Baze de date si sisteme de gestiune a bazelor de date - arhitectura sistemelor de gestiune a bazelor de date

UNITATEA DE INVAȚARE

1.1. Colectii de date

1.2. Sisteme de fisiere - sisteme de gestiune a bazelor de date

1.3. Arhitectura sistemelor de gestiune a bazelor de date

1.4. Caracteristicile si obiectivele SGBD-urilor

1.5. Evolutia sistemelor de gestionare a bazelor de date

1.6. Aspecte generale privind managementul calitatii in productia software

1.7. Tema de control

1.8. Testul de autoevaluare

1.9. Bibliografia specifica

COLECTII DE DATE

Cf. DEX data - numere, marimi, relatii etc. obtinute in urma unei cercetari si care urmeaza sa fie supuse unei prelucrari. Datele constituie un ansamblu de informatii ce pot fi structurate in ansambluri logice, ierarhizate sau interconectate cu alte categorii de informatii mai mult sau mai putin structurabile.

- datele sunt detinatoare de informatie;

- datele informatice pot fi transpuse intr-un cod recunoscut de calculator;

- un ansamblu de date inrudite pot configura o informatie complexa;

- datele de acelasi tip, sau aceeasi structura informationala pot fi clasificate in fise si/sau tabele si pot fi prelucrate ulterior.

- data poate fi concomitent obiect de prelucrare, sursa de fundamentare a modelelor si proceselor, mijloc de tezaurizare informationala;

- datele pot fi generatoare de informatii, pe de alta parte, au proprietati care permit procesarea, rafinarea acestora ca sursa de noi informatii.

In functie de gradul de detaliere, datele pot fi: date elementare; date compuse

- datele elementare sunt entitati indivizibile, cuante de informatie, atat la nivel informational, cat si la nivel de prelucrare.

- datele compuse sunt multimi de date elementare, care ajuta la caracterizarea entitatilor (ansamblelor) informationale si care pot fi descompuse in date elementare.

- prelucrarea datelor se poate realiza atat la nivelul datelor elementare, cat si la nivelul datelor compuse.

Colectiile de date sunt multimi de date ce privesc un domeniu, un proces, o activitate sau un obiect. Sub aspect informatizat ele sunt organizate si dispuse sistematizat pe un suport de memorie externa.

Exista insa o diferenta intre date si informatii si anume:

- datele sunt fapte culese din lumea reala pe baza de observatii si masuratori;

- informatia este rezultatul interpretarii datelor de catre un anumit subiect si confera acestuia capacitatea de a lua decizii.

- informatia poate fi stocata de creierul uman prin cunoastere, intelegere, invatare, iar atunci cand volumul informational depaseste granitele putintei receptarii, aceasta va fi identificata, definita, evaluata, structurata si prelucrata pentru a fi stocata sau memorata pe diverse suporturi in vederea accesarii la nevoie de catre individ.

- noianul de informatii este strans legat de existenta individului uman, fara existenta omului, informatiile si datele acumulate de-a lungul timpului nu ar avea nici o semnificatie.

Indiferent de domeniul vieții sociale abordate, datele concura la luarea deciziei. In domneniul socio-economic informațiile statistice pot fi sursa unor decizii manageriale.

Decizia este rezultatul unor activitați conștiente, specifice omului. Decizia coerenta, raționala poate fi luata in urma cinci tipuri de procese:

1. unui poroces decizional la intamplare;

2. unui poroces decizional bazat pe rutina (folosirea unor analogii aproape mecanice, bazate pe situații intalnite in trecut):

3. unui poroces de invațare (instruire), prin care se adapteaza deciziile anterioare in funcție de asimilarea unor tactici, tehnici, experiențe și proceduri noi;

4. unor activitați decizionale paradicmatice (imitarea unor procese decizionale ,,exemplare” care au condus la rezultate de succes;

5. unor activitați decizionale care se bazeaza pe analiza, modelarea sistemica și previziune.

