Electrica
Schema de comanda si semnalizare a intreruptorului i.o. – 110 kv cu mop-1SCHEMA DE COMANDA SI SEMNALIZARE A INTRERUPTORULUI I.O. – 110 kV cu MOP-1 1. Descrierea instalatiei Instalatia din laborator, care reprezinta schema completa de comanda, masura si semnalizare a unui intreruptor tip IO-110 kV actionat cu mecanism MOP-1, cuprinde urmatoarele elemente: - Panoul de comanda 1PC care se gaseste, in realitate, in camera de comanda a statiei; - Panoul de relee 1PR aflat in cabina de relee; - Celula exterioara 1K ce cuprinde intreruptorul propriu-zis si mecanismul sau de actionare. In ideea de a respecta cat mai aproape de realitate, intreaga schema, atat ca proiect cat si ca realizare constructiva, exista urmatoarele circuite: a) Circuite de comanda si blocaj: - Comanda de conectare si deconectare a intreruptorului din panoul de comanda; - Comanda de conectare si deconectare a intreruptorului din cabina de relee; - Comanda de conectare si deconectare a intreruptorului de la fata locului (din celula exterioara 1K); - Anclansarea automata a intreruptorului prin dispozitivul de reanclansare automata rapida (R.A.R.); - Declansarea automata a intreruptorului prin protectie; - Blocarea anclansarii intreruptorului la scaderea presiunii uleiului si azotului din dispozitivul de actionare oleopneumatic; - Blocarea declansarii intreruptorului la scaderea presiunii uleiului din dispozitivul de actionare; - Comanda de inchidere si deschidere a separatoarelor din panoul de comanda; - Comanda de inchidere si deschidere a separatoarelor din cabina de relee; - Interblocajul dintre intreruptor si separatoare; - Interblocajul dintre separatoare si cupla transversala. b) Circuite de semnalizare - Semnalizarea de pozitie a intreruptorului si a separatoarelor atat in panoul de comanda cat si in cabina de relee; - Semnalizarea optica a blocajului anclansarii si declansarii intreruptorului la scaderea presiunii uleiului si azotului din dispozitivul de actionare, realizata atat in celula exterioara cat si in panoul de comanda; - Semnalizarea optica in cazul defectarii dispozitivului de actionare a intreruptorului cand pompa de ulei, dupa aproximativ trei minute de functionare, nu reuseste sa restabileasca presiunea normala; - Semnalizarea optica a functionarii protectiei si a dispozitivului de reanclansare automata rapida, atat in panoul de comanda cat si in cabina de relee; - Semnalizarea optica a intreruperilor circuitelor de comanda (ardere sigurante) si de semnalizare; - Semnalizare optica a declansarii intreruptorului automat de joasa tensiune de pe secundarul reductorilor de tensiune; - Semnalizarea optica si acustica de avarie. c) Circuite de masura (curent alternativ) - Masurarea curentului, a energiei active si reactive, pe o sarcina de aproximativ 5A, 380V; - Prezenta tensiunii pe linia de 110KV atat in panoul de comanda cat si in panoul de relee Pentru intelegerea deplina a functionarii intregii instalatii se prezinta in continuare fiecare subansamblu, urmand sa se faca apoi descrierea functionarii, amanuntit, a intregii instalatii: Panoul de comanda 1PC cuprinde: - Schema sinoptica cu comanda de la distanta si semnalizarea de pozitie a intreruptorului si a separatoarelor; - Toate casetele de semnalizare preventive si de avarie; - Alimentarea panourilor in curent alternativ, redresorul de 220V, baretele de semnalizare si de comanda, releul pentru formarea plusului intermitent; - Circuitele de formare a dispozitivului R.A.R. Panoul de relee 1PR cuprinde: - Schema sinoptica a circuitului primar cu indicatoarele de pozitie; - Dispozitivul de reanclansare automata rapida; - Toate relee intermediare din schema de comanda, blocaj si semnalizare; - Butoanele de comanda la distanta; - Circuitele si aparatele de masura (curent alternativ) precum si clemele de racordare a sarcinii. 