Obiceiuri si traditii - mersul cu capra

capra

Din noianul obiceiurilor strabune, obiceiuri ce-si au originea in cultura dacica ,,Cerbul", ,,Capra", ,,Calutii", ,,Berbecii"), in culturi mai noi (,,Bandele"unor celebri haiduci, Jianu, Bujor ) si cu origini necunoscute, ca de exemplu, ,,Papusa", purtatorii de masti din par de cal , ,,mascatii", care insotesc aceste obiceiuri, se pare ca sunt prezenti doar in localitatea noastra .

Obiceiuri precum ,,Capra", si ,,Cerbul", se intalnesc deopotriva in Maramures, Oltenia , Moldova, dar fiecare cu un specific al locului .Chiar in interiorul unei zone extinse cum e Moldova, spre exemplu, aceste obiceiuri sunt asemanatoare si totusi diferite . Daca prin text si constructia simbolurilor mai toate datinile se aseamana , prezenta ,,mascatilor" reprezinta ceva deosebit in zona Belcesti, neintalnindu-se in nicio alta parte a Moldovei.

O sa descriu in continuare obiceiul CAPRA.

Astfel, cu aproape o luna inainte de Ajunul Anului Nou, tinerii care intra in componenta acestei formatii se aduna la casa unui adult din localitate, cunoscut ca un bun fauritor al elementului principal al datinei, ,,Capra" (scheletul) . Aici au loc intalniri cam de 3-4 ori pe saptamana, seara, cu toti membrii formatiei. Fiecare dintre ei aduce elementele necesare impodobirii scheletului, confectionat de mester, care isi continua activitatea adaugand si imbinand cu iscusinta toate materialele aduse (flori sintetice de diferite dimensiuni ,cetina de brad, tesaturi fine, oglinzi mici, rotunde, panglici multicolore, covor tesut de gospodinele satului, el insusi impodobit cu prosoape cusute de mana, marame, bucati de blana de iepure s.a.). Tot in aceasta perioada, fiecare din componenti isi aranjeaza sau construiesc tinuta pentru care a optat in cadrul obiceiului: ,,irozii" , ,,fetele", care de fapt sunt doi baieti imbracati in costume populare femeiesti si ,,mascatii". O munca deosebita o necesita constructia mastilor pe care le vor purta ,,mascatii".

Cu inca un an-doi inainte, tinerii colecteaza par lung din cozile ori coamele cailor. Acesta este dus la anumiti mesteri, si ei fosti componenti ai formatiei, care construiesc masca mai intai din postav, dupa care vor coase randuri-randuri jighiutele (suvitele) de par. Paradoxal, masca cea mai frumoasa este masca cea mai urata. Un loc important in cadrul datinei este detinut de,,muzica", formata neaparat din instrumente de suflat, specifice fanfarei.

Toate acestea trebuiesc aduse la indeplinire cu o saptamana inainte de Ajun.In ultima saptamana, la casa unde s-a construit ,,capra",au loc si repetitiile finale cu muzica, masti si text.

In Ajunul Anului Nou, la amiaza, intreaga formatie porneste de la casa mesterului si impreuna cu acesta, in civil, pleaca spre Primaria localitatii, unde se intalnesc toate obiceiurile locului. Fiecare isi sustine programul in fata autoritatilor, dupa care se indreapta spre centrul comunei si in fata multimilor adunate are loc parada tuturor formatiilor. Pentru cateva ore se vor retrage catre locurile lor de adunare. Intreaga noapte dintre ani si apoi in prima zi a noului an, ,,capra" colinda din casa in casa prin toata localitatea.