Conceptul de etica in afaceri - introducere in etica afacerilor si responsabilitatea sociala corporatista

Conceptul de etica in afaceri

Introducere in etica afacerilor si responsabilitatea sociala corporatista

Aspectele economice si juridice privind etica si responsabilitatea sociala corporatista avute in vedere vor viza cu precadere raportul comercial dintre doua categorii de subiecte comerciale: societatile comerciale si consumatorii.

Activitatea etica, ori neetica, desfasurata de societatile comerciale, precum si modul de asumare a responsabilitatii sociale de catre acestea, se rasfrang asupra consumatorilor, comunitatii in care respectivele societati comerciale isi desfasoara activitatea si mediului natural. Cunoasterea si respectarea principiilor etice in activitatea comerciala de catre manageri, precum si utilizarea cerintelor responsabilitatii sociale corporatiste de catre acestia va satisface cerintele tuturor grupurilor sociale interesate ori afectate de activitatea respectivelor societati comerciale (grupuri denumite stakeholderi: consumatorii, mediul, angajatii etc.).

1.1. Introducere in etica afacerilor

Etica in afaceri este capacitatea persoanei de a raspunde in mod corespunzator la presiunile competitionale si la pretentile altora. Comportamentul etic se manifesta in cadrul participarii zilnice la activitatea desfasurata de societatea comerciala careia ii apartine ca angajat. Respectarea principiilor eticii trebuie pusa in practica atat in interiorul societatii comerciale cat si in exteriorul acesteia.

Din perspectiva macroeconomica, etica afecteaza intregul sistem economic; comportamentul imoral poate distorsiona piata, ducand la o alocare ineficienta a resurselor. Din perspectiva microeconomica, etica este asociata cu increderea.

1.2. Conceptul de etica si alte concepte conexe

Dictionarul explicativ al limbii romane [DEX 1] defineste etica ca o disciplina filosofica care studiaza principiile morale, originea, dezvoltarea si continutul lor. Conform dictionarului explicativ al limbii romane etica este sinonima cu morala.

In Dictionarul explicativ de marketing, se considera ca originea termenului de etica provine de la grecescul ethos tradus ca moravuri, stiinta a principiilor moralei. Se considera morale prescriptiile admise intr-o epoca, intr-o anumita societate; precum si efortul de a se conforma acestor prescriptii si de a le urma neabatut. Termenul de etica este perceput ca o reflectare constienta a credintelor morale si a propriilor atitudini, prin intermediul unor norme sau principii morale. Etica este o stiinta a binelui si a raului.

Alti autori considera ca termenul de morala parvine de la latini si semnifica aproape acelasi lucru ca si termenul de etica. Termenul de etica este definit ca incluzand acele atitudini, caracteristici, obiceiuri specifice unei culturi, popor sau grup uman.

Sunt si autori  care considera ca etica priveste un sistem sau un cod de conduita bazat pe datorii morale si obligatii care reglementeaza o anumita conduita. Etica trateaza abilitatea de a distinge intre bine si rau si promisiunea de a face bine.

Societatile comerciale sunt deseori puse in situatia de a alege intre doua variante opuse din punct de vedere etic: fie sa mearga pe calea onorabila si sa ia decizia decenta, fie sa mearga pe calea dezonoarei si sa insele increderea partenerilor sociali. Partenerii sociali sunt inclusi in categoria stakeholderilor de literatura de specialitate din Romania si din strainatate; stakeholder fiind si mediul natural. Desi termenul de "stakeholder" provine din limba engleza (la fel ca termenul de "marketing") el este utilizat si in alte limbi, spre exemplu in literatura de specialitate din Spania in domeniul responsabilitatii sociale corporatiste. In acest context, o conceptie etica este esentiala pentru a atrage suportul si implicarea pozitiva a tuturor participantilor la succesul unei societati comerciale: angajati, clienti, actionari, creditori, furnizori, precum si a comunitatii in care respectiva societate comerciala isi desfasoara activitatea. Daca acesti stakeholderi au o mare incredere in societatea comerciala, daca ei simt ca sunt tratati corect de catre aceasta si beneficiaza de pe urma ei, atunci vor contribui la bunul mers al afacerilor.

In sens larg, etica este divizata in etica teoretica si etica normativa.

Etica teoretica reflecta teoria filosofica a moralei cuprinzand de obicei o doctrina despre esenta acesteia.

Etica normativa se refera la o fundamentare a unui sistem de norme, valori, categorii morale.

Consideram si noi, avand in vedere definitiile anterioare, ca termenul de etica se suprapune celui de morala. Astfel, etica poate fi definita ca abilitatea persoanelor fizice de a distinge intre bine si rau si promisiunea de a face bine.