2. Functionarea instalatiei 2.1. Circuitele de comanda si blocaj a intrerupatorului In plansa de la sfarsitul lucrarii este prezentata schema desfasurata de comanda (circuitele notate de la 1 la 20) pentru un intreruptor tip IO-110 KV actionat cu dispozitiv MOP-1. Schema desfasurata este reprezentata cu intreruptorul in pozitie de conectat, releele fara tensiune, considerand presiune normala in dispozitivul MOP-1. Aceasta portiune a schemei este alimentata de pe baretele ±BC prin intermediul sigurantelor 1E1 si 1E2. Mecanismul de actionare poate primi comenzi de anclansare la clemele 1 si 21 si de declansare la clemele 2 fiind alimentat cu 220 V c.c. la clemele 6 si 7 de la panoul de relee. Comenzile de conectare si de deconectare pot fi date de la fata locului, prin butonul de comanda BI respectiv BD. Din panoul de comanda comenzile pot fi date prin cheia de comanda 1BO iar din panoul de relee cu ajutorul butoanelor de comanda 10BO si 11BO. Pentru comanda de la fata locului se apasa pe BI care are doua contacte, 2-4 si 6-8 alimentand astfel prin contactul normal inchis al releului intermediar de blocaj RIBI (5-6), releul intermediar de inchidere RII care se autoretine prin contactul sau normal deschis 3-5 pe timpul cat dureaza comanda de anclansare. Pentru a se interzice comanda de anclansare pe durata cat presiunea uleiului sau azotului sunt sub limitele admisibile, mecanismul M este prevazut cu releul intermediar de blocaj la inchidere RIBi (circuitul 15). Daca se considera presiunea normala a uleiului si presiunea scazuta a azotului, se apasa, simuland aceasta situatie, pe butonul N(2-4) care prin contactul normal inchis al butonului CBi(3-5)se alimenteaza releul intermediar de blocaj la inchidere RIBi, din circuitul 15, care deschide contactul RIBi(5-6) din circuitul de anclansare (3) si astfel releul RIi nu va mai putea fi actionat. Daca se considera situatia in care presiunea uleiului este scazuta se apasa pe butonul Cbi (6-8) din circuitul 15, in continuare fenomenul petrecandu-se la fel ca in situatia anterioara. Tot la borna 1 respectiv 2 se poate da comanda de anclansare pe panoul de comanda 1PC prin cheia de comanda 1BO(E-F) pe borna pozitiva, IBO (P-Q) pe borna negativa, respectiv din panoul de relee prin butonul de comanda 10BO (6-8).
In cazul in care releul intermediar de blocaj la inchidere RIBi este actionat acesta isi inchide si contactele sale 3-4 alimentand lampa Za care semnalizeaza “blocaj inchidere intrerupator” la fata locului iar prin intermediul releului intermediar ID49 din circuitul 22 semnalizeaza acelasi lucru in panoul de comanda IPC. Releul intermediar de blocaj la inchidere RIBi este prevazut si cu un contact normal deschis cu temporizare la inchidere 10-13 care prin intermediul releului ID51 din circuitul 26 semnalizeaza in panoul de comanda “defect intreruptor”. Releul intermediar de inchidere fiind pus sub tensiune isi comuta starea contactelor sale deci se inchide RIi 3-5 de automentinere precum si RIi 9-12 si RIi 10-13 din circuitul 5 alimentand bobina electroventilului de inchidere EVi 1-2 prin contactele normal inchise RAP 3-4, RAP 9-6 ale releului de antipompaj (RAP) si prin contactul normal inchis al intrerupatorului 1AO’ 8-11. Cand intreruptorul a