOLOgii

In cadrul laboratorului tehnologic am discutat problemele generale despre standarde, atat despre cele internationale cat si de cele nationale. Laboratorul a fost structurat in asa fel in cat studentii sa pota revizuii usor notiunile predate si deasemenea pentru ale putea pune in aplicare cat mai eficient si deasemenea corect, indiferent de situatie.

Dezvoltarea continuua a productiei industriale pe plan mondial a impus sistematizarea regulilor si conventiilor privind proiectarea si executarea diferitelor elemente (piese) sau asambluri din sectorul constructiei de masini electrice sau din alte compartimente ale industriei.

Operatia de sistematizare si unificare a regulilor si conventiilor de reprezentare, proiectare, executare, exploatare si intrebuintare a masinilor, agregatelor, a instalatiilor sau a altor produse industriale si bunuri de consum este cunoscuta sub numele de standardizare.

Normele si prescriptiile unice privind executarea elementelor sau obiectelor de larga utilizare sunt cunoscute in tara noastra sub numele de standarde de stat (stas), recent sunt cunoscute sub numele de SR – Standard Roman.

La noi in tara organismul care implementeaza si asigura respectarea standardelor poarta numele de ASRO – Asociatia de Standardizare din Romania care s-a infiintat in baza legii 355/2002 din 6 iunie 2002.

Atributii ASRO: elaborareaza, modifica, adopta, aproba, respinge sau retrage standarde. Asociatia reprezinta Romania in cadrul asociatiilor internationale de standardizare, cum ar fi ISO – Oranizatia Ionternationala de Standarde, CEI – Comitetul European de Standardizare, CENELEC – Comitetul European de Standardizare in Electrotehnica.

Pe plan intern se urmareste alinierea la standardele Uniunii Europene, adica existenta aceluiasi standard pentru bunuri si servicii astfel incat un produs (motor electric) sa fie executat la aceleasi standarde si legi ca in UE.

La 21 august 1992 intra in vigoare Ordonanta de Guvern nr. 19/1992 prin care standardele romane isi schimba denumirea din Standard de Stat (STAS) in Standard Roman (SR).

Exemple: STAS 3580-89 – Masina electrica rotativa

SR 10000-9:1994 – Principiile si metodologia standardizarii.

Activitatea de standardizare in plan national sau international se desfasoara sub coordonarea unui for tutelar: ASRO si prin intermediul comitetelor tehnice.

Comitetele tehnice sunt constituite pe baza de domenii si la nivelul lui 2004 existau 372 de comitete tehnice.

Pentru o mai buna evidenta a standardelor ele sunt clasificate si numerotate. Inainte de 2001standrdele din Romania erau impartite pe sectoare, grupe si subgrupe.

Sectoarele erau clasificate dupa ramura de poductie si notate cu A, B, C, D, E , F; sectorul rezervat domeniului Electrotehnica, era sectorul F cu grupe de la 0-9;

F3 – Materiale electrotehnice

F4 – Masini si aparate electrice

Grupele se inpart in subgrupe. Subgrupele sectorului F se noteaza cu cifre de la 0-9:

F41 – Masini electrice rotative

F42 – Transformatoare

F45 – Aparate electrice de joasa tensiune.

Incepand cu 2001 si in Romania lista standardelor este prezentata conform standardelor internationale.

ICS – prezinta un sistem unificat de clasificare a standardelor pe trei niveluri de clasicare ierarhice.

Nivelul 1 – cuprinde 40 de domenii ale activitatii de standardizare. Cuprinde sisteme mecanice, chimic, electrotehnica, electronica (ex. 29- Electrotehnica).

Nivelul 2 – cuprinde 389 de grupe; (ex. 29.160. Masini Electrice Rotative).

Nivelul 3 – 29.160.20 –Generatoatre

29.160.30 – Masini Electrice

bibliografie

site-urile:

www.asro.ro

www.iso.ch

www.icse.ch

Notitele de la laborator

Revista Standardizarea

Septembrie 2006