Numaratorul Decadic Johnson realizat cu MMC 4017 - macheta didactica

LUCRARE DE MAISTRU

Macheta Didactica pentru studiul Numaratorului Decadic Johnson realizat cu MMC 4017

Cerinte: -Vizualizarea optica a functionarii

- Alimentarea de la o sursa de laborator

- Reglarea frecventei de tact

Cap.1: Destinatia lucrarii, posibilitati de lucru, prescurtari si notatii

Destinatia generala a lucrarii

Lucrarea a fost conceputa sa poata fi utilizata ca material didactic de sprijin cursului de Tehnologie Electronica Circuite Integrate“.Totodata, macheta mai poate oferi si un util baraj practic in ateliere folosite in vederea cursului de “Dispozitive si Circuite Electronice”

.Aceasta lucrare are de indeplinit ca functiuni generale, explicarea pe intelesul oricarui tehnician incepator, modul de utilizare si functionare a NUMARATORULUI NUMERIC cu C.I. MMC 4017 decadic, cu scopul de-a forma personalului incepator in electronica o bara solida privind modul de functionare a C.I.- MOS. Modul simplu si foarte inteligibil in care a fost proiectata lucrarea de fata asigura in mare masura indeplinirea in totalitate a scopului propus.

Scopul realizarii lucrarii

Lucrarea a fost proiectata si realizata pentru a demonstra folosirea NUMARATOARELOR NUMERICE cu C.I.-MOS. In aceasta lucrare este tratat foarte detaliat “Numaratorul Numeric” si intr-un mod clasic, simplu si cat se poate de didactic pentru ca personalul incepator sa poata sa isi asigure o baza teoretica si practica foarte stabila si totodata firesca prin simplitatea si modul foarte usor de reconstituit o alta lucrare identica respectandu-se numai indicatiile care se regasesc in parte teoretica a acestei lucrari.

Justificarea alegerilor facute

Modul in care am proiectat schema electronica a lucrarii de fata, consider a fi cea mai buna alegere fata de alte scheme electrice deoarece isi indeplineste toate cerintele si are avantajul de-a oferi suficiente posibilitati de vizualizare a numaratorului realizat cu C.I. de tip C-MOS MMC 4017.

1.4.1 Parametri si posibilati de lucru

U de alimentare de 9 V

vizualizarea frecventei cu ajutorul LED-urilor

1.4.2 Parametrii generali ai MMC 4017

divizeaza frecventa cu 2,4,5,6,7,8,9 sau 10

U de alimentare de 9 V

vizualizeaza frecventa cu ajutorul LED-urilor

1.4.3. Restrictii de functionare

U de alimetare trebuie sa fie de max 10 Vcc

alimentarea machetei se va face numai de la o sursa de tensiune stabilizata de laborator

nu se vor scoate C.I. din socluri in momentul in care macheta este alimentata

Posibilitati de lucru si punere in fuctionare

Macheta nu pune aproape nici o restrictie de functionare, utilizandu-se pentru lucru tensiune inscrisa pe macheta. Pentru punerea in functiune se va respecta urmatorul algoritm:

comutatorul ON/OFF trebuie sa fie pe pozitia OFF in momentul in care se executa conexiunile de alimentare a machetei

dupa conectarea cablurilor de alimentare de la sursa de tensiune, se va trece comutatorul ON/OFF pe pozitia ON. In acest moment LED-ul de la impulsul de tact va indica prezenta tensiunii de alimentare , iar cele 11 LED-uri puse in paralel se vor aprinde concomitent incepand din partea stanga catre dreapta.

Prescurtari, noutatii si simboluri

Vdd = +;

Vss = -;

R – rezistor cu rezistenta fixa;

C – condensator;

LED – dioda electro-luminiscente;

C.I – circuit integrat;

Cap.2 Descrierea functionarii

2.1.1 Functionarea pe schema bloc

Descrierea functionari este relativ simpla pentru ca numaratorulnu face altceva decat divuzarea frecventei primite de la circuitul integrat BE 555. Finctionarea pe schema bloc incepe de la sursa de alimentare care alimenteaza circuituil integrat BE 555. Dupa alimentarea circuitului integrat aceta genereaza o frecventa pe care o transmite mai departe la divizorul de frecventa format din MMC 4017 care face divizarea de frecventa.

