Sistem informational. sistem informatic.

SISTEM INFORMATIONAL. SISTEM INFORMATIC.

Deoarece in continuare ne vom referi la sisteme informatice, dam definitia generala de sistem:

Sistemul este o sectiune a realitatii in care se identifica un ansamblu de fenomene, obiecte, procese, fiinte sau grupuri interconectate printr-o multime de relatii reciproce precum si cu mediul inconjurator si care actioneaza in comun in vederea realizarii unor obiective bine definite.

In contextul teoriei generale a sistemelor, un sistem informational se constituie din fondul de informatii, tehnici de culegere si transmitere, proceduri de prelucrare a datelor destinate asigurarii unei functionari eficiente a sistemului din care fac parte. Acel subsistem al sistemului informational, care foloseste echipamente de prelucrare automata a datelor (hardware) si aplicatii pentru echipamentele in cauza (software de baza si software de aplicatii), necesare furnizarii de informatii sistemului informational, se numeste sistem informatic. In alti termeni: pentru a defini un sistem informatic in cadrul unui sistem informational, trebuie sa precizam in mod concret regulile, procedurile, mijloacele si metodele utilizate in cadrul acestuia; mai mult trebuie sa precizam legile care opereaza cu acesta in cadrul unui ansamblu corelat. Daca ar fi sa reprezentam sistemul informatic si sistemul informational ca multimi ele vor arata ca in figura 1.1.; evident intr-un timp imprevizibil vor coincide.

Figura 1.1. Sistemul informatic ca parte a sistemului informational

Precizam in continuare definitiile tehnice pentru sistem informational si sistem informatic.

Sisteme informationale. Ansamblul informatiilor, surselor si nivelelor consumatoare, canalelor de circulatie, procedurile si mijloacelelor de tratare a informatiilor din cadrul unei activitati sau organism economic, social sau cultural se numeste sistem informational al unui organism sau activitati.

Deoarece in aceasta definitie  intervine notiunea de informatie, precizam ca prin informatie se intelege starea actuala a unui fenomen variabil, cu un numar finit de stari, care mareste gradul de cunoastere al unui individ in raport cu mediul inconjurator. Informatiile se exprima prin semnale, date, obiecte si fenomene; ele poarta cu ele amprenta activitatii, sau sunt functii ale activitatii la care se refera. Informatiile sunt generate, partial consumate cu scopul de a genera alte informatii, celelalte indrumate spre alte nivele de prelucrare a informatiilor.

In urma acestora in societatea umana orice activitate, orice organism este definit de acte normative care determina si delimiteaza sistemul informational aferent; sistemul informational trebuie sa asigure organismului sau activitatii caruia ii apartine informatii complete, in cantitati suficiente, corecte, la momentul potrivit si la nivelul consumator necesr.

Un sistem informational se dezvolta ori este in continua miscare si devenire, consecinta a devenirii si miscarii organismului sau activitatii pe langa care exista.

Elementul novator in cadrul sistemelor informationale este automatizarea prin calculatoare eletronoce care duc, asa cum am aratat mai sus, la sisteme informatice.

Sistemul informatic. Ansamblul structurat si corelat de reguli, proceduri si mijloace care permite aplicarea de metode unui organism sau unei activitati pentru a obtine sau realiza obiective predeterminate masurabile intre anumite limite, se numeste sistem informational al unui organism sau a unei activitati.

Deci, pentru a defini un sistem informatic trebuie sa se precizeze concret regulile, precedurile si mijloacele, precum si metodele utilizate in cadrul sistemului.

Sistemul informational si sistemul informatic ale unui organism se intrepatrund si nu pot fi separate unul de celalalt, in conditiile in care la ora actuala se vehiculeaza un volum de informatii incomensurabil. Ele se intrepatrund si se determina reciproc. Sistemul informational al unui organism, fara suportul asigurat de sistemul informatic este sortit sa furnizeze informatii eronat sau dupa o perioada de timp cand informatia si-a pierdut partial sau total semnificatia pentru sistemul decizional. Si reciproc, sistemul informatic fara sistemul informa.ional nu poate exista.