anclansat contactul 1AO’ 8-11 din circuitul se deschide intrerupand alimentarea electroventilului EVi lucru necesar pentru ca EVi este calculat pentru trecerea unui curent de scurta durata. Electroventilul EVi fiind inchis, isi inchide contactul sau 3-5 alimentand bobina contactorului 1AO si a releului intermediat 1AO’ prin intermediul contactelor inseriate ale electroventilului de deschidere EVd 3-4 din circuitul 17. Pentru comanda de deconectare de la fata locului se apasa pe butonul de comanda Bd 2-4 din circuitul 8 alimentandu-se prin contactul normal inchis al releului de blocaj la deschidere RIBd 3-4 si prin contactul normal deschis (care in acest moment este inchis) al intreruptorului 1AO’ 11-14, bobina electroventilului de deschidere EVd 1-2. Bobina releului intermediar de blocaj la deschidere RIBd este pus sub tensiune la scaderea presiunii uleiului (in cazul de fata prin apasarea pe butonul CBd 2-4 circuitul 16. RIBd fiind sub tensiune, blocheaza declansarea intreruptorului prin contactul normal inchis RIBd 3-4, circuitul 8, si in acelasi timp isi inchide contactul normal deschis RIBd 10-13, circuitul 25, punand sub tensiune lampa de semnalizare Zd care semnalizeaza “blocaj deschidere” la fata locului si releul intermediar 1D50 1-2, circuitul 25, care-si inchide contactul 3-5 semnalizand in panoul de comanda 1PC “presiune scazuta la inchidere” prin intermediul casetei de semnalizare 2H5. La scaderi importante, bruste, ale presiunii, releul de blocaj la deschidere RIBd va putea da declansare prin contactul sau RIBd 9-12 circuitul 8, prin intermediul dispozitivului de deconectare. Intreruptorul are rezerva de presiune pentru a mai putea executa o singura declansarea, si astfel b8ol, din circuitul 8, se va introduce in schema sau nu inca in faza de montare a dispozitivului MOP-1, dupa cum o cere schema circuitului primar. Comanda de declansare a intreruptorului se poate da si de la distanta pe circuitul 35 din panoul 1PC prin intermediul cheii de comanda IBO G-H , circuitul 8, si din panoul de relee lPR prin intermediul butonului 11B0 2-4, circuitul 8 sau prin intermediul dispozitivului de protectie, apasand butonul 12B0 2-4, actionandu-se in acelasi timp si releul de semnalizare D102, circuitul 8, care prin contactul sau D l02 4-6, circuitul 70, va transmite in panoul de comanda semnalul “clapeta neridicata“ simbolizand functionarea protectiei liniei 110 Kv. Cand se da comanda de declansare la intreruptor de la fata locului sau de la distanta, pe clema 2 din celula exterioara 1K, plusul tensiunii de comanda se va aplica atat lui Evd cat si releului de antipompaj RAP, circuitul 7, care este in paralel. Releul RAP fiind sub tensiune, isi schimba starea contactelor sale si daca intreruptorul primeste simultan comanda de anclansare cat si de declansare releul intermediar de inchidere RIi este pus sub tensiune si prin contactele RIi 9-12, circuitul 5, alimenteaza bobina RAP care se autoretine, blocand anclansarea prin deschiderea contactelor RAP 3-4 si RAP 6-9, circuitul 5, din circuitul electroventilului de inchidere EVi blocand astfel sariturile intrerupatorului. Daca intrerupatorul este inchis contactul releului 1AO’ 3-5 este inchis, pregatind autoretinerea bobinei releului RAP prin contactul normal deschis RAP 11-14, circuitul 7. Dispozitivul MOP-1 care este prevazut cu relee de multiplicare a contactelor intreruptorului (1D45, 1D45 , 1D46 ) care servesc atat pentru schema de comanda cat si pentru cea de semnalizare. Comanda de anclansare poate fi data de dispozitivul RAR, simplu