1.2. SISTEME DE FISIERE - SISTEME DE GESTIUNE A BAZELOR DE DATE

Concepte aferente sistemelor de gestiune a bazelor de date (SGBD) s-au dezvoltat dupa anii ’60, cand lupta pentru suprematia spatiala a impus introducerea unor standarde de evidente a datelor (odata cu intensificarea misiunilor Apolo). Sub aspectul evolutiei categoriilor de receptare si memorare informatizata a datelor, au fost identificate patru etape distincte de abordare a sistemelor de gestiune a bazelor de date, astfel:

Prima etapa  (etapa sistemului bazat pe fisiere) este aferenta trecerii de la sistemele de prelucrare manuala la computer. Principalul tip de organizare a datelor este fisierul

Sistemul bazat pe fisiere reprezinta o colectie de programe-aplicatie, care efectueaza servicii pentru utilizatorii finali, cum ar fi producerea de rapoarte. Un fisier este un set de inregistrari care contin date intre care exista relatii logice. Accesul la o inregistrare dintr-un fisier se face pe principiul accesului secvential sau prin acces direct, pe baza unei chei de identificare si de localizare rapida a inregistrarii, pe baza indexarii fisierelor. Acest tip de organizare a datelor este caracteristic aplicatiilor realizate cu limbaje de programare (Fortran, Pascal, Basic etc.). Fiecare program defineste si gestioneaza propriile date. 

- sistemele bazate pe fisiere presupun ca fiecarui fisier i se aloca un nume specific, in care se introduc date de acelasi tip, cum ar fi de exemplu: situatia facturilor furnizor (un singur furnizor sau diferiti), situatia stocurilor din magaziile specializate sau din magazia centrala, situatia clientilor etc.

- fiecare fisier este stocat si poate fi modificat de unul sau mai multi utilizatori (mai mult sau mai putin autorizati) putand aparea dublari de fisiere rezultate dupa fiecare noua prelucrare, dublari de date etc.

Sistemele bazate pe fisiere prezinta avantaje de lucru atunci cand sunt monitorizate de un numar limitat de utilizatori, astfel:

- nu este necesara prelucrarea a doua sau mai multe fisiere de date aferente unor activitati diferite, dar inrudite in unele limite (ex:intrari de marfa/iesiri de marfa);

- nu este necesara conlucrarea in retea sau lucrul in simultan pe acelasi fisier in locatii diferite ale retelei etc.

Dezavantajele rezultate din organizarea datelor in fisiere sunt urmatoarele:

redundanta ridicata (stocarea acelorasi date in mai multe fisiere);

- dificultati de acces la date, intrucat aceleasi date sunt exploatate de mai multi utilizatori simultan si in paralel, ceea ce necesita ulterior operatii suplimentare de sortare, fuziune, ventilare, conciliere etc.;

- izolarea datelor, intrucat nu pot fi scrise aplicatii executabile care sa acceseze datele intr-o maniera globala;

- actualizarea datelor prin adaugare, modificare, stergere, care creeaza conflicte cand mai multi utilizatori doresc sa modifice simultan aceleasi date;

- dependenta programelor fata de date;

- greutatea de a obtine raspunsuri rapide (on-line) la probleme neprevazute;

- fiecare data este descrisa independent in toate fisierele in care apare. Daca, insa, intr-un fisier se modifica formatul si valoarea unei date, modificarea nu se transmite automat ulterior in toate fisierele, astfel ca pentru aceeasi data pot sa apara valori diferite in fisiere diferite, ceea ce este cunoscut sub denumirea de inconsistenta a datelor

* multiplicarea inutila de informatii cum ar fi spre exemplu aceleasi date de identificare se vor gasi si in fisierul de la furnizori si in cel al situatiilor de vama sau de depozitare si in cel al litigiilor ;

* la fiecare lansare a fisierelor vor fi activate separat rutine de prelucrare ;

* unele date nou introduse nu se vor gasi simultan in celelalte fisiere;

* supraincarcare a spatiilor de memorare, dar si a memoriei calculatoarelor ;

* se vor impune ca necesare up-grad-uri nu neaparat oportune, care vor genera costuri de investitii initile ;

* o circulatie a informatiei defectuoasa care va duce la conflicte inter-personal la nivel de companie.