In cadrul societatii sunt stabilite standarde sau norme morale. Acestea sunt enunturi cu caracter imperativ prin care se indica ce trebuie sa faca sau sa nu faca un individ constient, astfel incat comportamentul sau sa fie apreciat ca bun de catre semeni sau comunitate.

Normele morale au de regula in componenta doua elemente:

un element calitativ, care recomanda sau impune ceea ce e bine sa faci sau sa fii,

un element imperativ, care se concretizeaza in expresia trebuie sa faci sau trebuie sa fii.

O alta caracteristica a normelor morale se refera la obiectivitatea lor, adica aceste norme nu sunt vointa cuiva, ci sunt generate si se manifesta datorita unor nevoi obiective ce rezulta din specificul relatiilor dintre oameni.

Dupa unii autori normele morale pot fi clasificate astfel:

Norme etice generale sau universale Aceasta categorie de norme morale sunt prezente in toate tipurile de comunitati umane, au durabilitate in timp si influenteaza intreaga gama de relatii si activitati umane.

Exemplu

Astfel de norme etice generale sunt: cinstea, demnitatea, sinceritatea, curajul, loialitatea, generozitatea, buna-credinta.

Norme etice particulare Aceasta categorie de norme morale se adreseaza unor comunitati umane determinate, au o anumita variatie in timp si influenteaza relatii sau activitati umane particulare.

Exemplu

Astfel de norme etice particulare sunt: normele vietii de familie si mai ales normele morale specifice unor activitati profesionale, pe care se fundamenteaza deontologia profesionala a medicilor, a avocatilor, etc.

Norme etice speciale Aceasta categorie de norme morale se manifesta in cadrul unor grupuri restranse si uneori in ocazii speciale. O parte din aceste norme au caracter elitar sau formalist, ceea ce le poate transforma in fapt in norme imorale.

Exemplu

Astfel de norme etice speciale sunt: normele de protocol, regulile de eticheta in afaceri, codul manierelor elegante.

Exemple

1. La intrebarea Etica are legatura cu ceea ce sentimental este exprimat a fi bine sau rau? raspunsul literaturii de specialitate filosofice este in sensul in care majoritatea oamenilor sunt tentati sa asocieze etica cu sentimentele, gandindu-se probabil la o anumita vibratie empatica fata de aproapele nostru. Dar etica nu este legata in mod necesar de anumite stari afective, deoarece acestea sunt schimbatoare, capricioase si nu pe deplin supuse ratiunii. In mod frecvent sentimentele sunt acelea care conduc la abaterea de la normele etice, spre exemplu invidia fata de cei care sunt intr-un fel superiori, detestarea unor oameni doar pentru ca fac parte dintr-o anumita categorie sociala stigmatizata etc.

Document online: Functia de repartitie si densitatea de probabilitate Document online: Numerele - proba de evaluare semestriala

2. La intrebarea Etica este legata de credinta religioasa? raspunsul literaturii de specialitate filosofice sustine ca etica nu se afla intr-o relatie necesara cu religia, desi majoritatea religiilor sustin standarde etice inalte. Dar daca etica ar apatine doar religiei, ea nu ar fi valabila decat pentru persoanele religioase. Dar etica se adreseaza in egala masura ateilor cat si celor religiosi, astfel incat nu poate fi confundata cu religia sau pe deplin subordonata ei.

1. Ganditi raspunsuri argumentate la intrebarea Etica presupune respectarea legii?

2. Ganditi raspunsuri argumentate la intrebarea Etica reprezinta modelele de comportament acceptate in societate?

Sa ne reamintim DEFINITII SI CONCEPTE

Termenul de morala parvine de la latini si semnifica aproape acelasi lucru ca si termenul de etica.

Societatile comerciale sunt deseori puse in situatia de a alege intre doua variante opuse din punct de vedere etic: fie sa mearga pe calea onorabila si sa ia decizia decenta, fie sa mearga pe calea dezonoarei si sa insele increderea partenerilor sociali.

Etica poate fi definita ca abilitatea persoanelor fizice de a distinge intre bine si rau si promisiunea de a face bine.

Normele morale au in componenta doua elemente: un element calitativ si un element imperativ.

Normele morale pot fi divizate in: norme etice generale sau universale, norme etice particulare si norme etice speciale.

Conceptul de etica a afacerilor

Etica in afaceri reprezinta in opinia unor autori , capacitatea persoanei de a raspunde in mod corespunzator la presiunile competitionale si la pretentile altora, in cadrul participarii zilnice la activitatea desfasurata de societatea comerciala careia ii apartine ca angajat, atat in interiorul societatii comerciale cat si in exteriorul acesteia.

Alti autori  numesc etica afacerilor o etica economica si o definesc ca o forma particulara a eticii aplicate, un ansamblu de reguli si norme morale care vizeaza conduita comerciantilor in activitatea economica, atat la nivel individual, cat si la nivel colectiv.

