Beton precomprimat - armaturi pretensionate

BETON PRECOMPRIMAT - ARMATURI PRETENSIONATE

Generalitati

1. Produsele din otel destinate utilizarii ca armaturi pretensionate vor trebui sa indeplineasca cerintele si criteriile de performanta din specificatia tehnica ST 009-1996 (poz. 10 - anexa 1.)

2. Proiectantul poate prevedea prin caietul de sarcini verificari suplimentare fata de prevederile din specificatia tehnica ST 009 - 1996, specificand reglementarea tahnica in baza careia acestea se vor efectua.

Inlocuirea otelului adoptat in proiect cu un altul, se poate face numai cu aprobarea proiectantului sau expertului, chiar daca inlocuitorul prezinta caracteristici superioare.

4. Folosirea armaturilor de pretensionare din import se va face pe baza de agrement tehnic, conform Ghidului privind metodologia de agrementare a armaturilor pentru precomprimari utilizate la constructii civile, industriale si speciale - GAT 253 (MLPAT). In absensa unor date privind lungimea de transmitere () si de ancorare (), acestea se vor determina de un laborator autoriyat, cu respectarea normelor romanesti si cu larea in considerare a normelor nationale din tara de origine a otelului in cayuri speciale

5. Produsele din otel care prezinta protectii permanente impotriva coroziunii, aplicate in fabrica, vor corespunde prevederilor din caietele de sarcini ale proiectelor, atat in privinta caracteristicilor otelului si ale protectiilor, cat si in privinta conditiilor de receptie la executant. Daca aceste oteluri se utilizeaza fara o protectie suplimentara, la acordarea agrementelor se vor analiza si rapoartele privind incercarile referitoare la eficienta protectiei impotriva coroziunii atat in camp cat si, mai ales, in zona de ancorare, pe toata durata de viata a constructiei.

6. Produsele din otel pentru armaturile pretensionate care vor fi supuse unor prelucrari mecanice necesare sistemului de ancorare (ambutisare, filetare s.a.) vor satisface, in afara prevederilor din specificatia tehnica ST 009 - 1996, si cerintele speciale acestor prelucrari, care vor fi stabilite de elaboratorul procedeului.

Manipulare, transport si depozitare

7. La transportul si depozitarea produselor din otel destinate utilizarii ca armaturi pretensionate se vor respecta prevederile prezentate in continuare:

a) Transportul se va efectua in vagoane inchise sau in autocamioane prevazute cu prelate; aceste vehicule vor fi in prealabil curatate de resturi care pot produce fenomene de coroziune sau de murdarire a otelului, si in mod special de produse petroliere (vaseline, uleiuri).

b) Depozitarea se va face pe loturi si diametre, in spatii inchise, ventilate corespunzator, pe suporti care sa previna contactul cu pardoseala sau cu materiale corozive. Modul de amplasare va permite accesul la fiecare stiva, pentru controlul periodic.

c) In cazul spatiilor de depozitare fara agresivitate sau cu agresivitate foarte slaba si in care umiditatea este sub 60% nu se iau masuri suplimentare de protectie.

d) In cazul amplasarii depozitului in medii cu agresivitate slaba sau medie si a prezentei in interiorul acestuia a unei umiditati ce depaseste 60%, duratele maxime de depozitare sunt urmatoarele:

* definire conform instructiunilor C 170-87

Intervalele mentionate pot fi depasite numai daca se folosesc protectii temporare cu caracter de lunga durata, stabilite de un institut de specialitate, precum si in cazul otelurilor cu protectii definitive.

e) Pentru colacii si tamburii prevazuti cu ambalaje speciale de protectie, aplicate in uzina, se va da o deosebita atentie ca, la transport, manipulare si depozitare, ambalajul sa nu fie deteriorat; daca s-a produs deteriorarea ambalajului se vor respecta in continuare prevederile pentru armatura neprotejata. Periodic, se va verifica, pe colaci de proba, eficienta ambalajului pentru conditiile efective de depozitare.

f) La transportul, manipularea si depozitarea otelurilor se vor lua masurile necesare pentru a preveni:

- zgarierea, lovirea sau indoirea;

- murdarirea cu pamant, materii grase, praf s.a.;

- contactul cu materialul incandescent provenind de la activitati de sudare, de taiere, sau de incalzire cu flacara aparatelor de sudare autogena;

- acoperirea prelungita cu diverse materiale care pot mentine umezeala.

g) Se interzice manipularea si transportul armaturilor prin tragere/tarare pe pamant.

h) Barele vor fi livrate in forma rectilinie si vor fi manipulate, transportate si depozitate astfel incat sa-si pastreze forma. Eventualele prelucrari de la capete se vor proteja prin mansoane sigure impotriva degradarilor mecanice sau din coroziune.