2.1.1 Rolul pe Schema Bloc

Generatorul de tact este realizat cu C.I. Beta E 555 care genereaza o frecventa cu ajutorul unui condensator de 100 micro F .La iesirea generatorului de tact este conectat divizorul de frecventa. Pentru a vedea daca C.I. Beta E 555 generaza impulsul de tact catre C.I. MMC 4017 , la iesirea C.I. Beta E 555 este montat un led.Divizorul de frecventa este realizat cu C.I MMC 4017 care permite divizarea cu 0,1,2,3,4,5,6,7,8,9,10. MMC 4017 este un numarator cu 5 etaje si 10 iesiri decodificate. Alimentarea celor 2 C.I. se face de la o sursa de alimentare de laborator cu tensiune de max 10 Vcc.

Descrierea functionarii pe schema bloc

Generatorul de tact care este conectat la divizorul de frecventa la intrarea CLOCK. La iesirea generatorului de tact este conectat un led pentru pentru a vizualiza frecventa generata. MMC 4017 este un numarator Johnson cu 5 etaje si 10 iesirii decodificate. Acestea permit divizarea frecventei cu unul dintre rapoartele 1..10.

Descrierea functionarii pe schema bloc de principiu

Schema de principiu este reprezentata de anexa2.

Macheta este alimentata cu 9 Vcc . Odata alimentata macheta tensiunea generata de sursa stabilizata alimenteaza circuitul integrat BE 555 care genereaza o frecventa. Frecventa generata de acesta iese prin pinul 3 si se duce catre circuitul integrat MMC 4017 pentru divizarea frecventei. La iesirea pinului 3 este legat un led care are rol de vizualizare a frecventei generate. Din pinul 3 al C.I BE 555 face legatura cu pinul 14 al C.I MMC 4017 care primeste frecventa si o transmite mai departe catre pini 3,2,4,7,10,1,5,6,3,9,11, care ne arata prin diodele foto-emisive legate la capatul lor frecventa generata de MMC 4017.Ca o concluzie semnalul generat de C.I BE 555 este primit de C.I. MMC 4017 care divizeaza frecventa primita de la B.E 555 si noi o putem vizualiza prin LED-urile conectate la terminalele pinilor enumerati.

Descriere MMC 4017

Intrarile sunt CLOCK , RESET si CLOCK INHIBIT (pentru inhibitarea semalului de tact). Circuitul trigger Schmit de la intrarea de tact (CLOCK) permite lucrul cu impulsuri ale aror trnturi sunt oricat de lente. Daca intrarea CLOCK INHIBIT este “0” logic ,numaratorul isi schimba starea la orice front pozitiv. Inhibitarea numararii se realizeaza printr-un “1” logic aplicat pe CLOCK INHIBIT. Nivelul “1” logic la intrarea ”RESET” aduce toate iesirile numaratorului “0” logic . Celula numaratorului este un bistabil master-slave de tip “D”.

Folosirea numaratorului Johnson in configuratia decadica permite obtinerea unei viteze mari de operare si deatorita utilizarii unor porti cu 2 intrari pentru decodificare zecimala , se obtin la iesirile decodificate semnalele fara tranzitii parazite. Cu ajutorul unei porti de anti-blocare se asigura pornirea corecta a numaratorului din orice stare initiala . Iesirile decodificate sunt in mod normal ”0” logic si trec in”1” logic numai in momentul decodificarii.

Fiecare iesire decodificata ramane in “1” logic un interval de timp egal cu o perioada a impulsului de tact . La iesirea de transport (CARRY OUT) se obtine un impuls la fiecare 10 impulsuri de tact. Iesirea CARRY OUT se utilizeaza pentru cascadarea mai multor nnumaratoare ii scopul formarii unui lant de numarare de ordin superior. Numaratorul decadic Johnson contine 5 etaje si 10 iesiri decodificate. Celula este de tip D master-slavede forma de mai jos circuitul are si o intrare de inhibare a semanlului de tact (CLOCK INHIBIT) .

Fig.2 Schema logica si tabela de adevar pentru bistabilul master-slave de tip D

De asemenea numaratorul Johnson foloseste porti logice printre care si poarta logica SAU-NU (NOR) care are ca structura fig:3 de mai jos.

De altfel numaratorul decadic Johnson evita starea 001 pentru a crea un numarator Johnson cu 5 stari cu autoamorsare. Metoda se extinde pentru lungimi mai mari de secvente de numarare.

