La deschiderea unui nou registru acesta va contine mai multe foi de calcul: Sheet1, Sheet2, . Setarea unui anumit numar de foi de calcul se face: din meniul Tools se selecteaza Options, apoi din fereastra se alege meniul General si se fixeaza numarul foilor in zona de editare Sheet in new workbook. Pentru a se selecta foile de calcul asupra carora se executa anumite operatii se procedeaza astfel:

O singura foaie – se executa clic pe eticheta ei;

Un grup de foi de calcul invecinate – se executa clic pe eticheta primei foi din grup si tinand tasta Shift apasata se executa clic pe ultima foaie din grup.

Un grup de foi de calcul care nu sunt invecinate – se tine apasat pe tasta Ctrl si se executa clic pe fiecare dintre etichetele foilor de calcul dorite.

La tiparirea foilor de calcul, deosebirea fata de Word este ca in cazul foilor de calcul din Excel se poate tipari tot registrul sau numai una sau mai multe foi din registru.

Inainte de tiparire se poate stabili modul de aranjare in pagina cu optiunea Page Setup din meniul File si sa se previzualizeze foile de calcul inainte de a fi tiparite cu optiunea Print Preview din acelasi meniu.

Prin intermediul casetei de dialog Page Setup se pot stabili diferite optiuni pentru tiparire, unele dintre acestea corespunzand Page Setup din aplicatia Word.

Se tipareste foaia de calcul fie prin alegerea optiunii Print din meniul File, fie actionand declansatorul Print din caseta de dialog Page Setup. In caseta de dialog Print se alege grupul de butoane radio Print What pentru a alege ce se doreste a fi tiparit: Selection – celulele selectate, Active Sheet(s) – foile de calcul selectate sau Entire workbook – tot registrul activ.  

System tools

Uneltele de sistem asigura o mai buna functionare a sistemului de calcul sau, dupa caz, reparatiile necesare in cazul ca apar diverse erori la nivel logice sau fizic in sistemul de calcul.

Utilitarele cele mai folosite in acest caz sunt:

SCANDISK (scandisk.exe) pentru verificare de erori in sistemul de gestiune a fisierelor sau de citire scriere pe discul logic, cu repararea acestora in functie de dorinta utilizatorului

DISK DEFRAGMENTER (defrag.exe) pentru reorganizarea datelor inscrise pe discul logic

SCANDISK

Este un utilitar din sistemul de operare WINDOWS.

Prezinta urmatoarea interfata grafica:

Din aceasta imagine ne putem da seama ca putem folosi acest utilitar:

a)      doar pentru control de erori in sistemul de gestiune al fisierelor (Optiunea STANDARD)

b)      acelasi control suplimentat cu verificarea suprafetei discului fizic in cautare de zone cu defectiuni, in care datele se vor inregistra cu erori (Optiunea THOROUGH)

Daca dorim sa luam decizii in momentul gasirii unei erori nu selectam optiunea Automatically fix errors.

Actionand butonul OPTIONS va apare urmatoarea caseta de dialog in care stabilim aria scanarii (numai zona sistem, numai zona fisierelor sau ambele deodata), daca se efectueaza testul de scriere si daca se repara zonele din sectoarele de disc defecte:

Actionand butonul ADVANCED va apare urmatoarea caseta de dialog:

Disk Defragmenter

Un alt utilitar al WINDOWS-ului este programul de defragmentare. La lansarea in executie se prezinta urmatorul ecran care ne invita sa ne alegem discul logic pe care dorim sa il supunem operatiunii de rearanjare a datelor sub forma continua pe disc.

Fereastra de dialog principala se prezinta astfel:

Aici suntem informati despre gradul de fragmentare a fisierelor si se asteapta decizia noastra de a continua sau de a parasi aplicatia. Butonul ADVANCED se foloseste pentru a stabili in ce mod sa se efectueze defragmentarea:

Programele de arhivare / dezarhivare

A comprima datele inseamna a inregistra aceleasi date pe o suprafata mai mica de suport. Comprimarea poate sa actioneze la nivel de fisier sau la nivel de suport de informatie (hard-disc sau disc flexibil).

Analiza: Solutii software pentru arhivarea datelor - oferta actuala pe piata de software Eseu: Comenzi SET - introducerea datelor de la tastatura

Prin comprimarea unui fisier se intelege micsorarea dimensiunii fisierului prin intermediul unui algoritm care micsoreaza sau elimina redundanta informatiei.

Comprimarea fisierelor va e utila deoarece va permite o mai buna gestionare a spatiului pe disc. Atunci cand nu folositi unele fisiere prea des, ele pot fi comprimate pentru a ocupa spatiu mai putin. De asemenea, daca vreti sa copiati fisierele pe un disc flexibil, veti folosi mai putin suport de informatie daca fisierele vor fi comprimate.