Daca fisierul este realizat in limbaje diferite, exista riscul incompatibilitatii datelor, respectiv nu este posibila mentinerea integritatii datelor

Eseu: Recursul teroristilor la terorism cibernetic Proiect: Arbori

Concluziile care se desprind din cazul de mai sus sunt urmatoarele:

- definitia datelor este incorporata in programe-aplicatii, in loc de a fi stocata separat si independent;

- nu exista un control al accesului si manipularii datelor, dincolo de cel impus de catre programele-aplicatie;

A doua etapa se caracterizeaza prin separarea dintre structura logica de date si structura fizica. In aceasta etapa apar noi forme de stocare a datelor (discul magnetic, banda magnetica etc.), ceea ce a creat probleme de compatibilizare, atat hardware, cat si software, cu alte cuvinte exista riscul alterarii datelor si structurilor de date atat fizic, cat si logic.

Etapa a treia este definita de aparitia fisierelor integrate, prin care datele sunt legate logic intre ele, chiar daca datele fizice sunt rezidente pe diverse sisteme. Aceasta etapa constituie un prim pas spre compatibilizarea accesului la date atat logic, cat si fizic, ceea ce a constituit nucleul de baza in definirea datelor si a legaturilor dintre ele, ca sistem paralel de aplicatiile sub care ruleaza acestea.

Etapa a patra este etapa bazelor de date propriu-zise si a dezvoltarii sistemelor de gestiune a bazelor de date. Baza de date este o colectie partajata de date, intre care exista relatii logice, proiectata pentru satisface necesitatile informationale ale unei organizatii

In concluzie, solutia de remediu poate fi oferita de structurarea datelor in baze de date si de sistemele de gestiune a bazelor de date

ARHITECTURA SISTEMELOR DE GESTIUNE A BAZELOR DE DATE

Sistemele de gestionare a bazelor de date reprezinta un sistem de programe care permit utilizatorului definirea, creerea, accesul controlat si intretinerea bazei de date. Dupa alti autori, un sistem de gestiune a bazelor de date reprezinta un produs software capabil de a asigura interactiunea cu o baza de date, care sa permita definirea, consultarea si actualizarea datelor din baza de date.

- tendinta prezenta a programarii calculatoarelor este de a crea un program care acceseaza una sau mai multe baze de date si de a oferi rezultate ce pot fi depuse fie in bazele de date sursa, fie in noi baze de date;

- principala operatie dintr-o aplicatie de baze de date este cea de regasire a datelor, deci capacitatea de a raspunde la interogari

- sunt frecvente operatiile de memorare, stergere, actualizare;

- evolutia conceptuala a deceniului ultim a evoluat spre generalizare catre arhitectura client-server, arhitectura care inglobeaza baza de date, sistemul sau sistemele de gestiune a bazelor de date si sistemele de aplicatii.

Independenta datelor reprezinta un concept fundamental in filosofia bazelor de date si in administrarea lor. Ea este legata de modul de memorare si de organizare a datelor si in ce masura este transparent si inteligibil pentru utilizator. Doua aspecte sunt importante in caracterizarea independentei datelor:

- independenta fizica a datelor, care presupune posibilitatea modificarii schemei fizice a datelor fara ca aceasta sa implice modificarea schemei conceptuale, a schemei logice si a aplicatiilor executabile. Astfel, o modificare a structurii fizice nu va afecta aplicatia si reciproc, o modificare a aplicatiei va lasa nemodificata structura fizica a datelor;

- independenta logica a datelor, presupune ca pot fi realizate modificari conceptuale ale datelor, fara ca prin aceasta sa fie modificata schema logica sau a programelor de aplicatie.

Arhitectura bazelor de date elemente componente:

- baza de date propriu-zisa;

- sistemul de gestiune al bazei de date;

- un dictionar al bazei de date, care contine informatii despre: date; structura datelor; statistici; documentatie;

- componente hardware (comune sau specializate);

- reglementari administrative destinate bunei functionari a sistemului;

- factorul uman autorizat in diverse limite (utilizatori, administrator, programatori, operatori).

Cerintele minimale impuse unei baze de date, sunt:

- furnizarea in timp util a informatiilor solicitate;

- asigurarea unor costuri minime in prelucrarea si intretinerea informatiei;

- capacitatea de a satisface, cu aceleasi date, necesitati informationale ale unui numar mare de utilizatori;

- flexibilitate, in sensul de adaptare la interogari noi, neprevazute initial;

- minimizarea redundantei datelor;

- posibilitatea exploatarii datelor de mai multi utilizatori;

- asigurarea securitatii datelor prin masuri de protectie pe diverse nivele a accesului neautorizat, denumit si confidentialitatea accesului;

- capacitatea recuperarii datelor ca urmare a unor manipulari eronate sau deteriorari accidentale (integritatea datelor);

- posibilitatea utilizarii eforturilor anterioare si anticiparea nevoilor viitoare (compatibilitate si expandabilitate).