Privit din perspectiva scopului sau, sistemul informational prelucreaza un complex de informatii, ce se constituie ca intrari, pentru a furniza subsistemului decizional rezultate, ce se constituie ca iesiri. Reprezentarea schematica a sistemului informational poate arata ca in figura 1.2.

I₁ 

E₁

I₂ Intrari Iesiri  E₂

PROIECT: Notiunile fundamentale ale programarii: algoritm, limbaje de descriere a algoritmilor, program, limbaje de programare PROIECT: Formatul fisierelor .zip

I_n

E_n

Figura 1.2. Structura generala a unui sistem imformational

Pentru un sistem informational complex (economico-social), blocul de prelucrari se constituie dintr-o multime de noduri (statii) de prelucrare conform unor legi, metode etc. care se constituie in circuite. De asemenea, atat intrarile cat si iesirile, sunt multiple si in diferite puncte ale sistemului.

Multimea datelor vehiculate intr-o retea informationala poate fi structurata pe subsisteme, care in cadrul unui sistem economico-social ar putea fi: cercetare-dezvoltare, proiectare, planificare tehnico-economica, pregatirea fabricatiei, lansarea si urmarirea productiei, aprovizionare-desfacere, personal, financiar-contabil.

Intr-un sistem informational functional, sursele de date, nodurile de prelucrare, traseele informatiilor de diferite categorii sunt astfel realizate incat sa asigure la timp, elementelor din structura organizatorica, acele informatii care le sunt necesare, sa evite circuitele non-sens, sa se asigure securitatea datelor in cadrul circuitelor etc.

Sistemul informational al oricarui organism, este sistemul cu cele mai multe legaturi, el atingand limitele intregului ansamblu a carui informatie o vehiculeaza. Sistemul informatic are aceeasi penetrare, cu mentiunea ca prelucreaza automat informatiile si elimina o parte din riscul de a furniza informatii eronate, avand rolul de a se asigura informatii de calitate.

Pentru prelucrarea datelor se folosesc, mijloace si tehnici, cum ar fi:

v    Culegerea si pregatirea datelor consta in colectarea datelor de la surse pentru a fi introduse in sistemul informatic. Datele sunt inregistrate pe documente sursa, care constituie mediul folosit pentru introducerea datelor in sistem. Aria de activitate a acestei functii de culegere a datelor cuprinde proiectarea documentelor sursa, pregatirea procedurilor de tratare a documentelor sursa, precizarea unor tehnici de aplicat etc.

v    Organizarea datelor este necesara pentru a pregati datele astfel incat ele sa devina informatii utile. Datele care nu sunt organizate dupa anumite criterii nu pot fi folosite de catre sistemul decizional. Organizarea este un proces de identificare a elementelor de date si de plasare a acestora intr-o schema care le grupeaza dupa caracteristici comune si le face utile in procesul decizional.

v    Sortarea consta in ordonarea datelor dupa anumite criterii. Adesea sortarea presupune aranjarea datelor intr-o ordine aleasa, in timp ce organizarea presupune gruparea datelor in anumite categorii conform unor caracteristici logice, comune tuturor datelor din acea categorie.

v    Prelucrarea este un proces de realizare a unor operatii cu date, prin care se obtin date noi. Acest proces este extrem de facil, pentru calculatorul electronic, in comparatie cu procesele de pregatire si prelucrare a datelor.

v    Concentrarea inseamna condensarea datelor intr-o forma mai utila.

v    Inregistrarea este operatia de exprimare a datelor intr-o forma care poate fi recunoscuta de om sau de masina. Ea consta din inscrierea datelor originare pe un suport pentru utilizari ulterioare.

v    Memorarea reprezinta inregistrarea structurata a datelor pe un suport, in scopul pastrarii si regasirii lor atunci cand sunt necesare. Datele se memoreaza sub forma de inregistrari pastrate in fisiere. Suportul de memorare poate fi: microfilm, banda magnetica, disc magnetic etc.

v    Transmiterea datelor este procesul de transferare a informatiei sau a datelor intre nodurile retelei informationale a organismului sau in exteriorul acestuia.