De exemplu, intr-un fisier text se poate repeta de mai multe ori acelasi sir de caractere. Programul pentru comprimarea fisierului va sesiza aceasta repetitie (sirul de caractere redundant) si-l va inlocui cu un simbol, care va ocupa un spatiu de memorare mai mic decat sirul de caractere. Separat va crea o tabela de corespondenta a inlocuirilor facute. De asemenea, in functie de tipul fisierului, redundanta este mai mare sau mica. De aceea chiar daca se foloseste acelasi algoritm de comprimare depinde de tipul fisierului. Astfel, unele fisiere sunt foarte putin comprimate (96%), iar altele pot fi reduse la 20 % din capacitatea totala.

Se poate comprima un singur fisier sau se poate comprima un grup de fisiere. In urma operatiei de comprimare se obtine un fisier numit arhiva

Operatiile de comprimare si decomprimare se mai numesc impachetare si respectiv despachetare a fisierelor de arhivare respectiv dezactivare.

Daca o arhiva ocupa foarte mult spatiu, ea poate fi realizata pe mai multe volume de disc flexibil (arhiva multivolum).

Unele utilitare de comprimare pun la dispozitia utilizatorului:

mai multe metode de comprimare: o metoda care asigura cel mai mare procent de comprimare(marind insa timpul) de comprimare si decomprimare

o metoda care comprima in cel mai scurt timp (fara a obtine cea mai mica dimensiune a arhivei) sau o metoda care realizeaza un compromis intre dimensiunea arhivei si timpul necesar pentru arhivare, asigurand cea mai buna comprimare atat din punct de vedere al timpului, cat si din punct de vedere al dimensiunii arhivei;

folosirea unei parole la crearea arhivei; in acest caz orice operatie asupra fisierelor din arhiva cum ar fi: vizualizarea fisierului comprimat, decomprimarea fisierului, copierea sau mutarea fisierelor din arhiva se va executa numai dupa ce s-a comunicat parola corecta. Unele utilitare de compresie lucreaza prin intermediul unei interfete care foloseste linia de comanda, altele folosesc un sistem de meniuri, iar altele interfata grafica.

Un utilitar pentru arhivarea fisierelor asigura in general urmatoarele operatii:

arhivarea(comprimarea) fisierelor, a directoarelor sau a structurii arborescente,

stergerea, adaugarea si mutarea de noi fisiere intr-o arhiva,

reimprospatarea arhivei(fisierele din arhiva sunt inlocuite cu versiuni mai noi care au data calendaristica mai recenta decat a arhivei),

extragerea fisierelor, a directoarelor sau a structurii arborescente dintr-o arhiva,

alegerea metodei de comprimare,

crearea arhivelor multivolum,

schimbarea proprietatilor unei arhive (metoda de comprimare, fragmentarea),

afisarea listei cu continutul arhivei (in format condensat- numai numele fisierelor- sau in format complet-inclusiv calea de director),

verificarea integritatii arhivei (se verifica integritatea structurii arhivei; fisierul pentru care se semnalizeaza eroare nu va mai putea fi extras, ci numai sters),

codificarea arhivei si accesul la arhiva prin parola.

Aplicatia WinAce permite folosirea unei interfete clasice (Classic) care va afiseaza o fereastra obisnuita de aplicatii ca in figura de mai jos:

Programe antivirus

Virusul calculatorului este creat de catre om. Primii virusi au fost creati de catre unii programatori pentru a demonstra si celorlalti capacitatile lor deosebite pentru programare. Ideea a fost preluata de catre firmele producatoare de software pentru a-si proteja produsese impotriva furtului de programe. Orice software poate fi multiplicat, iar autorul nu poate controla aceasta operatie. Introducand un virus in produs, el poate sa il protejeze la operatiile de copiere neautorizate. Virusul e o boala. Ca orice boala, pentru a fi tratata are nevoie de un medicament. Medicamentul – programul de tratament- e produs de catre o firma de software. “Industria farmaceutica” a calculatoarelor poate sa aiba un profit foarte mare daca exista multi bolnavi. Deci este foarte simplu sa obtii profituri daca produci virusul si apoi antidotul. Acesta este un alt motiv pentru a crea virusi.

Termenul de “virus al calculatoarelor” a fost folosit pentru prima data in literatura de specialitate in anul 1983 de cercetatorul american Frederic Cohen de la Universitatea Southern California in studiul “Computer Viruses, Theori and Experiment”. El definea virusul ca un program care are doua caracteristici:

este capabil sa execute o actiune bine definita, care uneori poate sa fie o actiune de distrugere a altor programe.