Avantajele datelor centralizate in baze de date sunt:

- reducerea redundantei datelor;

- evitarea inconsistentei datelor prin actualizarea centralizata a intregii baze de date;

- posibilitatea partajarii datelor;

- incurajarea introducerii standardelor de compatibilizare a bazelor de date cu aplicatii executabile;

- posibilitatea aplicarii restrictiilor de securitate pe mai multe nivele;

- mentinerea integritatii datelor.

CARACTERISTICILE SI OBIECTIVELE SGBD-URILOR

Un SGBD trebuie sa includa minim cinci clase de module:

- programe de gestiune a bazei de date;

- module pentru tratarea limbajului de definire a datelor;

- module pentru tratarea limbajului de manipulare a datelor;

- module utilitare;

- module de control.

Caracteristicile principale ale Sistemelor de gestiune a datelor sunt definite de cele trei tipuri de limbaje componente:

- limbajul de definire a datelor pe baza caruia pot fi specificate tipurile de date si structurile dintre acestea;

- limbajul de manipulare a datelor limbaj de interogare) cu ajutorul caruia utilizatorii autorizati pot sa insereze, sa actualizeze, sa stearga si sa extraga date din baza de date. Limbajul de manipulare a datelor poate realiza toate actiunile de mai sus pe baza interogarilor, fiind deseori denumit si limbaj de interogare. Limbajele de manipulare a datelor pot fi procedurale sau neprocedurale. Limbajele procedurale trateaza bazele de date inregistrare-cu-inregistrare, in schimb limbajele neprocedurale opereaza asupra unor seturi de inregistrari;

- limbaj pentru controlul si securitatea datelor pe baza caruia se poate asigura mentinerea confidentialitatii si integritatii datelor fata de utilizatori neautorizati. De asemenea, acest tip de limbaj poate, pana in anumite limite, sa salveze informatii in cazul unor defectiuni etc.

Obiectivele principale ale unui sistem de gestiune a bazelor de date sunt:

- independenta fizica legata de suporturile de memorare a datelor si interactia cu sistemul/sistemele de gestiune a bazelor de date, fara ca datele sa fie alterate;

independenta logica care permite ca un utilizator sau un grup de utilizatori autorizati sa-si construiasca noi entitati si relatii conversationale, fara ca prin aceasta ceilalti utilizatori sa fie afectati si fara ca structura logica a datelor sa fie alterata;

- manipularea datelor de catre neinformaticieni prin punerea la dispozitie a unui limbaj neprocedural si a unei interfete vizuale apropiata de limbajul natural;

- administrarea centralizata a datelor pentru a permite o organizare coerenta si eficace a informatiei;

- neredundanta datelor. Organizarea nejudicioasa a datelor poate conduce la un grad mai mic sau mai mare de redundanta a unor date. De asemenea, fiecare aplicatie care acceseaza baza de date poate conduce la redundare. Cu alte cuvinte, se accepta un anumit grad de redundare si este considerat normal. Peste acest grad, baza de date este neeficient exploatata si incorect structurata.

- coerenta datelor, concept prin care informatia trebuie sa satisfaca simultan constrangeri statice, dinamice, locale sau generale.

- prtajabilitatea datelor, prin care este posibil ca aplicatiile sa utilizeze datele din baza de date in timp si simultan, fara a afecta aplicatiile altor utilizatori, timp in care date din baza de date pot fi adaugate sau modificate.

- securitatea si confidentialitatea datelor prin care datele trebuie protejate de acces neautorizat sau rau intentionat. SGBD-ul trebuie sa asigure securitatea fizica si logica a informatiei si sa permita doar utilizatorilor autorizati sa efectueze operatii asupra bazei de date.