Notiunea de etica a afacerilor mai este definita ca fiind acel echilibru care ar trebui gasit intre performantele economice si cele sociale ale societatii comerciale.

Etica afacerilor, in conceptia autorilor romani,  nu se reduce la o suma de retete, tehnici, probleme si prescriptii, ci consta intr-o atitudine - sprijinita pe un set de valori - intr-o anume maniera de a privi dincolo de problemele profesionale, de rezultatele financiare. Etica afacerilor nu este etica aplicata afacerilor, ci insusi fundamentul afacerilor.

Etica afacerilor este determinata de faptul ca viata economica este un subsistem social. In evaluarea acestui subsistem social trebuie folosite si criterii extraeconomice, unul dintre acestea fiind criteriul etic.

Dezvoltati ideea "etica afacerilor nu este etica aplicata afacerilor, ci insusi fundamentul afacerilor".

In opinia noastra definitia data eticii in afaceri ce are in vedere conduita morala a indivizilor componenti ai societatii comerciale in dubla lor relatie, cu ceilalti angajati pe de o parte si cu partenerii de afaceri, clientii si consumatorii pe de alta parte, surprinde cel mai bine esenta acestui concept.

Etica in afaceri poate fi abordata din perspectiva macroeconomica si microeconomica.

Din perspectiva macroeconomica, etica afecteaza intregul sistem economic; comportamentul imoral poate distorsiona piata, ducand la o alocare ineficienta a resurselor.

Sistemul pietei globale, acceptat de majoritatea tarilor ca fiind o cale mai eficienta de alocare a resurselor interne decat izolarea economica, trebuie sa indeplineasca unele conditii:

dreptul de a poseda si beneficia de proprietatea privata;

libertatea de alegere in cumpararea si vanzarea de bunuri si servicii;

liberul acces la informatii corecte privind aceste bunuri si servicii.

Analizati aplicarea eticii in afaceri in cazul unei societati comerciale de transport de persoane din perspectiva macroeconomica.

Din perspectiva microeconomica, etica este, in general, asociata cu increderea. Etica este necesara, dar nu suficienta, pentru a castiga increderea furnizorilor, clientilor, comunitatii, angajatilor.

Analizati aplicarea eticii in afaceri in cazul unei societati comerciale producatoare de vopsele textile din perspectiva microeconomica.

Intreaga literatura economica apreciaza faptul ca increderea este deosebit de importanta in relatiile de afaceri. Daca etica este necesara pentru a castiga increderea, atunci etica este importanta in lumea afacerilor. Increderea presupune in fapt micsorarea riscului asumat. Increderea, bazata pe experienta bunelor relatii cu alti indivizi, societati comerciale, grupuri etc., va asigura protejarea drepturilor si intereselor, deci riscul va fi mai mic.

Increderea si bunele relatii ale unei societatii comerciale au in vedere : Increderea in relatiile cu furnizorii: furnizorii sunt parteneri de afaceri foarte importanti, direct afectati de deciziile societatii comerciale, de comportamentul acesteia. In special daca este vorba de relatii pe termen lung, increderea intre doi parteneri este foarte importanta. Aceasta se castiga prin respectarea obligatiilor de catre fiecare parte si prin minimizarea surprizelor de orice fel. Increderea determina o mai mare eficienta in timp, a schimbului, iar relatiile de schimb bazate pe incredere se dezvolta atunci cand fiecare partener il trateaza pe celalalt asa cum ar vrea el sa fie tratat.

Increderea in relatiile cu consumatorii: un vanzator castiga increderea clientului sau atunci cand este onest, competent, orientat catre nevoile clientului si placut. Clientii asteapta de la vanzator produsele/serviciile de calitatea promisa, precum si informatii reale, pertinente.

Increderea in relatiile cu angajatii: increderea trebuie acordata atat managerilor, cat si subordonatilor. Un climat de incredere duce la o mai buna comunicare, la o fidelitate mai mare a angajatilor, la confidenta, la reducerea conflictelor de munca sau a conflictelor dintre grupurile de munca etc.

Etica in afaceri se poate afirma pe baza unor principii practice. In viziunea unor autori acestea sunt:

Respect fata de normele juridice in vigoare la nivel national, comunitar si global.

Respectarea confidentialitatii informatiilor in interiorul a trei relatii: de catre salariat fata de societatea comerciala, de catre furnizor fata de clienti, de catre negociator fata de exterior.

Sensibilitate fata de conflictele de interese. Aceasta presupune transparenta si apelarea la arbitrii neutri pentru rezolvarea acestor conflicte.

Constiinta profesionala, avand in vedere exercitarea profesiunii cu constiinta si prudenta, cultivarea competentei profesionale, limitarea deciziilor si actiunilor la competenta profesionala.