ciclu: declansare – pauza RAR – anclansare, circuitul 10÷14 . Functionarea dispozitivului RAR Daca linia de 110 KV este conectata se comuta si comutatorul 2B4o, circuitul 13, pe pozitia 'cu RAR' (panoul de comanda), trimitand astfel plusul tensiunii de comanda la borna 1 a releul de RAR, 2D40 din panoul de relee de unde primeste plusul si rezistenta de incarcare r111. Prin intermediul rezistentei R111, condensatorul K111 se va incarca ca avand minusul la borna 14 a releului 2D40, circuitul 11.Daca linia se mentine in functiune cel putin 3 minute (timpul de incarcare al condensatorului) acesta se va incarca la capacitatea nominala. Dupa acest timp daca intrerupatorul declanseaza prin protectie, contactele releului de multiplicare 1D45 3-5, circuitul 12-13, se inchid transmitand minusul la borna 2 a releului de RAR care se va excita. Dupa pauza RAR stabilita, releul 2D40 isi inchide contactul 2D40 11-12, circuitul 12, si astfel condensatorul K111 se va descarca pe bobina releului 1D30 care va fi mentinut sub tensiune un anumit timp. Releul 1D30 isi inchide in acest interval de timp dat de constanta de descarcare a condensatorului, contactul sau 1D30 9-12, circuitul 15 si prin dispozitivul de deconectare 9B31 contactele releului 1D45 11-14, releul de semnalizare D103, plusul tensiunii de alimentare va ajunge la clema 1 a celulei exterioare, in circuitul de anclansare. Dupa ce intrerupatorul anclanseaza releul de multiplicare 1D45 isi va schimba pozitia contactelor 11-14, circuitul 15, si 3-5, circuitul 12, dispozitivul RAR revenind la starea initiala. Daca comanda de declansare este data din cheia de comanda 1B0, sau se trece comutatorul pe pozitia „fara RAR”, se va transmite minusul la borna 4 a releului de RAR si astfel condensatorul K111 se va descarca pe o rezistenta de descarcare R112. 2.2. Circuitele de comanda si blocaj ale separatoarelor pe barele 2A1 si 2A2 Circuitele de comanda si blocaj pentru separatore si circuitele de semnalizare de pozitie ale acestora sunt alimentate de pe barele de semnalizare ±BS, circuitul 21, prin intermediul sigurantelor 1E3 si 1E4. S-au prevazut urmatoarele blocaje pentru separatoare: Separatorul de bare 2A1 nu se poate inchide decat daca intrerupatorul este in pozitia deconectat si separatorul de bare 2A2 este in pozitia deschis. Comanda de deschidere pe ambele separatoare se poate da numai cu intrerupatorul in pozitia deschis. Comanda ambelor separatoare se poate face din panoul de comanda si din panoul de relee prin intermediul cheilor de comanda 1B1 si 1B2 si a butoanelor de comanda 10B1, 10B2, 11B1, 11B2. Pentru comanda de anclansare a separatorului 2A1 se trece cheia de comanda 1B1, circuitul 28, pe pozitia comanda anclansare si prin contactul sau E-F se transmite plusul la releul intermediar de inchidere 1D61 iar prin P-Q se transmite minusul pe circuitul 3002. Daca intrerupatorul este pe pozitia deconectat, releul de multiplicare 1D45 va fi pus sub tensiune si isi va inchide contactul sau 9-12, circuitul 28. Daca si separatorul de bare 2A2 este deschis, releul intermediar 2A2’, circuitul 43, va fi dezexcitat, contactul sau 9-6 fiind inchis si ca urmare, releul 1D61 se va excita. Releul intermediar de inchidere 1D61 fiind pus sub tensiune isi va inchide contactul normal deschis 3-5, circuitul 39 si va trimite minusul prin contactul 3-4 al releului 1D62 la borna 2 a releului 2A1 care primeste plusul de pe bucla de blocaj 1BB, circuitul 38, prin intermediul dispozitivului de deconectare 9B41, excitandu-se. Separatorul 2A1 (modelat