Descriere generala a circuitului integrat BE 555

Circuitele temporizatoare sunt circuite specializate astfel concepute incat, cu ajutorul unui numar minin de componente externe, permit obtinerea de intervale precise de timp. Datorita proprietatior lor aceste circuite integrate sunt utilizate in mod special pentru realizarea de circuite basculante monostabile si astabile.

Circuitul integrat BE 555, datorita structurii interne, este unul dintre cele mai versatile circuite integrate fiind cunoscute peste 100 de scheme de utilizare a acestui circuit.

Pentru intelegerea functionarii circuitului vom folosi o schema bloc interna, prezentata in figura de mai sus.

In afara liniei punctate, deasupra terminalelor sunt notate functiile acestora si dedesupt, in paranteze sunt notate numerele terminalelor.

Functionarea circuitului BE 555 este guvernata de un circuit basculant bistabil de tip R-S, a carui iesire ' Q ataca etajul final de iesire (inversor) si tranzistorul 25 Q care are rolul de realiza descarcarea condensatorului extern.

Comanda circuitului basculant bistabil poate fi realizata pe intrarile R si/sau S cu ajutorul iesirilor comparatoarelor 'SUS', respectiv 'JOS'. Din modul de conectare se observa ca

tensiunea de alimentare este divizata cu ajutorul celor trei rezistente de 5k, obtinandu-se intern doua tensiuni de referinta cu valori de 1/3 Vcc si respectiv 2/3 Vcc.

Suplimentar, circuitul basculant bistabil mai poate fi comandat si pe intrarea r, din colectorul tranzistorului 15 Q , care compara pe jonctiunea B-E tensiunea aplicata pe intrarea AL0 cu tensiunea de 1V.

Intrarea r este prioritara fata de intrarile R si S, ea putand bloca functionarea circuitului.

In tabelul de mai jos sunt prezentate starile functionarii secventiale a circuitului bistabil, starile iesirii si a tranzistorului de descarcare asociat.

Functionarea unui circuit logic CMOS este destul de usor de inteles , chiar daca nu aveti cunostinte aprofundate de electronica analogica. Modulele constructive de baza ( si , de obicei, singurele ) ale circuitului logic CMOS sunt tranzistoarele MOS.

2.3.1 Niveluri logice C-MOS

Elementele logice abstracte lucreaza cu cifrele binare 0 si 1 insa circuitele logice reale prelucreaua semnalele electronice , cum ar fi nivelurile de tensiune. Oricarui circuit logic ii este caracteristic un domeniu de tensiune (sau alt parametru de circuit) ce se interpreteaza ca 0 logic si un altul , care nu se suprapune peste primul interpretat ca 1 logic.

Fig. 1 Nivelurile Logice pentru circuitele logice CMOS

Circuitele logice CMOS se alimenteaza , de obicei, cu tensiune de 5V. Asemenea circuitelor intercepteaza orice tensiune din domeniul 3.5V..5V,0V. Prin urmare , definirea nivelurilor LOW si HIGH pentru circuitele logice CMOS alimentarea cu 5V sunt ilustrate mai sus .

Tensiunile cuprinse intre cele doua domenii pot ca valori logice nedeterminate (adica pot fi interceptate circuitele fie ca 0 logic , fia ca 1 logic). Circuitele CMOS alimentate cu tensiuni de alte valori, exemplu: 3.3 V sau 2.7V au domeniile impartite in mod asemanator.

- Consumul de Putere -

Puterea consumata de un dispozitiv CMOS depinde de multi factori dintre acestia , pe langa structura interna , mentionez semnalele primite la intrare, dispozitivele conectate la iesire si frecventa de comutare a iesiri sntre starile LOW si HIGH.

- Zgomotul -

Principalul motiv pentru care este necesara impunerea “Zgomotului” adecvat este asigurarea functionarii corecte a circuitului in prezenta zgomotului. Zgomotul poate fi generat de mai multe surse , cateva dintre ele sunt enumetare mai jos incepand cu cele mai rare intalnite si cu cele mai frecvente: - radiatiile magnetice din apropiere

- variatiile tensiunii de alimentare

- actiunea de comutare a insusi circuitelor logice

- descarcarile electrostatice , C.I. din categoria CMOS se pot distruge si prin simpla atingere a intrarii circuitului.

- Iesirile cu drana in gol -

La unele dispozitive CMOS , iesirile nu sunt conectate la tranzistoare cu canal “p” , prin care se obtine nivelul HIGH. Din aceasta cauza ,in stare HIGH , iesirea se comporta canefiind conectata caracteristica utila la unele aplicati.

