Energia solara

ENERGIA SOLARA

Cand,in vara anului 1972, in aula Academiei Romane unul din parintii zborului cosmic,Herman Oberth,vorbea despre proiectul unei uriase oglinzi instalate in spatiu pentru captarea energiei solare, era greu de imaginat ca in cativa ani ideea va fi studiata amanuntit pentru punerea ei in practica in jurul anilor 1980.Vorbele lui Oberth pareau inca de domeniul fictiunii, cand intrevedea posibilitatea de a lumina orase mari cu lumina reflectata de oglinda spatiala, a indepartarii cetii de pe aerodromuri, a topirii ghetarilor, a influentarii climei, a conducerii furtunilor distrugatoare in zone in care nu pot provoca pagube mari,a prevenirii inundatiilor catastrofale si a transformarii desertului Sahara intr-o regiune fertila.

Energia solara careia ii este tributata intreaga viata pe pamant fascineaza prin abundenta si constanta ofertei ei. Se afirma ca energia primita de la Soare de catre Pamant in 20 de zile este mai mare decat toate rezervele sale fosile. Calculele simple arata ca, chiar cu un randament de 10%, 120 m patrati ar putea asigura cererea de energie a unui locuitor al Pamantului, iar o suprafata de 360 mii de km patrati, cu aceeasi eficienta, ar putea satisface toate nevoile de energie ale Pamantului.

Imaginea cea mai frecventa pe care o trezeste energia solara este aceea a panourilor de colectare instalate pe case, sisteme in care temperatura nu depaseste insa 100 grade celsius, cu o limitare considerabila a eficientei conversiunii. Exista sisteme care concentreaza radiatia la temperaturi de 300 si 500 grade celsius, iar la capatul acestei familii stau tunurile solare care au nevoie de arii vaste de heliostate ce focalizeaza pana la 5 MW de radiatie solara, temperatura fluidului din containere depasind 540 grade celsius. Exista o competitie intre generatorii termodinamici de putere, bazati pe energia solara, in care caldura colectata este convertita in energie mecanica sau electrica prin pistoane sau turbine si intre sistemele de convertire directa a radiatiei solare in electricitate de catre celule formate din cristale semiconductoare. Problema esentiala este aceea a costurilor. Productia de serie si perfectionarea continua au facut ca automobilul, sa ajunga la un pret deosebit de scazut pentru o masina avansata amintesc legile de dezvoltarea ale oricarei tehnici.

Vorbid de aplicatiile energiei solare, ne referim in primul rand la o lista de nevoi energetice, care in tarile in curs de dezvoltare, decurg din activitatile domestice, din pomparea apei pentru cerinte menajere si irigatii, din agricultura si operatii agricole cum ar fi uscarea semintelor sau refrigerarea, industria locala, transporturi, activitati sociale si comunitare care include pe cele sanitare. Nu este un lucru neinsemnat sa se vina in intampinarea acestor trebuinte, intrucat statisticile arata ca pregatirea alimentelor si agricultura sunt activitatile ce reprezinta peste 80% din consumul total de energie in zonele rurale ale tarilor in curs de dezvoltare. Energia solara promite o solutie pentru lichidarea decalajului intre tarile dezvoltate si tarile in curs de dezvoltare care se manifesta atat de sfasietor si in materie de energie. Un miliard de oameni din zona dezvoltata a lumii consuma 85% din energia mondiala, 2 miliarde si jumatate in Asia si intr-o parte a Americii Latine consuma 15%, in timp ce un miliard din tarile cele mai ramase in urma din Africa si America Latina consuma 1% din totalul mondial.

O alta sursa de putere, in afara celor mentionate (termodinamica si fotovoltaica) este bazata pe biomasa. Intreaga vegetatie ce acopera planeta noastra este o uzina de captare a energiei solare pe care o transforma in energie chimica si o depoziteaza in compusi noi, sintetizati. Masinile moleculare, perfecte in decursul evolutiei, au performante care sunt superioare conversiunilor de energie si randamentelor masinilor create de om. Bioenergetica ne dezvaluie mecanismele acestei uzine si masini naturale.

Biomasa este energie;socotind consumul de energie pe cap de locuitor in lumea dezvoltata, el corespunde cu productia a circa o treime de hectar, iar in tarile in curs de dezvoltare la mai putin de 0,025ha, pe cap de locuitor.

Zecile de mii de instalatii de biogaz, experietele noi in materie de distilare a lemnului, piroliza, cercetarea produsilor gazosi, utilizarea acidului acetic, a metanolului, drept combustibil, arata sfera larga de preocupari ce stau sub semnul energiei solare.

Nu lipsesc nici proiectele indraznete care prevad posibilitatea ca in anul 2025 intreaga energie a lumii sa fie acoperita din surse regenerabile, cu urmatorul bilant: 36% energie solara, utilizata direct ca si caldura, 44% combustibili lichizi, solizi sau gazosi, de origine biologica si 20% sub forma de electricitate (energie hidroelectrica, a vantului sau solara). Un asemenea plan ar insemna ca 70 miliarde de metri patrati de colectoare sa fie instalate si sa existe 7,5 milioane MW celule solare.Capacitatea hidroelectrica ar urma sa fie impartita si cinci milioane de turbine de vant sa fie construite,in timp ce 15% din padurile lumii ar produce lemnul ca o recolta de energie.

Pentru a ilustra si cu un alt exemplu unde duce entuziasmul solar ce reinvie cultul soarelui, prezent in toate mitologiile, vom aminti de recentul proiect suedez conform caruia in anul 2015, 62% din energia nationala ar fi derivata din resurse biologice, 13% din incalzire solara, 11% din hidroelectricitate, 9% pile fotovoltaice si 5% energia vantului.

Este posibil ca procesul de asimilare a oricarei tehnici noi, valul modei, al excesului si al entuziasmului peste masura sa fie unul din vehiculele de transmitere si de difuzare a elementului novator