Pepiniera - reorganizarea pepinierei

1.Generalitati

Pepiniera din Iosasel din punct de vedere al marimii este o pepiniera mijlocie (3-30 ha), cu o durata de folosinta permanenta.

Aceasta pepiniera serveste santierele de impadurire ale mai multor ocoale silvice, si este dotata cu cladiri, utilaje, instalatii si personal permanent.

Organizarea pepinierei tine cont de folosirea la maximum a terenului ales la amplasarea acestei pepiniere.

Din considerentele avute in vedere la alegerea acestei suprafete s-a tinut cont de urmatoarele conditii de ordin stational si economic:

- terenul este plat

- se afla pe o expozitie estica

- solul este bogat in humus, structurat, afanat

- stratul de sol are o profunzime mai mare de 50 cm

- terenul este situat la o sursa de apa (Valea Zambrului) care asigura debitul necesar pentru irigarea culturilor, nu produce inundatii si nu contine elemente chimice daunatoare

-amplasamentul este situat la 2 km de localitatea Gurahont

Planul de organizare indeplineste urmatoarele conditii:

-are o retea de drumuri raspandita suficient ceea ce confera o circulatie normala si rapida in orice zona a pepinierei;

-este asigurat spatiul necesar intoarcerii masinilor, atat pe latimea drumului cat mai ales in locul de intersectie al drumului;

-masinile pot executa lucrarile cu un randament ridicat in timpul lucrului, avand posibilitatea de intoarcere la capatul tarlalei;

-instalatia de udat dispusa in marginea drumului la 60 cm adancime (adancimea de inghet);

-constructiile cu caracter gospodaresc sunt localizate central in pepiniera;

-forma pepinierei este dreptunghiulara;

2.2. Impartirea pepinierei

Suprafata pepinierei efectiv cultivata se face astfel:

-numarul de puieti – N - necesari anual pe specii (din planul de impaduriri)

-indicele de productie – n - exprima numarul minim de puieti apti de plantat ce se pot obtine pe un hectar

-varsta puietilor – V - care reprezinta intervalul de timp exprimat in ani in care puietii devin apti de plantat

-numarul solelor ocupate de culturi forestiere - c -

-numarul solelor in ameliorare - a –

Partea din suprafata cultivabila pe care se executa lucrari de amenajarea solului reprezinta suprafata de ameliorare.

Suprafata totala a pepinierei se calculeaza adaugand la suprafata efectiv cultivata, suprafata auxiliara, respectiv suprafata ocupata de drumuri si constructii.

Pepiniera este impartita in doua parti de un drum cu latimea de 5 m, iar perimetral pepiniera are un drum de 4 m care permite efectuarea lucrarilor mecanizate in deplina siguranta.

Drumurile principale sunt pietruite pentru a asigura un transport usor si pe timp ploios.         Terenul pepinierei este impartit in urmatoarele unitati de cultura:

- sectii de cultura care reprezinta parti din suprafata cultivabila in care se produc puieti prin acelasi mod de cultura (semanaturi, butasiri, repicaj). In cuprinsul sectiilor culturile se grupeaza pe specii si provenienta alcatuind loturi de cultura. Lotul de cultura reprezinta suprafata pe care se executa permanent un anumit mod de cultura si careia i se aplica o anumita schema de rotatie a culturilor de puieti si de ameliorare a solului.

Pentru intocmirea planului de rotatie a culturilor este necesar sa se cunoasca cat timp dureaza pana cand puietii sunt apti de plantat. De asemenea se stabileste cat timp terenul este ameliorat ca ogor negru sau cu alte plante (ogor verde). Aceste doua intervale de timp definesc ciclul productie-ameliorare, sole, ale caror numar rezulta din impartirea suprafetei sectiei la numarul de ani din ciclul de productie al speciilor cultivate majorat cu numarul necesar ameliorarii solului. Solele sau parcelele se despart intre ele prin drumuri. Sola este unitatea de baza intr-o pepiniera. Marimea solei este in functie de marimea suprafetei sectiei. Cea mai indicata forma a solei este cea dreptunghiulara.

Suprafata cultivata intr-o pepiniera este egala cu suprafata solelor semanate, la care se adauga suprafata solelor cu puieti pe ele. Aceste suprafete constituie suprafata de productie.

