Tratamentul igieno-dietetic

TRATAMENTUL IGIENO-DIETETIC

Tratamentul igieno-dietetic urmareste stabilirea regimului alimentar (dieta si reglementarea activitatii fizice si intelectuale. Importanta acestui tratament rezulta si din faptul ca multe boli se pot vindeca numai prin dieta si repaus (unele enterocolite acute, unele nefrite etc.), altele putandu-se mentine in stare de compensare (afectiuni cardiace, hepatice, renale).

Dietetica sau alimentatia curativa se ocupa cu alimentatia omului bolnav. Experienta clinica arata ca alimentatia curativa este un important factor in tratamentul diferitelor boli, intensificand actiunea celorlalti agenti terapeutici, iar in unele boli fiind un factor terapeutic de sine statator.

Dietetica utilizata corect, limiteaza intrebuintarea medicamentelor, evitand astfel poli-pragmazia. De exemplu, printr-un tratament corect al constipatiei cu regim bogat in celulozice si glucide, se evita intrebuintarea numeroaselor laxative si purgative, care cu timpul produc obisnuinta.

in ultimele decenii s-a introdus o notiune noua, aceea de aliment-medicament. De exemplu, oul, prin compozitia sa, pe langa valoarea alimentara si calorica, poseda si calitatile unui medicament indicat in perioada de stare si de convalescenta a diferitelor boli (hepatice, colite de fermentatie, anemie, astenie, colecistonie); la fel, branza proaspata de vaci se recomanda in regimul hepatitelor, caisele, in dieta potasica; ficatul crud, in anemia pernicioasa, regimul de cruditati (fructe, legume), in constipatia obisnuita.

Dar, dietetica joaca un rol important si in profilaxia episoadelor acute, a complicatiilor si a decompensarilor (insuficienta cardiaca, hipertensiune arteriala, diabet zaharat, colecistitc, boala ulceroasa etc.). Regimul dietetic trebuie intotdeauna individualizat, adaptat fazei de evolutie a bolii si cat mai variat, pentru a nu provoca repulsie, deci necooperarea bolnavului. La stabilirea unui regim trebuie precizate alimentele permise, cantitatea si calitatea lor, orarul si repartizarea meselor, durata aplicarii. Se recomanda, uneori, foi de regim. Periodic, bolnavul trebuie cantarit, pentru a aprecia succesul sau ineficacitatea metodei.

Repausul - al doilea element al tratamentului igieno-dietetic - urmareste crutarea organismului bolnav, eliminand orice efort inutil. Un alt principiu este cel al terapiei active, care are drept scop calirea organismului prin exercitii fizice sau de alta natura.

Cele doua principii se completeaza, aplicandu-se in raport cu faza evolutiva a bolii: repaus in fazele acute; repaus combinat cu miscare sau efort, in convalescenta. Repausul este nu numai fizic, dar si psihic, intelectual. Se deosebesc mai multe forme de repaus:

Absolut, cand bolnavul nu are voie sa paraseasca patul. Se recomanda in infarctul miocardic, cardita reumatica evolutiva, ritmurile patologice de inalta frecventa, unele forme grave de insuficienta cardiaca, hemoragiile grave. Repausul absolut, prelungit, se poate insoti de multe inconveniente (tromboflebita), constipatie, infectii pulmonare, de decubit etc.), fapt pentru care se recomanda pozitia semisezanda, masajul periodic al extremitatilor, supravegherea continua a bolnavilor, mai ales cand sunt batrani, casectici, emfizematosi etc.

- Relativ, care, desi obliga pe bolnav sa stea la pat in majoritatea timpului, permite parasirea acestuia pentru mici plimbari, toaleta zilnica, alimentatie etc.

- Partial, cand se tin in stare de inactivitate numai anumite parti ale organismului (de exemplu, imobilizarea membrelor fracturate prin aparate gipsate).

Rolul asistentei medicale in aplicarea tratamentului igieno-dietetic este foarte important, ea contribuind la toate formele si fazele acestui tratament, urmarind respectarea acestuia, apreciind rezultatele favorabile sau depistand tulburarile secundare.