Pregatiri pentru confectionarea armaturii pretensionate

8. In cadrul lucrarilor pregatitoare sunt incluse urmatoarele operatii:

a) Verificarea existentei certificatului de calitate al lotului de otel din care urmeaza a se executa armatura; daca exista indoieli asupra respectarii conditiilor de transport si depozitare - semnalate de existenta ruginei, murdaririi, deformarii s.a. - se vor efectua incercari de verificare a calitatii in conformitate cu prevederile din standardele de produs de catre unitatea de productie sau un laborator autorizat, pentru a avea confirmarea ca nu au fost influentate defavorabil caracteristicile fizico-mecanice ale armaturilor. In toate cazurile de incertitudine asupra aprecierii starii de coroziune si a consecintelor acesteia, se va cere avizul unui institut de specialitate.

b) Suprafata otelului se va curata de impuritati, de stratul de rugina superficiala neaderenta si se va degresa (unde este cazul), pentru a se asigura o buna ancorare in blocaje, beton sau mortarul de injectare

c) Armaturile care urmeaza sa fie tensionate simultan vor proveni, in limita posibilitatilor, dintr-un acelasi lot.

d) Portiunile de armatura care au suferit o indoire locala, ramanand deformate, nu se vor utiliza, fiind interzisa operatia de indreptare.

Portiunile de armatura pretensionata (sarme, toroane) care au fost ciupite de arcul electric al aparatului de sudura se vor indeparta.

Referat: Valori ale afacerilor in dificultate Referat: Riscul in asigurari

Barele de otel superior care in timpul transportului sau al depozitarii au suferit o usoara deformare (sub 5 cm/m), se vor indrepta mecanic, la temperatura mediului ambiant, dar cel putin +10^oC.

e) Se va evita rebobinarea sarmelor si toroanelor, in diverse scopuri tehnologice, la diametre de rulare mai mici decat cele de livrare.

9. Pentru cazul in care controlul efortului de pretensionare se face si prin alungirea armaturii, este necesara cunoasterea valorii modulului de elasticitate al armaturii.

Pentru armaturi pretensionate individual, modulul de elasticitate se va determina de catre un laborator de specialitate, in conformitate cu prevederile din STAS 6605-78.

In cazul fasciculelor postintinse specificate in aneza 4, se va considera un modul de elasticitate global egal cu 1,92x10⁵ N/mm², limitele de variatie putand fi de 2%. Pentru alte tipuri de fascicule, acest modul de elasticitate va fi indicat de elaboratorul tipului de fascicul respectiv sau se va determina de catre laboratoare de incercari autorizate. La constructii importante sau in cazul in care sunt conditii adecvate (fascicule cu trasee rectilinii sau cu curburi constante), se recomanda ca valoarea reala a modulului de elasticitate global sa se determine pe santier, odata cu determinarea pierderilor de tensiune prin frecare pe traseu.

10. Se vor asigura dispozitivele de rulare si debitare care corespund tipului de armatura ce urmeaza a se confectiona, in ceea ce priveste precizia la lungime si la inclinarea sectiunilor de taiere (mai exigente, de exemplu, in cazul armaturilor la care se realizeaza bulbi la capete).

Confectionarea si pozitionarea armaturii preintinse

11. Modul de confectionare si pozitionare a armaturii preintinse precum si a celorlalte armaturi si piese inglobate, dupa caz, va face, de regula, obiectul proiectului tehnologic al elementului din beton precomprimat.