Cel mai raspandit sistem de asolament si mai aplicat in pepinierele forestiere este asolamentul cu ogor cultivat timp de un an cu plante leguminoase. In acest caz ciclul de productie ameliorare este de 3 ani iar suprafata de cultura s-a impartit in trei sole. Straturi, care reprezinta cea mai mica subunitate, are latimea de 1,20 m si lungimea de 15-20 m si sunt separate intre ele prin poteci de 30-40 cm.

Ameliorarea solelor cu ajutorul ogorului verde cu plante leguminoase are urmatorul efect asupra solului:

-solul este perforat si facut permeabil pe o adancime mare de radacinile leguminoaselor;

-radacinile leguminoaselor aduc la suprafata solului o serie de elemente spalate in straturile profunde;

-structureaza solul;

-datorita bacteriilor fixatoare de azot de pe radacinile leguminoaselor, solul este imbogatita in azot;

-datorita faptului ca plantele crescute la suprafata solului se incorporeaza in sol prin arare solul se imbogateste in substante organice si humus inlesnind formarea agregatelor stabile.

2.3.Necesarul de puieti

Pe baza planurilor de perspectiva ale ocoalelor silvice din cadrul Directiei Silvice Arad a fost intocmit necesarul de puieti conform tabelului 3

Tabelul 3

Necesarul de puieti

2.4.Planul de cultura

In raport cu numarul puietilor necesar pentru executarea impaduririlor in zona D.S. Arad a fost intocmit planul de cultura. In acest plan se prevad separat semanaturile ce urmeaza sa se efectueze toamna, respectiv primavara.

Planul de cultura se intocmeste anual pe sectii, la planificarea culturilor se tine seama ca puietii proveniti din primavara si toamna aceluiasi an au intre ei o diferenta de un an.

Tabelul 4

Planul de cultura-sectia semanaturi

2.5. Aplicarea asolamentului in pepiniera

Cultivand aceeasi specie mai multi ani consecutiv pe aceeasi suprafata solul pierde o serie de substante nutritive, iar prasilele repetate distrug structura glomerulara. La distrugerea structurii solului mai contribuie si actiunea ploii si a irigatului. Pe de alta parte puietii din pepiniera sunt scosi complet (cu tulpina si radacina) fara a lasa resturi organice din care sa se formeze humus. Intrebuintarea excesiva a unor ingrasaminte chimice duce la dispersarea argilei si prin urmare la distrugerea agregatelor structurale ale solului si implicit scaderea fertilitatii.

Prin asolament nu numai ca se mareste fertilitatea solului prin refacerea structurii, imbogatirea lui in humus, dar se combat eficient multe specii de buruieni precum si numeroase boli si daunatori. In pepiniera luata in studiu se aplica sistemul de asolament cu ogor ocupat cu plante leguminoase timp de un an. Ciclul in acest caz este de 3 ani. Ca urmare suprafata cultivata se imparte in trei sole de marime egala.

In cadrul acestui tip de asolament suprafata cultivata a pepinierei va avea urmatoarea repartizare: 66% suprafata de productie si 33% suprafata de ameliorare.

In pepiniera luata in studiu pentru a evita o saracire a solului se aplica ingrasaminte. Rolul ingrasamintelor este de a imbogati solul in elemente minerale, nutritive, de a mobiliza resursele sale interne si de a-i imbunatati insusirile fizice.

Ingrasamintele organice utilizate in aceasta pepiniera sunt: gunoiul de gradj si ingrasamantul verde.

Gunoiul de gradj – pe langa aportul de substante nutritive este folosit si pentru imbunatatirea insusirilor fizice, mecanice, chimice si biologice ale solului. Acest ingrasamant afaneaza solul, ajuta la solubilizarea substantelor nutritive si reduce aciditatea solului. Daca este utilizat cu ingrasaminte chimice participa in proportie de 50%. Doza la hectar este de 25 tone si se incorporeaza in sol toamna.

Ingrasamantul verde – este constituit din masa verde a plantelor leguminoase singure sau amestecate cu ierburi perene cultivate in sola de ameliorare. Se folosesc lupinul galben, trifoiul, mazarichea. Masa verde rezultata de la primul cosit se foloseste la compost, iar cealalata se incorporeaza in sol la aratura de toamna.

Aplicarea ingrasamintelor chimice se face in urma unei analize de sol. In acest scop se executa profiluri de sol in cateva puncte, din care se iau probe de la fiecare orizont. Materialul se omogenizeaza, se ambaleaza, se eticheteaza si se trimite la laborator pentru analize. Rezultatele de laborator se inscriu intr-un buletin de analiza in care se fac recomandari privind aplicarea ingrasamintelor.