Participantii la alcatuirea, configurarea si utilizarea bazelor de date sunt

a) administratorii de date – sunt responsabili de gestionarea resurselor de date, de planificarea, dezvoltarea si intretinerea standardelor, a politicilor si a procedurilor bazei de date, precum si de proiectarea logica a bazei de date. Rolul administratorului de date este de a consilia intreg sistemul uman participant la mediul de date astfel incat informatia sa asigure coerenta si suficienta complexitate in luarea deciziilor sau sub aspectul informarii.

b) administratorii de baze de date – sunt responsabili cu realizarea fizica a bazei de date, respectiv proiectarea si implementarea acesteia, securitatea si controlul integritatii, intretinere si atingere de performante optime pentru aplicatii si utilizatori. Daca rolul administratorului de baze de date este de natura tehnica, rolul administratorului de date este de natura logica, de coerenta a informatiei. Adeseori intre cei doi administratori nu sunt diferente vadit stabilite, fiind una si aceeasi persoana sau grup de implementare a mediului bazei de date

c) proiectantii de baze de date – care pot fi la randul lor de alte doua categorii:

c1) proiectanti de baze de date logice – acesta trebuie sa cunoasca foarte bine necesitatile bazei de date, sa fie capabil sa identifice datele sub aspectul constrangerilor si relatiilor dintre acestea. Acesta trebuie sa aibe temeinice cunostinte asupra sursei datelor si tipurilor principale de utilizare ale acestora, inclusiv a fluxurilor decizionale (acolo unde ele sunt specificate).

Practic, proiectantul de baze de date logice va avea doua obiective majore:

- proiectarea conceptuala a bazei de date pentru a fi cat mai putin sensibila la sistemul de gestiune a bazei de date avut la dispozitie, programele-aplicatie, limbajele de programare etc.;

- orientarea spre un anume model de date (relational, retea, ierarhic, orientat spre obiecte).

c2) proiectantii de baze de date fizice – au rolul de a prelua modelul logic si de a-l transpune fizic prin:

- configurarea setului de tabele si constrangeri sub aspectul integritatii datelor;

- tipurile de suporturi de stocare si metodele de acces la date;

- masurile aferente asigurarii securitatii datelor.

d) programatorii de aplicatii – preiau de la analistii de sistem documentatia necesara si proiecteaza implementarea programelor de aplicatii tinand seama de limitele sistemului de operare si al resurselor acestuia, astfel incat, utilizatorii finali sa aiba acces rapid la informatie. De regula programele de aplicatii sunt redactate intr-un limbaj de programare.

e) utilizatorii finali – pot fi:

- utilizatori conversationali (nespecialisti), care interactioneaza cu baza de date intr-un mod apropiat cu conversatia curenta. Se caracterizeaza prin aceea ca nu cunosc structura bazei de date si nici modul efectiv de lucru cu baza de date si de regula nici nu ii intereseaza decat aspectul pur informativ pe care il poate oferi baza de date si posibilitatea prelucrarii acestora fie pentru luarea unor decizii, fie pentru studii;

- utilizatori initiati (specialisti), care cunosc structura bazei de date, au cunostinte de programare, cunosc problemele sistemului de operare, astfel incat resursele consumate sa fie minime.

EVOLUTIA SISTEMELOR DE GESTIONARE A BAZELOR DE DATE

Principalele modele de structurare a datelor sunt: modele ierarhice; modele retea; modele relationale; modele relationale orientate spre obiecte; modele de obiecte relationale.

PRIMA GENERATIE DE SGBD-URI - perioada 60-70:

- dupa anii ’60, odata cu demararea proiectului spatial Apollo, SUA a dezvoltat standarde de compatibilizare, uniformizare și proceduri de utilizare a SGBD-urilo;

- in 1965, cu ocazia Conferintei pentru Limbajele Sistemelor de Date (CODASYL) s-au pus bazele a ceea ce in 1967 a devenit Grupul Operativ pentru Baze de Date (DBTG), care a avut ca principale preocupari elaborarea standardelor de creare si manipulare a datelor;

- DBTG a identificat trei elemente de baza ale SGBD-urilor:

* schema de retea – care reprezinta organizarea logica a bazei de date in care se includ definirea denumirii bazei de date, a tipului fiecarei inregistrari si a componentelor fiecarui tip de inregistrare si reprezinta viziunea administratorului bazei de date;

* subschema – partea sau portiunea din baza de date asa cum este perceputa de catre programul-aplicatie sau de catre utilizatorul final (mai mult sau mai putin instruit);

* un limbaj de gestionare a bazelor de date – care sa defineasca caracteristicile si structura datelor si care sa le manipuleze.