- Iesirea cu trei stari -

Unele dispozitive CMOS au o stare suplimentara de comanda pentru “activarea unei iesirii” care poate fi folosita pentru a dezactiva atat tranzistoarele cu canal ”p” , responsabile

pentru starea HIGH , cat si pe cele cu canal “n” responsabile pentru starea LOW . Iesirile mai multor asemenea dispozitive pot fi conectate impreuna , formand o agistrala cu mai multe surse, conditia ca logica de comanda sa fie realiaata in asa fel incat orice moment sa fie activ o singura iesire.

- Nivelurii logice de tensiune -

Dispozitivul C-MOS care lucreaza in conditii normale produc rarantat la iesirea nivelurilor de tensiune ce se incadreaza in domenii strict delimitate LOW si HIGH . De asemenea , elerecunosc nivelurile de tensiune LOW si HIGH apatinand unor domenii ceva mai extinse. Producatorii de dispozitive C MOS specifica foarte atent aceste domenii si conditile de lucru , pentru a asigura compatibilitatea intre diverse dispoyitive din famili diferite.

- Marginea de zgomot in c.c. -

O margine de zgomot nenegativa in c.c. Garanteaza faptul ca tensiunea LOW cea mai mare , generata la iesirea unui dispozitiv este totodata mai mica decat cea mai mare tensune ce ar putea fi interceptata corect la intrare ca LOW , iar cea mai mica tensiune HIGH , generata la iesire este totdeauna mai mare decat cea mai mare tensiune de intrare ce ar putea fi interceptata corect ca HIGH. O intelegere corespunzatoare a conceptului de margine de zgomot este de importanta in cazul in care circuitele incorporeaza dispozitivele apartinand unor familii diferitr.

FANOUT -

Termenul desemneza numarul ssi tipul de intrari ce se pot conecta la o anumita iesire. Daca la o iesire se conecteaza mai multe intrari , marginea de zgomot in curent continuu s-ar putea sa nu se incadreze in limitele necesare. De asemenea este posibil ca aceasta caracteristica sa afecteze viteza de comutare a starilor la iesire.

- Viteza –

Ttimpul necesar pentru ca semnalul de la iesirea unui CMOS sa comute din starea LOW in starea HIGH sau invers atat de structura interna a dispozitivului. Cat si caracteristicile dispozitivelor conectate la iesirea lui chiar si de conductoarele sau de

traseele de cablaj imprimat conectate la iesire. Vom examina separat doua componente ale “vitezei”:

- timpul de tranzitie

- timpul de propagare.

Document online: Condensul - ce putem face pentru a micsora riscul aparitiei condensului? Proiect: Echipamente si instalatii de stingere a incendiului - prescriptii generale

Cap.3 Tehnologia de realizare a lucrarii

3.1 Alegerea schemei

Alegerea Schemei de principiu s-a facut asa fel incat aceasta sa fie functionala ,fiabila , sa asigure intocmai realizarea cerintelor lucrarii , avand piesele aflate la dispozitie, precum si costul si modul de achizitie al acestora.

3.2. Procurarea pieselor

In aceasta etapa am inlocuit lista cu materiale pentru realizarea lucrarii. Dupa care am inceput alegerea materialelor , strangerea si verificarea starii de funcionare a componentelor ce urmau sa fie folosite. Pentru o buna functionare a tuturor montajelor s-au folosit piese noi , cu valoare egala cu cea a componentelor din schema de principiu . Toate piesele au fost procurate de la atelier. Lista cu materiale este prezentata in anexe.

3.3. Realizare si verificare pe placa de incercarii

Inainte de lipirea componentelor pe placa de incercarii am verificat toate componentele , cu ajutorul aparatului de masura MAVO 35 , urmand ca acesta sa corespunda si sa se incadreze ii parametrii impusi de valorile din schema.De asemenea , am urmarit ca dimensiunile si volumul pieselor sa fie cat mai mic pentru realizarea usoara a intregii lucrari.Am montat componentele pe placa de incercari , dupa care am alimentat montajul verificand functionarea montajului in parametrii.

Obtinand rezultatele cerute , am dezlipit componentele de pe placa de incercari pentru a trece la etapa urmatoare. Placa de incercari a fost utilizata , succesiv pentru fiecare montaj in parte.

3.4. Realizarea machetei si a carcasei

3.4.1 Stabilirea diminsiunilor placutelor de cablaj imprimat

Schema de cablaj este prezentata in anexa 4.

