Sisteme folosite in realizarea iluminatului public

Sisteme folosite in realizarea iluminatului public

Principalele moduri de dispunere a surselor de lumina folosite in iluminatul public sunt prezentate in figura 1.

Fig. 1. Moduri de dispunere a surselor de lumina in iluminatul public

a- Dispunerea unilaterala; b Dispunerea bilaterala alternata;

c- Dispunerea bilaterala fata in fata; d- Dispunerea axiala

Dispunerea unilaterala , caracterizata prin montarea tuturor surselor de lumina pe aceeasi parte a strazii nu este recomandabila decat atunci cand latimea arterei este egala sau inferioara inaltimii de fixare(h) a corpului de iluminat.

Pentru corpurile de constructie curenta aceasta solutie este deobicei folosita pentru strazi avand o latime a partii carosabile de 12 m .

Dispunerea bilaterala alternata la care sursele de lumina sunt dispuse in zig-zag este folosita atunci cand latimea drumului public depaseste valorile recomandate pentru dispozitia unilaterala , fara sa depaseasca o data si jumatate inaltimea de fixare a corpului de iluminat. Acest sistem de iluminat public este mai avantajos decat precedentul datorita asigurarii unei bune uniformitati a luminantei si a unei bune vizibilitati pe ambele parti ale caii de circulatie.

Dispunerea bilaterala fata-n fata este indicata atunci cand latimea drumului este mai mare decat o data si jumatate inaltimea de fixare a corpului de iluminat.

Dispunerea axiala , caracterizata prin amplasarea surselor de lumina in axul arterei poate fi admisa pentru drumurile inguste la care latimea nu depaseste inaltimea de fixare a corpului de iluminat. Principalul dezavantaj al acestui sistem este acela de reducere a luminante-i in dreptul bordurilor , canalizand circulatia spre centrul strazii. In felul acesta pericolul de a se produce accidente creste.

In cazul unor situatii speciale cum ar fi curbe , denivelari, intesectii, etc , se impugn unele conditii mai exigente deoarece dificultatile de realizare ale unui iluminat corespunzator cresc, iar iluminatul propriu al autovehiculelor nu poate fi folosit destul de eficien. Intr-adevar, conducatorii vehiculelor sunt suprasolicitati din punct de vedere visual si al atentiei in momentul cand calea de circulatie nu mai este dreapta , iar vizibilitatea scade .

REFERAT: Ce sa faceti inainte de inundatie? REFERAT: Executarea si receptionarea ancorajelor metalice tip inel-con si dorn

Curbele cu raza de curbura mare (circa 1000 m) pot fi considerate ca aliniamente drepte. In cazul curbelor cu raza mai mica este recomandabila dispunerea corpurilor de iluminat unilateral pentru a se obtine un balizaj efectiv al curbei (fig.2-a,b).Dispunerea unilaterala poate fi realizata plasand corpurile de iluminat pe partea exterioara (fig 2 -c) sau pe partea interioara a curbei (fig. 2-d) .

Se prefera dispunerea corpurilor de iluminat pe marginea exterioara a curbei , deoarece vederea in perspectiva arata ca numai asa se poate realize o iluminare corespunzatoare a drumului public. Pentru a mentine acelasi grad de uniformitate, adica aceeasi suprapunere a petelor luminoase pe suprafata caii , cu cat curba este mai pronuntata cu atat mai mult trebuie redus intervalul ales in aliniament. Este bine se evite pe cat posibil dispunerea bilaterala deoarece dispare efectul de balizaj si conducatorul poate fi indus in eroare crezand in prezenta unei cai laterale.

Fig. 2 – dispunerea unilaterala a surselor luminoase la curbe

Daca latimea drumului este mai mare de 1,5h , posibilitatile de confuzie sunt mai reduse si se pot folosi iluminatul bilateral. La curbe se recomanda depasiri in console cat mai scurte .

In cazul pantelor apar o serie de probleme in plus deoarece conducatorul care urca este supus unui fenomen de orbire mai pronuntat, iar cel care coboara poate fi jenat de lipsa de uniformitate a luminarii. Pentru a ameliora aceste inconveniente se folosesc corpuri ecranate montate cu planul reflectorului paralel cu planul caii, iar distanta dintre corpurile de iluminat se reduce proportional cu unghiul de inclinare al pantei.

Intersectii. Dispunerea corpurilor de iluminat la intersectii (fig.3) trebuie sa asigure realizarea fondului luminos pe care sa poata fi detasat pietonul. Intersectia trebuie sa fie luminata mai puternic decat restul arterei.

Fig. 3- Dispunerea surselor luminoase pentru iluminarea intersectiilor

Se recomanda ca sursele luminoase sa nu fi e montate chiar in intersectiie ci in imediata lor apropiere.

La intersectia unei strazi principale cu o strada secundara se prefera asezarea sursei luminoase pe strada principala in fata strazii secundare ceea ce poate servii ca punct de semnalizare pentru circulatia rutiera.

In cazul pietelor de circulatie se realizeaza deobicei iluminari mai mari decat cele corespunzatoare ramificatiei celei mai bine iluminate, in asa fel incat refugiile si strazile incidente sa fie recunoscute cu usurinta. Inaltimea de montare a corpurilor de iluminat dintr-o piata trebuie sa fie cel putin egala cu aceea de pe calea cea mai importanta incidenta in piata, iar in cazul pietelor cu dimensiuni mari se recomanda folosirea stalpilor inalti care asigura o buna uniformitate a iluminarii pe intreaga suprafata.

Trecerile pentru pietoni trebuie iluminate mai bine decat drumul public pentru a se evita accidentele.

Fig. 4 – Iluminarea trecerilor pentru pietoni

Nivelul de iluminare realizat nu trebuie sa fie insa exagerat pentru ca conducatorul auto sa nu fie jenat “de contrast ”, fiind supus asa-numitului efect de “tunel”.Uneori pot fi necesare instalatii de iluminat suplimentare la trecerea pentru pietoni, in special daca in cazul unei curbe sau a unei pante fondul pe care se proiecteaza pietonul este intunecat.

Pentru a se marca mai bine trecerea pentru pietoni se recomanda folosirea surselor cu lumina galbena si a lampilor de semnalizare cu lumina intermitenta.