Deci,  prima generatie de SGBD-uri a fost in perioada 60-70, denumita si perioada CODASYL. S-au distins cateva dezavantaje, si anume:

- trebuiau scrise programe complexe pentru a raspunde chiar si la interogari simple;

- existau independente minime a datelor;

- nu exista o baza teoretica unanim acceptata.

A DOUA GENERATIE, A SGBD-urilor relationale: 1970 – 1990 se remarca prin:

- dezvoltarea limbajului de interogare structurat, SQL, care a devenit limbajul standard pentru SGBD-uri relationale;

- producerea de SGBD-uri relationale la scara comerciala.

A TREIA GENERATIE, conturata dupa anii ’90, se remarca prin doua directii de dezvoltare a conceptelor SGBD, si anume:

- SGBD orientate spre obiecte (Object-Oriented DBMS);

- SGBD de obiecte relationale (Object-Relational DBMS).

Aceste ultime doua categorii de SGBD-uri mai sunt denumite si sisteme avansate si raspund mai bine conceptului de orientare spre obiecte, putand deservi baze de date distribuite, multimedia, seriilor de achizitii rezultate din experimentele stiintifice etc..

SGBD LA SFARSITUL ANILOR ’90 - arhitectura client-server

- sistemele de gestiune a bazelor de date au evoluat in denumire transformandu-se intr-un concept mai larg, servere de date;

- arhitectura client-server este un model de lucru in care mai multe programe autonome comunica prin schimb de mesaje

- sistemele client-server sunt sisteme informatice distribuite.

- un client reprezinta un calculator, care prin intermediul unui mesaj formuleaza o cerere de informatii sau servicii, catre un alt calculator denumit server, care are calitatea suplimentara de „trezorier” si gestionar al informatiilor detinute;

- actiunea de comunicare client-server se deruleaza transparent pentru utilizator.

Caracteristicile clientului

- prezinta o interfata utilizator, de obicei grafica (GUI);

- „formuleaza” interogari (cereri, consultari) sau comenzi catre server;

- transmite interogarile sau comenzile serverului printr-o tehnologie de

comunicatie;

- analizeaza datele din rezultatele interogarilor primite de la server.

Caracteristicile serverului:

- furnizeaza un serviciu clientului;

- raspunde la interogarile/comenzile clientului;

- ascunde detaliile sistemului client-server, facand transparent dialogul intre client si server.

Orice sistem distribuit este alcatuit din minimun trei componente principale

- interfata cu utilizatorul (sistem de operare/mediu grafic);

- aplicatia (prelucrarile sau procesele);

- sistemul de gestiune al bazelor de date.

Aceasta este o arhitectura pe doua straturi. Arhitectura pe trei straturi, cea din zilele noastre, in afara de posturile client si server de date, exista si serverele de aplicatii, care constituie partea logica a aplicatiei si gestioneaza prelucrarile.

ASPECTE GENERALE PRIVIND MANAGEMENTUL CALITATII IN PRODUCTIA SOFTWARE

Unul dintre criteriile de valoare ale unui produs software este calitatea acestuia. Conceptul de calitate este complex si face referire atat la functionalitatea produsului in timp, la rapiditatea si corectitudinea prelucrarilor, dar si la usurinta utilizatorului in intelegerea principalelor functii ale acestuia.

Produsul software supus monitorizarii de calitate trebuie sa raspunda catorva criterii principale, si anume:

- calitatea conceptiei;

- calitatea fabricatiei (monitorizare pe tot parcursul fabricatiei);

- calitatea produsului (sau serviciului);

- calitatea livrarii;

- fiabilitatea in exploatare si gradul de satisfactie al utilizatorilor.

In buna masura, aspectele calitative software imbinate cu cele hardware sunt de maxima importanta in aplicatiile destinate monitorizarii vietii sau in cele care pot fi, in caz de eroare, generatoare de situatii ce pot pune viata sau mediul in pericol. De asemenea, aplicatiile dedicate domeniului financiar, bursier sau bancar, daca sunt afectate de erori pot afecta piete de milioane de conturi, cu implicatii indirecte intr-o multitudine  de domenii economice. Cu alte cuvinte, minimizarea spre zero a aparitiei erorilor reprezinta telul oricarui producator de software

Neindoielnic ca, oricat de performant ar fi produsul software, eroarea umana introdusa de un utilizator poate fi la randul ei, de asemenea, sursa de disfunctionalitati.