12. Taierea la lungime se va face astfel incat sa nu produca deformari ale sectiunii de taiere care sa impiedice introducerea armaturii prin ecranele de distantare, in blocajele de inventar ale instalatiilor de pretensionare sau alte operatii tehnologice. La debitare se recomanda sa se elimine zonele de toron in care s-a innadit una din sarmele componente, daca aceste zone pot fi identificate.

1 Se va da o atentie deosebita pentru evitarea murdaririi armaturilor prin contactul cu portiunile unse ale peretilor tiparelor sau ale platformelor de turnare

14. Abaterile la pozitionare in sectiunea elementului a armaturilor pretensionate, nu vor depasi 3 mm fata de pozitia din proiect, daca nu se specifica altfel. Referitor la grosimea stratului de acoperire a armaturilor preintinse se evidentiaza faptul ca nu sunt permise tolerante negative.

15. Pentru asezarea si pastrarea armaturilor preintinse in pozitia din proiect, se vor utiliza ecrane metalice de distantare. In tehnologia de stend unele din aceste ecrane sunt fixe si altele deplasabile. Diametrul gaurilor din ecrane va fi mai mare decat diametrul armaturii preintinse cu 12 mm in cazul sarmelor si cu 23 mm in cazul toroanelor.

16. Dispozitivele de blocare la capetele stendului. respectiv ale tiparelor metalice, se vor plasa astfel incat devierea maxima a armaturii de la ultimul distantier sa nu depaseasca panta de 1/10.

17. Pentru a permite aranjarea in pozitie a armaturilor nepretensionate se admite pretensionarea in doua etape. Forta de pretensionare din prima etapa se va stabili in functie de tehnologia de executie adoptata, dar nu va depasi 40% din forta de control prescrisa. Armaturile nepretensionate se vor monta, pozitiona si lega cu sarma neagra moale, iar dupa efectuarea acestor operatii se poate trece la pretensionarea definitiva pentru realizarea fortei de control.

Nu se admit sisteme de pozitionare a armaturilor pretensionate sau nepretensionate la care piesele metalice ajung la fata betonului.

18. La rmaturile preintinse realizate sub forma de bare inbinate prin mansoane filetate, tronsoanele de bare vor fi marcate si montate in succesiunea verificata in prealabil, iar lungimile de infiletare se vor verifica inainte de pretensionare.

19. Daca se utilizeaza dispozitive de imbinare a armaturii, acestea vor fi amplasate astfel incat sa permita alungirea libera a armaturii si sa nu antreneze tiparele in timpul pretensionarii. Dispozitivele respective vor avea capacitatea de rezistenta cel putin egala cu 92% din forta de rupere a armaturii imbinate.

Confectionarea armaturii postintinse

20. La taierea sarmelor, toroanelor sau barelor, in vederea confectionarii armaturii postintinse, se vor utiliza scule si dispozitive care nu deformeaza extremitatile acestora, pentru a nu produce deterioarea tecilor la introducerea armaturii in canale, precum si pentru a permite efectuarea corecta a unor operatiuni ulterioare (realizarea bulbilor, montarea unor dispozitive de avans s.a.)

Se vor lua precautiile necesare pentru ca otelul sa nu fie murdarit cu pamant, materii grase s.a., sa nu fie indoit sau zgariat in timpul operatiilor de taiere si confectionare.

21. La fasciculele la care sarmele se blocheaza in ancoraje inainte de pretensionare, nu este necesara indepartarea protectiei temporare.

La celelalte tipuri de fascicule, protectia temporara se va pastra numai daca este imperios necesara datorita mediului de lucru coroziv, precum si daca sarmele vor fi degresate in zona de prindere in prese si in ancorajele definitive.

22. Masurile minime care trebuie avute in vedere la confectionare si pozitionare, pentru a se evita degradarea protectiilor definitive ale armaturilor, vor fi indicate de producatorul armaturilor sau de proiectant prin caietul de sarcini, executantul urmand a le adapta si completa in functie de tehnologiile de lucru utilizate.