In mijloacele si tehnicile prezentate mai sus, actiunile omului se intrepatrund cu cele executate de masini. Prelucrarea datelor, cu principalele ei componente: culegerea, memorarea, prelucrarea si transmiterea informatiei a existat de secole. Interventia masinilor in astfel de operatii influenteaza volumul informatiilor, precizia informatiilor si viteza de lucru.

Clasificarea sistemelor informatice a fost impusa de anumite criterii, si anume: domeniile de activitate carora li se adreseaza; gradul de concentrare sau dispersare a capacitatilor de prelucrare si memorare a datelor; modul de tratare a lucrarilor.

In functie de gradul de concentrare/dispersare a capacitatilor de preluvrare si memorare a datelor, distingem: sisteme concentrate si sisteme distribuite. Dezvoltarea tehnologiei calculatoarelor electronice, in primele doua decenii de la aparitia acestora a fost orientata catre realizarea unor capacitati de calcul si de memorare tot mai mari, concentrate in sisteme independente cu potential din ce in ce mai ridicat. Ca urmare a  acestui fapt, s-au dezvoltat sistemele concentrate, care au toate capacitatile care coopereaza pentru prelucrarea datelor pe o arie restransa si nu presupun o abordare speciala din punct de vedere al realizarii si utilizarii lor.

Dezvoltarea telecomunicatiilor a permis realizarea unor retele de calculatoare pe arii intinse capabile sa prelucreze si sa transmita rapid informatia. Aparitia minicalculatoarelor a determinat realizarea unor sisteme interactive bazate pe terminale dispersate geografic si pe retele de comunicatie.

Cresterea nevoilor de informare in timp real a determinat conectarea treptata a statiilor de lucru in retea pentru prelucrarea si transmiterea informatiilor intre ele. In acest fel s-a ajuns de la retele de comunicatie si calculatoare electronice izolate la sisteme distribuite, caracterizate prin:

Partajarea functiilor de memorare date si de prelucrare pe un complex de calculatoare si linii de comunicatie;

Executarea unor prelucrari complexe in mai multe puncte;

Minimizarea timpului de raspuns;

Extinderea integrala a sarcinilor unui calculator defect de catre alt calculator din retea;

Prelucrarea completa a tranzactiilor locale de catre un procesor local, care memoreaza datele si programele de aplicatie;

Transmiterea catre calculatorul central numai a datelor centralizate privind tranzactiile prelucrate;

Sporirea sigurantei in functionare si a securitatii.

Dupa Enslow, un sistem distribuit trebuie sa posede urmatoarele cinci calitati:

1.     Sa posede o multitudine de resurse de prelucrare, fizice si logice, utilizabile concomitent si care pot fi folosite pentru sarcini specifice. Prin structurile arhitecturale multiprocesor sau multicalculator, aceste resurse conduc la descentralizarea, din punct de vedere hardware, ceea ce reprezinta unul dintre atributele fundamentale ale distribuirii. Resursele fizice pot fi procesoare, terminale inteligente, microcalculatoare, minicalculatoare, calculatoare de capacitate medie sau mare, iar resursele logice sunt sisteme de operare, software de comunicatie, sisteme de gestiune a fisierelor si bazelor de date si software suport pentru dezvoltarea de programe. Toate acestea conlucreaza pentru a atige obiective in context distribuit.

2.     Resursele fizice si logice sa fie dispersate geografic si in legatura, prin intermediul sistemelor de comunicatie. In functie de gradul de interconectare a resurselor fizice, exista:

a)             sisteme de interconectare puternica, cuplate prin magistrale de mare viteza;

b)             sisteme de interconectare stransa, cuplate pe magistrale seriale;

c)              sisteme de interconectare slaba, cuplate prin retele si modemuri.