Sistemele de gestiune a bazelor de date trebuie deci sa aiba prevazute nivele de securitate si acces diferentiate, precum si solutii de back-up (salvare) a celor mai recente actiuni, precum si a istoricului datelor pe cel putin un suport de memorare. In functie de importanta aplicatiei, se recomanda prevederea salvarii automate, periodice a activitatii pe minim trei suporti de memorare, in trei locatii diferite, dar care sa aiba prevazuta posibilitatea de actualizare automata la fiecare noua salvare.

DE REȚINUT ! Adeseori sistemele de memorare si de salvare simultana sunt realizate sau bazate  pe tehnologii diferite (magnetic, optic, electrostatic etc.) tocmai pentru a minimiza pierderile fizice.

Prevederea de proceduri de elaborare si uz la toate nivelurile, de la conceptie, fabricatie, livrare, pana la utilizare conduce la ridicarea costurilor produsului software, dar pierderile generate de disfunctionalitati sunt minimizate. Producatorul de software trebuie sa aiba in vedere ca balanta dintre costuri si prejudiciile produse beneficiarului sa

nu conduca la anomalii. Astfel, un pret ridicat, justificat de costuri de productie si testare ridicate, poate conduce la ingustarea segmentului de piata caruia ii este dedicat, alungarea clientelei traditionale, ba chiar si iesirea de pe piata. Si aceasta, cu toate ca produsul oferit poate fi garantat ca „sigur” !

Producatorul va tine permanent seama de profilul clientului sau din segmentul de piata tinta, de puterea sa de cumparare si de performantele aplicatiilor similare realizate de concurenta. Si aceasta, fara a face rabat vreun moment de calitatea produsului sau.

1.7. TEMA DE CONTROL

1. Definiti notiunea de „data”.

2. Care sunt avantajele sistemelor bazate pe fisiere? Dar dezavantajele?

3. Realizati o comparatie intre sistemele bazate pe fisiere si sistemele de gestiune a

bazelor de date.

4. Care sunt aspectele principale importante in caracterizarea independentei datelor?

5. Care sunt componentele care alcatuiesc arhitectura bazelor de date?

6. Care sunt cele trei elemente de baza ale SGBD-urilor identificate de DBTG?

1.8. TESTUL DE AUTOEVALUARE

1. In vederea stocarii sau memorarii, informatia poate fi:

a) identificata si definita;

b) evaluata;

c) convertita in data;

d) structurata;

e) prelucrata.

Identificati varianta de raspuns care nu corespunde realitatii.

2. Datele au urmatoarele caracteristici de baza:

a) constituie un ansamblu de informatii ce pot fi structurate in ansambluri logice,

ierarhizate sau interconectate cu alte categorii de informatii mai mult sau mai

putin structurabile;

b) un ansamblu de date inrudite pot configura o informatie complexa;

c) datele de acelasi tip sau aceeasi structura informationala pot fi clasificate in fise

si/sau tabele si pot fi prelucrate ulterior;

d) toate variantele respecta realitatea;

e) nici una dintre variante nu este corecta.

3. Sistemul bazat pe fisiere reprezinta:

a) un set de inregistrari care contin date intre care exista relatii logice;

b) o colectie de programe-aplicatie, care efectueaza servicii pentru utilizatorii finali, cum ar fi producerea de rapoarte;

c) multimi de date ce privesc un domeniu, un proces, o activitate sau un obiect;

d) multimi de date elementare, care ajuta la caracterizarea entitatilor (ansamblelor) informationale si care pot fi descompuse in date elementare;

e) o colectia partajata de date, intre care exista relatii logice.

4. Dintre dezavantajele rezultate din organizarea datelor in fisiere face parte si urmatorul:

a) Redundanta redusa;

b) Acces facil la date;

c) Dependenta programelor fata de date;

d) Globalizarea datelor;

e) Usurinta de a obtine raspunsuri rapide (on-line) la probleme neprevazute.

5. Intr-o baza de date sunt frecvente operatiile urmatoare:

a) memorare;

b) stergere;

c) actualizare;

d) interogare;

e) toate variantele.