Este capabil sa realizeze copii dupa el insusi si sa includa acest cod executabil obtinut in urma multiplicarii intr-un alt program, care devine gazda si pe care il infecteaza; deci virusul este un mic program executabil obtinut in urma multiplicarii intr-un alt program, care devine gazda si pe cate il infecteaza;

Deci virusul este un mic program executabil care imbolnaveste calculatorul (ii modifica parametri de functionare). Virusii pot fi inocenti (declanseaza caderea literelor de pe ecran sau o melodie, scriu diferite mesaje pe ecran etc), suparatori (maresc dimensiunea fisierelor, incetinesc viteza de lucru etc) sau distrugatori (sterg informatia din unele fisiere sau de tot discul, modifica informatia din CMOS, blocheaza programul preincarcator, formateaza discul, sterg informatiile din directorul radacina etc.).

Virusul este o secventa de program (un cod executabil foarte scurt) care se ascunde intr-un fisier independent numit fisier gazda si care are o functie bine definita.

Virusul contine:

un mecanism de contaminare prin care virusul imbolnaveste calculatorul gazda,

un mecanism de declansare prin care virusul incepe actiunea distructiva,

un mecanism de autorecunoastere prin care virusul se autoidentifica. Aceste mecanisme sunt diferite de la virus la virus si ele depind de fantezia programatorului care a creat virusul.

Obiectivul principal al virusului este distrugerea informatiilor dintr-un calculator sau dintr-o retea de calculatoare. Orice actiune de distrugere, chiar si a informatiei este considerata un act terorist si este condamnata prin lege.

Ce este mecanismul de contaminare?

De regula, virusii se infiltreaza in fisiere executabile si de aici in memoria interna. Ele pot fi:

in programul incarcator al sistemului de operare din sectorul de boot al discului,

in fisierele sistemului de operare,

in orice fisier executabil in forma binara (extensia .exe, .com, .sys sau .bin),

in fisierele cu driverele folosite pentru configurarea sistemului,

in memoria interna, memoria video, memoria de ceas intern etc,

in zone neutilizate ale discului flexibil,

in foi de calcul unde pot sa modifice continutul celulelor (fisiere de tip .dbf).

Orice informatie care va trece printr-o zona infectata va fi si ea contaminata. Mecanismul de contaminare este diferit in functie de modul de lucru: pe un calculator individual sau intr-o retea de calculatoare.

In cazul unui calculator individual purtatorul de virusi este discul flexibil. Virusii mai pot sa patrunda intr-un calculator in urma unei transmisii de date prin intermediul liniei telefonice, daca celalalt calculator este bolnav. Virusul calculatorului se comporta ca si virusul uman. El are nevoie de un corp gazda. Virusul nu se memoreaza intr-un fisier propriu, ci se “agata” de un alt program executabil care se memoreaza pe discul flexibil. Prin copierea fisierului bolnav de pe discul flexibil, virusul patrunde in memoria calculatorului gazda si de acolo mai departe pe hard-disc. Prima faza este cea de gestatie, faza in care virusul se multiplica si imbolnaveste si alte fisiere de pe hard-disc. In general se poate spune ca exista doua tipuri de mecanisme de contaminare:

contaminarea pas cu pas. Atunci cand programul executabil infectat se incarca in memoria interna, se incarca si virusul. El ramane in memoria interna pe tot timpul sesiunii de lucru si se agata de toate programele executabile care sunt lansate in executie in acest timp. In aceasta faza, el nu se manifesta in mod vizibil, dar contamineaza incetul cu incetul toate fisierele de pe hard-disc. In cele mai multe cazuri, virusul modifica dimensiunea fisierelor executabile, astfel incat prezenta lui poate fi detectata de catre un utilizator vigilent si fara programe de testare. Contaminarea se face lent si aleatoriu.

Contaminarea instantanee. Virusul, instalat in memoria interna a calculatorului prin intermediul programului gazda infecteaza imediat fisierele de un anumit tip din directorul curent

Sau de pe tot hard discul si, eventual, si de pe discul flexibil. Intr0o retea de calculatoare virusul poate fi introdus din orice punct al retelei. El va ocoli mecanismele de protectie ale retelei si, daca nu este depistat la timp, va contamina toate calculatoarele dintr-o retea omogena. Deoarece codul executabil al unui virus trebuie sa fie mai mic pentru a nu putea fi depistat la timp, va contamina toate calculatoarele dintr-o retea omogena. Deoarece codul executabil al unui virus trebuie sa fie mic pentru a nu putea fi usor depistat, virusii de retea sunt construiti pentru un anumit sistem de operare. Din aceasta cauza, daca reteaua este eterogena, virusul va contamina numai calculatoarele care folosesc sistemul de operare pentru care a fost construit.