2 Fasciculele ca si toroanele individuale se executa in ateliere centrale permanente ale unitatilor specializate in lucrari de beton precomprimat, in ateliere temporare de santier sau prin inpingerea directa, in canale, a armaturii derulata progresiv din colac si taierea succesiva la lungime (daca procedeul aplicat permite aceasta operatie)

Dotarea atelierelor va depinde de capacitatea medie de productie, precum si de tipul fasciculelor ce urmeaza a se realiza. In anexa 5 sunt prezentate caracteristicile unor utilaje care pot intra in dotarea atelierelor de confectionare a fasciculelor avand caracteristicile prezentate in anexa 4 sau similare acestora.

Fasciculele si toroanele individuale executate in ateliere centrale vor fi insotite, la livrare, de un certificat de calitate care va contine, in mod obligatoriu, numarul certificatului de calitate al sarmelor din care au fost confectionate fasciculele, respectiv al toronului

24. Lungimea de taiere a sarmelor care alcatuiesc fascicule de tipul celor din anexa 4 se va determina prin adaugarea la lungimea fasciculului masurata intre suprafetele de rezemare a ancorajelor, a lungimilor minime indicate la pct. 25 si 26 din tabelul din anexa. Daca taierea urmeaza sa se faca cu aparatul de sudura se vor adauga inca minimum 30 mm (zona influentata de temperatura).

25. Fasciculele din sarme paralele (anexa 4), ancorate in sectiune circulara (ancoraje tip inel-con), se realizeaza fara elemente de ordonare (resort sau rozete stantate).

26. Asamblarea sarmelor sub forma de fascicul se va face prin legaturi de sarma moale de 1,5 mm diametru, la capete si la distante de circa 200 mm. Se recomanda ordonarea sarmelor la capetele fasciculelor prin legare succesiva, continua cu sarma de circa 1 mm diametru. Legaturile de sarma intermediare se pot elimina sau reduce ca numar prin rasucirea elicoidala a fasciculului, cu un pas de circa 250 mm. Toate legaturile de sarma vor avea capetele indoite spre interiorul fasciculului, pentru a nu impiedica introducerea in teci.

27. Pentru fascicule de alte tipuri decat cele din anexa 4, datele (conditii, criterii de performanta) privind confectionarea armaturilor postintinse trebuie prevazute in proiect (caiet de sarcini) pe baza datelor din agrementul tehnic.

In cazul in care pe santier se utilizeaza fascicule din loturi diferite de SBP, este necesar sa se prevada marcari corespunzatoare, iar depozitarea sa se faca pe tipuri de fascicul.

28. Pentru transport si depozitare, fasciculele neintroduse in teci pot fi rulate cu dispozitive manuale sau mecanice (anexa 5). Diametrul de rulare se recomanda sa fie minimum 2100 mm in cazul fasciculelor executate din sarma cu diametrul de 5 mm si de minimum 2300 in cazul sarmelor cu diametrul de 7 mm.

Se pot rula si fascicule introduse in tevi de polietilena; in acset caz diametrul de rulare va fi determinat de rigiditatea tevii si a numarului de sarme din fascicul, stabilindu-se prin incercari.

Diametrul de rulare a fasciculelor in teci speciale din tabla, procurate din import, va fi indicat de producator sau de elaboratorul procedeului de precomprimare care le utilizeaza.

Realizarea canalelor pentru armaturi postintinse

29. Canalele in care se introduc armaturi postintinse se executa conform prevederilor din proiect prin inglobarea unor teci din tabla de otel, tevi din material plastic sau din otel cu pereti subtiri. Pentru procedeele indicate in anexa 4, canalele (care pot fi "captusite" sau "necaptusite") se vor realiza conform datelor din anexele 4 si 6.

30. Canalele si tecile aferente procedeelor de precomprimare utilizate in tara trebuie sa raspunda urmatoarelor cerinte principale:

- asigurarea obtinerii razelor de curbura in concordanta cu prevederile proiectului

- asigurarea protectiei armaturii pretensionate impotriva coroziunii; in acest sens, este interzisa utilizarea tablei zincate la fabricarea tecilor

- rigiditatea transversala a tecilor va trebui sa fie in concordanta cu solicitarile provenite din etapele de executie; grosimea tablei va fi de minim 0,2 mm pentru tecile de diametru mic si se va spori pana la 0,6 mm pentru diametrele mari

- raportul intre diametrul canalului si cel al fasciculului trebuie sa permita introducerea armaturii pretensionate si injectarea in bune conditii a suspensiei de ciment; diametrul interior al tecii trebuie sa fie cu minim 10 mm mai mare decat cel al fasciculului, iar aria sectiunii interioare a tecii va fi de cel putin doua ori mai mare decat cea a armaturii.