Schema cu dispunerea componentelor este data in anexa 3.

Proiectarea cablajelor am facut-o tinand cont de dimensiunile componentelor si orientarea simetrica a traseelor mai lungi. Dupa proiectarea cablajelor pe hartie milimetrica si in functie de dimensiunile carcasei am decupat placa de cablaj. Cu o ghilotina de taiat de taiat tabla , dandu-le astfel forma dorita. Am transpus cablajul de pe hartia milimetrica pe placa de cablaj imprimat corespunzator (pe palca de cablaj trebuie sa apara oglinda schemei de cablaj de pe hartia milimetrica). Gaurile pentru componentele le-am executat cu o masina electrica de gaurit.

Dupa marcarea gaurilor , in prealabil , cu un punctator in in functie de diametrele terminalelor pieselor am folosit pentru gauri burgie de dimensiunea de 1mm , dimensiunea de 1.5mm , dimensiunea de 3mm. Dupa gaurirea placii am slefuit-o cu smingel fin si am vopsit-o comform traseului proiectat anterior .

Pentru vopsire am folosit un marker rezistent la corodare. Corodarea am efectuat-o dupa uscarea traseelor acoperite , cu o solutie de clorura ferica si apa oxigenata. Dupa corodare am spalat placile cu jet de apa rece dupa care am indepartat vopseaua de pe cablaj folosind diluant.

Am verificat daca traseele schemei coincid cu cele ale cablajului , pentru eliminarea eventualelor defect . Pentru a oxigena traseele de cupru am acoperit traseele cu un strat de sacaz diluat in alcool tehnic.

Realizarea Machetei

Modul in care am realizat macheta a fost simplu. Dupa procurarea materialelor necesare am taiat bara de surub la o lungime de 15 cm, iar placile de pexiglas le-am taiat la dimensiunile unui coli A3.

Cu ajutorul masinei de gaurit am executat gauri in placa de pexiglas dupa care am montat suruburile , iar cu ajutorul piulitelor am fixat suruburile si astfel am realizat carcasa machetei. Pentru efectuarea carcarei machetei am folosit urmatoarele materiale

- placile de pexiglas

- bari cu filet

- piulite

- gaurile cu burgiu de dimensiune 6mm

- panou frontal trebuie sa contina shema de principiu

- gauri pt LED ,potentiometru ,soclu, etc

3.5. Montarea pieselor si asamblarea subansamblelor

Aceasta etapa cuprinde operatiunile de asamblare a componenetelor pe placa astfel incat sa se respecte toate cerintele referitoare la numerotarea corecta a diodelor electro-iluminisciente. Am urmarit , de asemenea , o pozitionare a pieselor astfel incat sa se poata citi cat mai usor inscriptionarile.

Lipiturile s-au efectuat corect si cu atentie pentru a nu se produce scurtcircuitarea sau exfolierea cablajului. Dupa montarea tuturor componentelor pe placa de montaj imprimat am verificat functionarea montajului. Am stabilit daca montajul functioneaza corect , iar in final l-am alimentat. De asemenea am verificat modul cum acesta raspunde cerintelor lucrarii.

Cap. 4 Verificarea, reglarea, depanarea

4.1.1 Parametri masurabili

- tensiunea de alimentare a montajului

- nivelul frecventei de la generatorul de tact realizat ce betaE 555

- nivelul dupa numarator (divizor de frecventa) realizat cu MMC 4017

Masurarea parametrilor masurabili

-se masoara tensiunea de alimentare intre cele doua borne prin care trece alimentarea montajului (max=10Vcc)

-se masoara alimentare circuitului integrat

-se masoara daca LED-ulrile se alimenteaza

4.2 Reglarea parametrilor

La aceasta macheta reglarea parametrilor se poate face prin schimbarea componentelor din circuit astfel:

- daca se modifica valoarea condensatorului electric prin introducerea unui alt condensator mai mare sau mai mica frecventa de oscilatie a C.I beta E 555 va scadea , respectiv va creste

- daca se modifica valoarea unuia dintre reaistente C.I beta E 555 vagenera o frcventa mai mare sau mai mica in functie de valoarea rezistentelor.

Pentru a observa mai usor schimbarea frecventei se va introduce un potentiometru semireglabil.