printr-un contactor la fel ca si intrerupatorul) si in paralel cu el releul 2A1’ se vor autoretine prin contactul normal deschis 2A1’ 3-5, circuitul 38. Comanda de anclansare se poate da si din panoul de relee 1PR prin butonul 10B1 2-4 si 6-8 functionarea in continuare avand loc ca si in cazul anterior. Pentru comanda de declansare a separatorului de bare 2A1 din panoul de comanda se da impuls de declansare din cheia de comanda 1B1 H-G si R-S. In aceleasi conditii ca si la anclansare, minusul va trece prin contactele releului 1D45 9-12, circuitul 28, si 2A2’ 6-9 ajungand la borna 2 a releului intermediar de deschidere 1D62 care va fi pus sub tensiune deschizandu-si contactul normal inchis 1D62 3-4 si scotand de sub tensiune bobina 2A1 si respectiv 2A1’. Pentru comanda de anclansare a separatorului de bare 2A2 se va proceda analog ca la separatorul de bare 2A1 dar de aceasta data comanda se va da din cheia 1B2 E-F, circuitul 33, sau butonul 10B2 2-4 si 10B2 6-8, circuitul 34, punand sub tensiune releul intermediar de inchidere 1D63 care prin contactul sau normal deschis 1D63 3-5 si prin 1D64 3-4 normal inchis, pune sub tensiune bobina 2A2 si 2A2’ care primesc plusul tensiunii de alimentare de pe bucla de blocaj 2BB prin dispozitivul de deconectare 9B42. Bobinele 2A2 si 2A2’ se autoretin prin contactul normal deschis 2A2’ 3-5. Comanda de declansare a separatorului de bare 2A2 se poate da din panoul de comanda prin cheia de comanda 1B2 G-H si 1B2 R-S sau prin butonul 11B2 2-4, circuitul 36, din panoul de relee.Releul intermediar de deschidere 1D64 primind plusul tensiunii de alimentare la borna 1 si minusul pe circuitul 3004 prin contactele 1D45 10-13 si 2A1’ 6-9, circuitul 33, va fi pus sub tensiune deschizandu-si contactul normal inchis 1D64 3-4, circuitul 43, scotand de sub tensiune bobina 2A2 si 2A2’. De pe aceleasi circuite principale de semnalizare, 1101(+) si 1102 (-) sunt alimentate indicatoarele de pozitie 3H0, circuitul 45, pentru intreruptor, 3H1, circuitul 46, pentru separatorul de bare 2A1 si 3H2, circuitul 47, pentru separatorul de bare 2A2. Pe pozitia conectat a intreruptorului si respectiv a releului 1A0’, circuitul 18, contactul 1A0’ 9-12, circuitul 20, este inchis, releul 1D46 pus sub tensiune, avand contactul sau 9-12 inchis alimentand astfel 3H0 care va indica “intreruptor in pozitia conectat”. Pe pozitia deconectat a intreruptorului sunt puse sub tensiune releele 1D45 si 1D45’, circuitul 18, si prin 1D45 10-13, circuitul 45, alimenteaza 3H0 care va indica “intreruptor in pozitia deconectat”. Pe pozitia inchis a separatorului de bare 2A1, bobinele 2A1 si 2A1’ sunt alimentate, contactul 2A1’ 10-13 va fi inchis si 3H1 va indica 'separator bare inchis'. Pe pozitia deschis a separatorului de bare 2A1 indicatorul 3H1 va fi alimentat pe calea 2A1’ 10-17, circuitul 46, aratand ”separator bare in pozitia deschis”. Pe circuitele 1101(+) si 1102(-) sunt legate releele 1D52, circuitul 48, pentru prelungirea semnalului “functionat RAR” si 1D53, circuitul 50, pentru prelungirea semnalului ”functionat protectie”, relee care se autointretin prin contactele lor 1D52 3-5 si respectiv 1D53 3-5 prin circuitul comun 51, unde se afla butonul 4D1 3-5 de deblocare a semnalelor din panoul de comanda. Releul 1D52, cand este pus sub tensiune de contactul 1D30 10-13, circuitul 48, din schema RAR, isi inchide contactul 1D52 9-12, circuitul 69, alimentand caseta 2H7 care mentine semnalul luminos ”functionat RAR” pana cand este anulat de operator prin butonul 4B1 3-5. Releul 1D53 in starea alimentat, prin butonul 12B0 6-8, isi inchide contactul 1D53 9-12, circuitul 68, aprinzand caseta de semnalizare 2H6 “a functionat protectia”, care se mentine pana la anularea semnalului din butonul 4B1, circuitul 51. 