Intr-o retea de calculatoare virusul patrunde intr-o statie de lucru. In momentul in care de pe aceasta statie se cere acces la un fisier de pe File server, virusul se infiltreaza in acest fisier si de aici mai departe; pe masura ce diferite statii de lucru folosesc fisierul infectat, se vor contamina si ele.

Exista virusi care nu modifica dimensiunea unui fisier dupa ce l-au contaminat. Ei comprima fisierul, se “agata” de el si il completeaza cu octeti pana il aduc la lungimea initiala. De asemenea, unii virusi nu modifica data si ora ultimei actualizari a fisierului (data si ora la care a avut loc contaminarea fisierului).

Virusi care se pot multiplica. Daca acesti virusi nu sunt depistati in timp util, se multiplica si contamineaza foarte multe fisiere. Dintre acesti virusi, cei mai periculosi sunt virusii evolutivi. Acestia , prin multiplicare, trec printr-un numar finit de stari diferite, fiind mai greu de detectat si izolat.

Virusi care nu se multiplica (worms). Ei se infiltreaza in sistem si nu contamineaza alte fisiere. Sunt foarte periculosi deoarece provoaca distrugeri lente si nu lasa urme. Sunt greu de depistat deoarece codul lor pare inofensiv. Pot distruge sau modifica volume mari de date fara ca utilizatorul sa isi dea seama. Dupa ce si-au incheiat activitatea de distrugere, se autodistrug. Din aceasta cauza sunt foarte greu de localizat pentru a fi studiati si greu de izolat pentru a fi distrusi inainte ca ei sa inceapa propria actiune de distrugere.

Ce este mecanismul de declansare?

In faza a doua, virusul declanseaza manifestarea bolii- actiunea pentru cate a fost conceput. El se incarca in memoria interna impreuna cu un fisier contaminat si se lanseaza in executie, producand diferite efecte neplacute pentru utilizator. Mecanismul de distrugere se declanseaza atunci cand sunt indeplinite anumite conditii logice. Secventa de cod a virusului verifica, de care fiecare data cand se executa (cand se incarca in memoria interna prin intermediul unui fisier contaminat) daca sunt indeplinite conditiile pentru declansarea distrugerii. Aceste conditii pot fi:

o anumita ora si/sau o anumita data calendaristica,

un anumit interval de timp scurs de la pornirea calculatorului,

un anumit numar de taste apasate,

un anumit numar de fisiere contaminate,

un anumit numar de executii ale programului gazda,

un anumit numar de inregistrari scrise in baza de date contaminata, etc.

Ce este mecanismul de distrugere?

Distrugerea este scopul pentru care a fost conceput virusul. In functie de distrugerile pe care le provoaca, virusii se clasifica in:

virusi cu putere mica de distrugere. Acestia nu provoaca distrugeri (nu distrug fisiere executabile sau de date si nici nu modifica informatia din fisiere), dar incomodeaza lucrul sau blocheaza calculatorul: micsoreaza viteza de lucru, afiseaza diferite mesaje pe ecranul calculatorului, declanseaza aleatoriu diferite semnale sonore, reinitializeaza calculatorul, blocheaza tastatura, modifica generatorul de caractere (schimba codul transmis de tasta apasata, facand imposibila editarea unei linii de comanda), modifica generatorul de caractere al imprimantei (textul tiparit devine incoerent), tiparesc diferite mesaje la imprimanta, intercaleaza diferite mesaje in textul tiparit, provoaca salturi la pagina in timpul tiparirii ducand la un consum inutil de hartie, umplu intreaga suprafata a discului cu informatia inutila (un cod ASCII sau propria secventa de cad) etc.

Virusi cu putere medie de distrugere. Acesti virusi provoaca blocarea calculatorului si distrugerea fisierului gazda. Unii dintre acesti virusi au fost creati pentru a proteja produse software de la firma la copieri neautorizate. Astfel, dupa un anumit numar de rulari (750, 500, 200 etc) virusul poate provoca stergerea pachetului de programe. Acest tip de protectie al programelor la copieri neautorizate este interzis prin lege.

Virusi cu putere mare de distrugere. Acest tip de virusi afecteaza nu numai fisierul gazda, ci intreg calculatorul. Ei pot sa distruga sau sa modifice informatia de pe disc necesara pentru exploatarea fisierelor, pot sa modifice informatia din directorul radacina facand imposibila regasirea unor fisiere pe disc, pot sa stearga informatia dintr-un director, pot sa distruga sectorul de boot al discului facand imposibila incarcarea sistem de operare, pot sa formateze hard-discul sau discul flexibil distrugand intrega informatie, pot sa schimbe aleator numele fisierelor, pot sa modifice structura arborescenta a discului facand imposibila recuperarea informatiei, pot sa modifice informatia dintr-un fisier de date sau dintr-un fisier executabil sau pot sa distruga toata informatia de pe disc.