Loialitate si buna credinta, avandu-se in vedere obligatiile morale de a nu insela, de a-si tine cuvantul, de a fi echitabil.

Simtul responsabilitatii, presupand luarea in considerare a consecintelor practice ale deciziilor, precum si asumarea propriei responsabilitati.

Respectarea drepturilor si libertatilor celorlalti, presupunand libertate in comportament, libertate de opinie si evitarea discriminarilor de orice fel.

Respectarea fiintei umane, presupunand abtinerea de a aduce prejudicii intentionate celorlalti, precum si respectarea personalitatii umane.

Exemplu

O aplicare efectiva a principilului etic de "respect fata de normele juridice in vigoare la nivel national, comunitar si global" presupune in cazul unei societati comerciale ce comercializeaza alimente in primul rand cunoasterea legislatiei interne si comunitare de protectie a consumatorului, de protectie a mediului natural - mai ales in ceea ce priveste eliminarea ambalajelor - si de protejare a angajatilor. In al doilea rand o aplicare a acestui principiu presupune respectarea acestui ansamblu de acte normative interne si comunitare care reglementeaza proectia sakehoderilor dar si intreaga sa activitate comerciala. In al treilea rand presupune cunoasterea si aplicarea normelor juridice stabilite la nivel international comerciantilor ce au ca obiect de activitate comercializarea alimentelor.

Ganditi cazuri practice de aplicare efectiva a celorlalte principii etice enumerate anterior.

Dat fiind faptul ca aspectele de ordin etic caracterizeaza totalitatea activitatilor umane, rezulta ca si in activitatea comerciala trebuie sa existe considerente de ordin etic si un fundament moral fara de care comunitatea in ansamblul ei nu ar putea functiona si s-ar autodistruge.

Exemplu

Partile unui contract se asteapta ca fiecare dintre cei implicati sa respecte intelegerea consimtita. Daca in cadrul activitatii comerciale desfasurate de o anumita societate comerciala, cumparatorii, vanzatorii, producatorii, managementul, angajatii si consumatorii ar actiona neetic, fara a tine seama de rezultatele morale sau imorale ale actiunilor lor, atunci afacerile nu ar mai exista. In plus, se considera ca nu se poate nega realitatea ca indivizii actioneaza imoral in afaceri, dupa cum o fac in orice alta sfera a activitatii umane si ca nu exista nici o dovada care sa ateste faptul ca indivizii sunt mai imorali in afaceri decat in viata privata.

Se considera ca intre profitabilitatea unei societati comerciale si valorile sale morale exista o relatie directa si reciproca: o societate comerciala care promoveaza valorile morale si se ghideaza dupa norme etice de comportament va fi bine perceputa de public si va inregistra profituri.

O abordare, care leaga normele vietii de zi cu zi de cele din domeniul afacerilor, este "teoria contractului social", o teorie normativa, realistica si comprehensiva, elaborata de autori americani a carui continut se poate desprinde din figura urmatoare:

HIPERNORME (UNIVERSALE)

Figura nr. 1.1 Teoria contractului social

Sursa: Tigu, G.: Etica afacerilor in turism. Puncte de vedere, cazuri, teme de reflectie.

Editura Uranus, Bucuresti. 2005, p. 19 (preluata din D. J. Fritzsche, in Business Ethics:

A Global Managerial Perspective, Curs MBA, McGraw-Hill Companies, 1997)

Teoria contractului social priveste ansamblul normelor etice structurate pe trei nivele. Primul nivel contine hipernormele morale. Astfel de norme au un caracter general aplicabil si privesc: libertatea personala, securitatea fizica, precum si dreptul de a fi informat. Cel de-al doilea nivel, numit contractul macro-social, are la baza consimtamant liber asupra normelor. Ultimul nivel il constituie contractul micro-social, care stabileste regulile morale elementare in domeniul comercial. Un bun comerciant nu minte la negocieri, onoreaza toate contractele, acorda prioritate la angajare localnicilor, ofera locuri de munca sigure, isi plateste obligatiile fiscale, si nu in ultimul rand protejeaza mediul natural.

Sa ne reamintim DEFINITII SI CONCEPTE

Aspectele de ordin etic caracterizeaza totalitatea activitatilor umane.

Etica in afaceri reprezinta conduita morala a indivizilor componenti ai societatii comerciale in dubla lor relatie, cu ceilalti angajati pe de o parte si cu partenerii de afaceri, clientii si consumatorii pe de alta parte.

Din perspectiva macroeconomica, etica afecteaza intregul sistem economic; comportamentul imoral poate distorsiona piata, ducand la o alocare ineficienta a resurselor.

Din perspectiva microeconomica, etica este asociata cu increderea.