2.3. Functionarea schemei de semnalizare Circuitele de semnalizare, 51-60, sunt alimentate de pe bareta de incercare lampi, BIL, bareta de palpaire, BPL si bareta de semnalizare –BS, prin sigurantele 1E5, 1E6, 1E7. Daca intrerupatorul se afla pe pozitia deconectat si cheia pe aceeasi pozitie, lampa inclusa in aceasta cheie, 1B0, alimentata fiind de pe BIL (releul 1D45’ sub tensiune cu contactul sau 1D45’ 3-4 inchis, iar 1BO N-O inchis) va lumina continuu. Daca se da comanda de anclansare se trece cheia de comanda pe pozitia pregatit de anclansare, caz in care, intrerupatorul ramanand inca declansat, lampa trebuie sa palpaie intermitent. Ea va fi alimentata pe traseul 1B0 C-D, 1D45 3-4 prin bareta BPL. Cu intrerupatorul conectat si cheia pe aceeasi pozitie, lampa 1B0 A-B va fi alimentata pe traseul 1B0 V-W si 1D46 3-5 luminand continuu. Daca se trece cheia pe pozitia pregatit pentru declansare, contactele 1B0 I-K se inchid si astfel plusul intermitent va ajunge la 1D46 3-5, lampa luminand intermitent. Analiza semnalizarii de pozitie a separatoarelor de bare 2A1 si 2A2 se face in mod similar cu cea de la intrerupator. In schema desfasurata este reprezentata si schema releului de palpaire, circuitul 81. Acesta functioneaza in urmatoarele conditii: Cand cheia de comanda a intrerupatorului sau separatorului este in neconcordanta cu pozitia aparatului din circuitul primar, bareta BPL va primi minusul prin lampa din cheia de comanda respectiva si prin contactele cheii care sunt inchise in aceasta pozitie. Astfel la contactul d301 3-4, circuitul 81, va apare minusul care prin rezistenta r102 se va aplica atat releului d302 cat si condensatorului k102 care a primit si plusul tensiunii de alimentare de pe bareta +BS. Releul intermediar d302 se va excita cu o anumita inertie datorita capacitatii in paralel cu el. Dupa ce d302 este sub tensiune isi inchide contactul sau d302 3-5 punand sub tensiune releul d301 si capacitatea k101 in serie cu rezistenta y101. Releul d301 se va excita de asemenea cu o anumita inertie data de constanta de timp a condensatorului k101. Dupa de d302 anclanseaza, lampa din cheia de comanda nu este aprinsa deoarece este inseriata cu rezistenta r102 si cu bobina releului d302. Cand este pus sub tensiune d301 acesta isi inchide contactul sau d301 3-5 rezultand primul semnal luminos. In acelasi timp se deschide contactul 3-4 al releului d301 care scoate de sub tensiune releul d302, si capacitatea y102. Capacitatea k102 se va descarca pe bobina releului d302 mentinand releul d302 inca un timp sub tensiune.La dezexcitarea releului d302 contactul sau 3-5 se deschide si scoate de sub tensiune releul d301 care se dezexcita cu o anumita inertie data de capacitatea k101. Dupa declansarea lui d301 se deschide contactul 3-5 intrerupand plusul tensiunii de alimentare de pe bareta BPL. Lampa nu va mai lumina. In continuare ciclul se repeta identic. 