- asigurarea realizarii unor legaturi bune cu trompetele in zonele de capat

- asigurarea etanseitatii in sensul impiedicarii patrunderii apei in interior

- asigurarea corespunzatoare a marcarii, ambalarii, manipularii, transportului si depozitarii.

31. Utilizarea tecilor din material plastic este permisa numai la elemente care nu se calculeazala oboseala si cu conditia ca in exploatare temperatura sa nu depaseasca +40^oC. De asemenea, in cazul acestor tevi nu se va utiliza tratamentul termic pentru intarirea betonului. Daca tecile din material plastic prezinta ondulatii transversale la interior si exterior, se poate renunta la restrictia privind elementele calculate la oboseala

32. Inlocuirea tipului de canal/teaca prevazut in proiect se va putea face numai cu avizul proiectantului.

3 Se vor utiliza teci cu rigiditate transversala sporita in cazul unor conditii mai grele de executie in ceea ce priveste pozarea acestora, introducerea fasciculelor, turnarea si compactarea betonului s.a.

De asemenea, se vor utiliza teci mai rigide si cu un numar cat mai redus de imbinari cand grosimea stratului de acoperire cu beton sau alte conditii nu permit interventia ulterioara pentru deblocarea zonelor de teaca obturate la betonare.

34. Racordurile (teurile) pentru injectare si pentru aerisire, amplasate in conformitate cu prevederile din capitolul 8, vor fi racordate la tecile ce captusesc canalul astfel incat sa nu reduca din diamterul interior al acestuia. O solutie posibila este utilizarea unui manson sau semimanson, prevazut cu teava pentru injectare/aerisire, aplicat peste teaca; gaurirea acestuia se va face inainte de injectare cu o unealta adecvata introdusa prin teava.

In elementele realizate din tronsoane, racordurile pentru injectare/aerisire pot fi amplasate in rosturile dintre tronsoane.

35. Toate imbinarile intre teci trebuie asigurate impotriva deplasarilor relative in timpul diverselor operatii tehnologice (introducerea fasciculelor, betonare). In acest scop se pot utiliza mansoane exterioare similare tecilor, mansoane fixate cu banda adeziva sau alte sisteme sigure.

Asamblarea cu mufa (mama-tata)a tecilor din material plastic se va face in acelasi sens pe toata lungimea canalului, pentru a usura introducerea fasciculelor (dinspre parte tata)

36. In absenta datelor de proiect abaterile la pozitionarea tecilor fata de traseul din proiect, se vor incadra in urmatoarele limite:

a) pe directia inaltimii elementului (h)

- pentru inaltimi pana la 200 mm*) 0,02 h

- pentru inaltimi cuprinse intre 200 si 1000 mm 5 mm

- pentru inaltimi mai mari de 1000 mm 10 mm

b) pe directia latimii elementului

- pentru latimi pana la 200 mm*) 5 mm

- pentru latimi cuprinse intre 200 si 1000 mm 10 mm

- pentru latimi mai mari de 1000 mm 20 mm

*) Pentru tecile aflate la marginea sectiunii elementului, aceste abateri vor fi considerate pe directia respectiva, fara valorile negative.

In cazul mai multor fascicule, depasirea abaterilor individuale, cu exceptia celor de la marginea sectiunii, pot fi admise daca rezultanta centrelor de greutate ale canalelor se incadreaza in aceste limite

In cazul canalelor din boltarii ce se vor asambla, abaterile la capetele aferente unui rost, nu vor depasi 3 mm pentru traseul aceluiasi canal. Pentru diferente intre diametrul fasciculului si cel al canalului mai mari de 1,5 mm sau rosturi mai late de 100 mm, abaterile nu vor depasi 5 mm.

37. Dispozitivele de pozitionare a tecilor vor fi realizate si amplasate conform prevederilor proiectului sau detaliilor intocmite de executant si avizate de proiectant.