4.3. Lista de scule utilizate la realizarea montajului

Petru executarea lucrarii am folosit urmatoarele scule si dispozitive de executie:

- truse de patente

- truse de surubelnite

- truse de pile

- pistol de lipit

- masina de gaurit

- ghilotina de taiat tabla

- trusa de burghie

- punctator

- ac de trasat

- ciocan

- menghina

4.4. Aparate de masura si control utilizate

Pentru executarea de verificarii si masuratorii am folosit urmatoarele dispozitive :

MAVO 35

Multimetru digital

4.5 Depanare

Schema de depanare este realizata cu anexa : 2

Pentru a depana acest dispozitiv putem face urmatoarele verificarii:

se verifica daca nu sunt intrerupte cablurile de alimentare

se verifica daca alimentarea montajului (pe schema trebuie sa numerotam locul unde se afla cablurile de alimentare)

se verifica alimentarea C.I. conform pinilor din schema C.I

se verifica rezistentele din circuit

se verifica C.I. prin scoaterea acestora din soclu

se verifica daca functioneaza condensatoarele prin scoatrea acestora din circuit

se verifica LED-urile

se verifica potentiometrul

se verifica roate firele

se verifica continuitatea circuitelor

se verifica daca exista vreun scurt-circuit

Capitolul 5: Norme de protectia muncii

5.1 Norme de protectia muncii

In procesul de realizare a lucrarii am ttnut cont de respectarea normelor de protectie a muncii.

Aparatele cu care am realizat verificarile si masuratorile cit si sculele necesare confectionarii si realizarii practice a lucrarii practice le-am verificat initial , tinind cont ca se alimenteaza de la retea de 220 V/50 Hz .

Pentru evitarea accidentarii prin electrocutare , conectarea acestor aparate la retea am facut-o printr-un transformator de separatie cu cordoane si stechere bine isolate penru a nu exista posibilitatea atingerii cu mina sau cu alte parti ale corpului.

Corodarea placilor de circuit imprimat cu FeCl3 si H2O2 s-a facut in atelierul mechanic , considerandu-se ca trebuie sa existe ventilatie corespunzatoare care sa duca la evitarea inhalarii vaporilor toxic ice rezulta in procesul de corodare.

Lipirea componentelor am facut-o cu un pistol de lipit cu carcasa bine izolata , fara crapaturi sau sparturi , care ar putea permite atingerea accidentala a transformatorului sau a unor contacte aflate sub tensiune.

Lipiturile le-am facut cu atentie pentru a nu se produce scurtcircuitarea sau exfolierea cablajului imprimat.

Pentu realizarea practica a montajului:

-trasarea , gaurirea , polizarea , taierea stantarea pieselor si subansamblelor am folosit scule si unelte corespunzatoare din punct de vedere al protectie a muncii.

Am urmarit ca pilele sa fie bine fixate in miner, sa nu aiba crapaturi sau fisuri pe suprafata de contact pe miner.

Pentru operatiunile de gaurire effectuate cu masina de gaurit am avut in vedere stringerea corespunzatoare a burghiurilor in mandrina folosind in acest scop o cheie speciala.

Avitat dirijarea burghiului si indepatrarea spanului cu mina.

Pentru operatiile de taiere a placutelor de circuit imprimat am folosit o ghilotina de taiat tabla.

Pentru operatia de stringere a suruburilor pe macheta am folosit o trusa de chei special destinata pentru astfel de operatiuni.

5.2 Norme de protectia muncii

- Se interzice verificarea prezentei tensiunilor prin atingerea cu mina a partilor sub tensiune

- Daca se efectuiaua lucrari de depanare ale dispozitivului electronic este obligatoriu ca acesta sa nu fie alimentat

- In timtul functionarii este interzis sause va evita pe cu putinta sa nu se produca scurt-circuit

- Se interzice scoterea circuitelor integrate in timpul functionarii

- Se intertice demontarea machetei pentru masuratori atunci cind aceasta este alimentata

- Se interzice atingerea pinilor de intrare a circuitului integrat de tipul MMC deoarece descarcarea electrostatica le-ar putea distruge.

BIBLIOGRAFIE:

- “153 Montaje Practice”: Ciontu A., Iancu S., Ciolnita V., Editura 1997.

-“ Norme de protectia muncii in M.Ap”: 1989.

- “Indrumarul pentru Electronisti Radio si Televiziune”. Volumul 2.

- “Agenda Radioelectronistului”: Dragulescu N., Editura Tehnica.

Anexa1: Lista materiale folosite

Anexa2: Schema de principiu si de depanare

Anexa3:Schema de dispunere a componentelor