Principii de electrosecuritate

Principii de electrosecuritate

Importanta deosebita a masurilor de electrosecuritate este determinata de faptul ca functionarea instalatiilor electrice poate afecta persoanele si alte fiinte vii care vine in contact cu instalatia, fiind in pericol chiar viata acestora.

Protectia personalului impotriva efectelor curentului electric si diminuarea pericolului de electrocutare trebuie avute in vedere in toate fazele existentei unei instalatii (conceptia echipamentelor si instalatiilor, punerea in functiune, exploatarea, intretinerea si dezafectarea).

In general, eficienta masurilor de protectie este apreciata prin realizarea, preferabil concomitent, a :

- reducerii posibilitatii de acces la elementele sub tensiune sau susceptibile a intra sub tensiune ;

- limitarii tensiunii de contact sub valorile maxime admise, corelata cu conditiile de mediu si cu durata actiunii curentului electric ;

- eliminarii prezentei tensiunii de contact accidentale, prin deconectarea automata a portiunii de retea in care a aparut defectul intr-un interval de timp cat mai scurt, functie de valoarea tensiunii prezumate (tab. 14.1.1).

O statistica a cauzelor electrocutarii a aratat ca acestea constau:

- in proportie de 40-45 %, in deficiente de exploatare a utilajelor avand ca rezultate scaderea rezistentei de izolatie, aparitia tensiunilor pe elemente care in mod normal nu constituie cai de curent, nedeconectarea utilajelor in caz de defectiuni de natura electrica ;

- in proportie de 25-30 %, in organizarea nesatisfacatoare a locului de munca si instructajul nesatisfacator al personalului care duc la punerea sub tensiune a utilajelor si instalatiilor la care se efectueaza lucrari de intretinere si reparatii, atingerea cailor de curent aflate sub tensiune, executarea de operatiuni incorecte cu utilaje care prezinta pericol pentru personal, necunoasterea acordarii primului ajutor;

- in proportie de 30-35 %, in deficiente de constructie incepand de la proiectarea si pana la montajul utilajelor, cum sunt, de exemplu, neizolarea sau izolarea insuficienta a cailor de curent, folosirea de carcase si alte elemente constructive metalice acolo unde acesta ar putea fi executate din materiale electroizolante, distante insuficiente intre caile de curent si elementele metalice ale utilajelor.

Avand in vedere ca prima grupa de cauze include si deficiente de constructie, se poate considera, in prima aproximatie, ca circa jumatate din numarul accidentelor se datoreaza exploatarii nesatisfacatoare a utilajelor. Deci pericolul de electrocutare se poate reduce la jumatate prin masuri tehnico–organizatorice simple printre care, in primul rand, masuri profilactice.

Masurile de asigurare a electrosecuritatii in instalatiile electrice se pot grupa in trei categorii:

- masuri organizatorice : instructaje privind regulile de securitate la efectuarea lucrarilor, organizarea corecta la locul de munca si a activitatii, folosirea afiselor si semnalizarilor de avertizare, selectionarea cadrelor dupa aptitudinile profesionale;

- masuri tehnice preventive (profilactice) : izolarea si ingradirea cailor de curent, supravegherea izolatiei, alegerea regimului de functionare a instalatiei, folosirea carcaselor si organelor de comanda din materiale electroizolante, prevederea de blocaje electrice sau mecanice;

- masuri tehnice de protectie specifice, in scopul prevenirii aparitiei conditiilor de electrocutare sau al reducerii intensitatii curentului si a timpului de actiune a acestuia prin organism.

Mijloacele tehnice de protectie pot fi, de asemenea, clasificate in :

- mijloace de protectie principale, care realizeaza singure protectia necesara ;

- mijloace de protectie suplimentara sau de rezerva, care completeaza mijloacele principale in vederea cresterii sigurantei protectiei, inclusiv in caz de nefunctionare a unui mijloc de protectie (de exemplu, ca urmare a unui defect in instalatia respectiva).

Reglementarile complete privind masurile tehnice de protectie contra electrocutarii sunt cuprinse in Normativul I.7-94 si in standardele speciale (SR CEI 364 ; STAS 2612-87 ; STAS 8275-87 ; STAS 12604-87 ; STAS 12604/4-89 ; STAS 12604/5-90 ; STAS 9153-90 ; STAS 9638-74 ; STAS 11054/78,). Cateva din cele mai frecvent utilizate mijloace de protectie vor fi prezentate succint in paragrafele urmatoare.

Masurile de protectie pot fi :

- masuri pasive, fara deconectarea circuitelor

- masuri active, cu intreruperea alimentarii circuitelor, folosind de regula un conductor special de protectie.

Protectia fara intreruperea alimentarii se realizeaza prin :

- izolarea de protectie ;

- reducerea posibilitatii de acces direct la caile de curent ;

- alimentarea la tensiune redusa ;

- separarea de protectie.

Protectia prin limitarea tensiunii de contact si intreruperea alimentarii urmareste ca, in cazul unui defect intr-un circuit din instalatia electrica, tensiunea de contact sa nu depaseasca valoarea admisibila (50 V) si, pe cat posibil, aceasta sa fie eliminata intr-un timp cat mai scurt (valorile maxime fiind cele indicate in tabelul 14.1.1). Dintre masurile de protectie utilizate se remarca :

- legarea la pamant de protectie ;

- legarea la nul de protectie ;

- egalizarea sau dirijarea distributiei potentialelor ;

- deconectarea automata la aparitia curentilor de defect.