Dispozitivele pot fi independente sau combinate cu elementele componente ale armaturii nepretensionate, cu conditia ca abaterile de montaj ale acestora sa nu influenteze defavorabil precizia de pozitionare a tecilor.

Distantele intre punctele de rezemare vor fi cuprinse intre 500 si 1500 mm, in functie de rigiditatea longitudinala a tecilor. La tecile extrase distanta poate fi sporita pana la 2000 mm. Distante mai mari se pot utiliza pe baza de experimentare

Este obligatorie amplasarea de dispozitive in sectiunile de schimbare a curburii traseului

Elementele orizontale pe care se reazema tecile vor fi realizate din bare OB 37, platbande, profile, alese in functie de rigiditatea transversala a tecilor. In mod curent, folosirea barelor OB 37 cu diametrul 1014 mm este satisfacatoare. La tecile din tabla cu falt sau din polietilena, fara fascicule in timpul betonarii, suprafata de rezemare a tecii pe distantier va fi mai mare, pentru a se evita deformarea transversala.

Dispozitivele de pozitionare trebuie sa impiedice si deplasarea ascendenta a ansamblului teaca-fascicol, datorita efectului de flotare a acestuia la betonare si vibrare.

Nu se admit dispozitive de pozitionare a tecilor la care piesele metalice ajung la fata betonului.

38. In zonele de capat, axa canalelor (captusite sau necaptusite) va fi perpendiculara pe suprafata de rezemare a ancorajelor, pe lungimea prevazuta in proiect sau in specificatiile procedeelor de precomprimare. Pentru procedeele din anexa 4 lungimea respectiva este de 400 mm.

Montarea armaturilor postintinse

39. In cayul canalelor cu teci din tabla, conform tabelelor 6.1. si 6.2. din anexa 6, sau din material plastic, se recomanda ca fasciculele sa fie montate inainte de betonare, sporind astfel rigiditatea transversala si longitudinala a tecilor.

Recomandarea de la aliniatul precedent se va corela cu prevederilr privind protectia temporara a fasciculelor (cap. 8)

De asemenea, in anotimpurile reci si cu umiditate ridicata se vor adopta (in cazul in care este necesar) alte procedee de sporire a rigiditatii tecilor (bare sau tevi din otel, tevi din material plastic de diametru mai mic s.a.), fasciculele introducandu-se ulterior.

40. Introducerea ulterioara a fasciculelor se poate face prin impingere sau prin tragere.

Capatul de avans al fasciculului va fi prevazut cu o piesa de forma conica ancorata de sarmele fasciculului.

Varianta de montare a fasciculelor prin impingerea in canal, in mod succesiv, a elementelor componente derulate direct din colac, se va aplica in cazul toroanelor, capatul de avans protejandu-se cu o piesa conica. Acest procedeu impune ca toronul sa poata fi derulat de la interiorul colacului.

41. La fasciculele grele, cu traseu vertical sau cu inclinare mare, se recomanda folosirea unor dispozitive cu tambur si frana (anexa 5), cu care fasciculul sa poata fi scos din canal in caz de necesitate.

42. Inainte de inchiderea cofrajului este necesar sa se verifice starea si pozitia tecilor, acesta constituind un punct de stationare pentru care se va incheia un proces-verbal de lucrari ascunse, in ceea ce priveste:

a) Incadrarea in abateri a traseului realizat fata de prevederile proiectului.

b) Deformatiile parazitare (serpuirea) in plan orizontal sau vertical, intre punctele de sustinere, aceste deformatii putand introduce frecari suplimentare de care nu s-a tinut seama la proiectare.

c) Deteriorari (strapungeri, crapaturi, desirari) nereparate ale tecii.

d) Puncte insuficient etansate la imbinari intre teci.

e) Montarea racordurilor pentru injectare si pentru aerisire.

In cazul in care se constata neconformitati, se vor face remedierile necesare.

4 In perioada dintre montarea armaturii in canale si pana la inceperea operatiilor de pretensionare si injectare, in scopul prevenirii patrunderii apei in canale si a coroziunii, este obligatoriu sa se protejeze extremitatile aparente ale fascicolului (cu carton bitumat, teci din material plastic s.a.), si sa se etanseze zona de iesire a fasciculului din canal.