2.4. Semnalizarile preventive si de avarie Aceste circuite de semnalizare primesc plusul tensiunii de alimentare de pe bareta de semnalizari centrale BSC prin intermediul dispozitivului de deconectare 9b40 iar minusul de pe bareta de semnalizare de avarie BSA si de pe baretele de semnalizari preventive 1BSP, 2BSP. In statiile electrice nu se transmite minusul direct pe aceste barete (BSA, BSP) ci prin intermediul releelor de semnalizare, prin impulsuri (RSI), montate in panoul de semnalizari generale (PSG) si servesc pentru semnalizarile acustice (hupa, sonerie). La un defect pe linia de 110KV va functiona protectia (simulata prin butonul 12BO) declansand intreruptorul si punand sub tensiune releele de multiplicare a contactelor 1D45 si1D45’. Astfel se inchide contactul 1D45’ 10-13 alimentand caseta de semnalizare 2H1. In tot acest interval de timp cheia de comanda ramane pe aceeasi pozitie, anclansat, iar caseta 2H1 va indica 'avarie linia de 110KV'. Pentru anularea semnalului se va trece cheia de comanda de pe pozitia anclansat (A) pe pozitia declansat (D) in concordanta cu intreruptorul. In paralel cu caseta 2H1 se afla montata soneria pentru avertizare sonora. Semnalizarile preventive primesc tensiune de la baretele de 1BSP, 2BSP. La arderea sigurantelor de pe baretele BC releul intermediar 1D41, circuitul1, va fi scos de sub tensiune inchizandu-si contactul 3-4, circuitul 64, iar la arderea sigurantelor de pe baretele BS acelasi lucru se va petrece cu releul 1D42. In ambele cazuri va fi alimentata caseta de semnalizare2H2 care va indica “ardere sigurante”. Casetele 2H3, 2H4, 2H5 servesc la semnalizarea declansarii intreruptorului prin 1D51 3-5, semnalizarea blocarii intreruptorului la anclansare prin 1D49 3-5 si la semnalizarea blocarii intreruptorului la declansare asa cum a fost descris la capitolul 2.1. Casetele 2H6 si 2H7 servesc pentru prelungirea semnalelor “functionat protectie” si “functionat R.A.R.”. Caseta 2H8 indica “clapeta neridicata” in panoul de relee, semnalul provenind de la releele de semnalizare D102, circuitul 9, si respectiv de la releul D103. Caseta de semnalizare 2H9, circuitul 71, semnalizeaza declansarea intrerupatorului automat de joasa tensiune tip USOL, montat pe reductorii de tensiune, din circuitul de masura. La declansarea acestui intrerupator, contactul 1DE1 6-4, circuitul 71, se inchide aprinzand caseta 2H9 care indica „declansat USOL”. 2.5. Circuite de tensiune de curent alternativ Circuitele secundare de intensitate sunt racordate direct, fara transformator de curent iar cele de tensiune sunt indirecte. Circuitul principal este alimentat la 380 V (pe modelul din laborator) la clemele R111, S111, T111, in celula exterioara 1K, la contactele principale ale contactoarelor 1A0, 2A1, 2A2 care modeleaza aparatele circuitului primar de 110 kV. Sunt alimentate de asemenea si bobinele de curent ale contoarelor de energie activa si reactiva. La iesirea acestor bobine de curent, dupa ampermetrul 1G1 se leaga clemele R113, S113, T113, in panoul de relee, care reprezinta punctele de racordare ale sarcinii. (380 V, 5A). Transformatoarele de tensiune sunt alimentate de pe acelasi circuit de 380V (R112, S112, T112) avand in secundar 100V pentru alimentarea bobinelor de tensiune ale contoarelor. Pentru interventii in circuitele de tensiune fara scoaterea din functiune a reductoarelor de tensiune s-a montat blocul de incercare 8B40. Pentru prezenta tensiunii pe linie exista lampile de semnalizare 1H41 in panoul de relee si 1H40 in panoul de comanda. 3. Modul de desfasurare a lucrarii 1. Se vor studia pe schema circuitele secundare de comanda, semnalizare, masura si blocaj, principiile de realizare, echipamentele folosite si amplasarea acestora. 2. In laborator se vor face actionari ale echipamentului primar in situatii normale sau in conditii de avarii sau regimuri anormale. 3. Se vor simula defecte in circuitele secundare care vor fi remediate in cadrul lucrarii de laborator.
|