Sistemele informatice distribuite au permis aplicatii pe retele locale LAN (Local Area Network) pentru cele mai diverse activitati. O astfel de retea locala cu 4 statii si o imprimanta propunem la aplicatia din capitolul 3 pentru Fast-Food Complex. Evident aceasta investitie in tehnologie informatica va schimba stilul de lucru in Fast-Food Complex si va imbunatati asa dupa cum vom descrie in capitolul 2 al prezentei lucrari.

3.     Descentralizarea controlului si a informatiei de stare este o proprietate care conduce la deosebiri importante intre software-ul de control al sistemelor clasice si cel al sistemelor distribuite. Pentru aceasta, se utilizeaza sisteme de operare de nivel inalt pentru sistemele informatice distribuite, care sa coexiste cu sistemele de operare centralizate, proprii fiecarui calculator din sistemul informatic distribuit.

4.     Transparenta, la nivelul utilizatorilor, care cer servicii prin nume, fara a se preocupa de resursele care participa la realizarea serviciului cerut, aceasta fiind facuta de software-ul de baza al sistemului informatic distribuit, care poate identifica resursele necesare, indiferent de locul geografic al acestora.

5.     Autonomia cooperativa a resurselor logice presupune posibilitatea de a rezolva independent o cerere locala si de a rezolva prin cooperare cu alte resurse, o cerere globala. Resursele nu se controleaza reciproc.

De fapt, distribuirea este o caracteristica pentru trei componente: prelucrare, control, date. Dupa modul de tratare a lucrarilor, sistemele informatice se clasifica in: sisteme informatice cu prelucrari in loturi, sisteme informatice cu prelucrari on-line, etc.

Sistemele informatice cu prelucrari in loturi se caracterizeaza prin preluarea informatiilor si afisarea informatiilor, obtinute printr-o culegere anterioara, pe un alt sistem de calcul sau pe sistemul in cauza.

Sisteme informatice cu tratare on-line accepta intrari direct de la sursele de date aflate la distanta si reda direct rezultatele prelucrarilor acolo unde acestea sunt necesare. Sistemele on-line trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii:

Preluarea datelor se face pe relatia directa terminal-calculator;

Suportii de stocare a datelor sa fie cu acces direct, iar actualizarea datelor de pe suporti sa se faca on-line;

Sistemul sa fie orientat pe dialogul interactiv dintre om si calculator.

Siatemele de prelucrare on-line difera foarte mult intre ele ca nivel de complexitate. Astfel, gama aplicatiilor sistemelor on-line este foarte larga, ea incluzand:

v    Sisteme in timp real;

v    Sisteme de acces multiplu, care permit unui numar mare de utilizatori sa lucreze independent si simultan la probleme diferite;

v    Sisteme conversationale;

v    Sisteme de comanda a proceselor, cu viteze foarte mari, cu intrari analogice sau numerice, cu cerinte de prelucrare ce variaza foarte mult, cu baze de date mici si cu timp de raspuns foarte redus.

1.10.1. NOTIUNEA DE INFORMATIE

Prin informatie se intelege starea actuala a unui fenomen variabil cu un numar finit de stari care mareste gradul de cunoastere al unei fiinte umane in raport cu mediul inconjurator.

Informatiile se exprima prin semnale, date, obiecte, fenomene etc. si poarta cu ele amprenta acelei activitati, sau sunt functii implicite sau explicite ale activitatii colectivului uman la care se refera; cu alte cuvinte fiecarei activitati specifice, in general ii corespund informatii specifice.

Informatiile apar si sunt utilizate sau communicate fie in cadrul activitatilor operationale, fie in cadrul activitatii de decizie si circula in dublu sens intre planurile acestor activitati.

Atat la nivel operational cat si la nivel de decizie, informatiile sunt generate, partial consumate si partial indrumate in vederea optimizarii activitatii din care provin.

Comentarii:

- la faptul ca o informatie este starea actuala a unui fenomen (nu viitoare, nu trecuta);

- fenomenul la care se refera este variabil (daca e fix nu se schimba nimic);

- fenomenul are un numar finit de stari (daca ar fi infinit nu l-am putea controla);

- mediul inconjurator nu inseamna atmosfera terestra.