Informatii turistice din muntii rodnei

INFORMATII TURISTICE DIN MUNTII RODNEI

A. CAI DE ACCES

Pentru a ajunge in localitatile de la periferia masivului, puncte de unde putem porni catre obiectivele turistice situate in Muntii Rodnei, avem la indemina o retea de cai ferate si una de sosele. Calea ferata se inscrie mai ales de-a lungul limitelor sudice si vestice ale masivului, inspre N, ca si pe latura sud-estica a teritoriului Muntilor Rodnei, drumul de fier nu parcurge decit o parte din hotarele masivului. Nici o cale ferata normala nu patrunde inauntrul perimetrului in care sint situati Muntii Rodnei.

In schimb soselele care duc in apropierea Muntilor Rodnei inconjura fara intrerupere masivul, chiar pe la periferia lui, unele patrunzind si catre interior (Rebrisoara-Gersa, Rebrisoara-Parva si Rodna-Valea Vinului).

a) Cai ferate. La poalele Muntilor Rodnei se poate ajunge cu usurinta calatorind pe urmatoarele linii de cale ferata:

1. Linia ferata Suceava Nord-Cluj. Pe aceasta linie calatoresc atit drumetii ce pornesc spre Muntii Rodnei din sudul tarii si Transilvania, cit si cei ce se indreapta spre masiv venind din Bucovina si Moldova. Si unii si altii folosesc traseul acesta, fie pentru a cobori In statiile Ilva Mica, Feldru, Nepos, Rebrisoara, Nasaud sau Salva, fie pentru a-si continua drumul pe linia Ilva Mica - Rodna Veche sau pe linia Salva-Visaul de Jos si, mai departe, catre Borsa.

De la Vatra Dornei, trenul strabate regiuni cu un piesaj deosebit de variat, urmind fundul si versantii vailor sau furisindu-se prin minunate paduri de conifere. In cale, catre S, privirea se avinta pina pe crestele viorii ale Calimanilor. Din statie in statie, urcind mereu, trenul ajunge in sara Cosna, dupa ce a trecut prin Rosu, Cindreni si Floreni. Urmeaza statia Gradinita si apoi coborisul vertiginos catre Tara Nasaudului, prin Larion, Silhoasa si Lunca Ilvei. Abia de la Ilva Mare. la Magura Ilvei. In dreptul Poienii Ilvei sau la Lesul Ilvei iti dai seama cit de repede a coborit trenul cei aproape 50 km parcursi din culme pina aici. Prima statie mai importanta, Ilva Mica, este nod de cale ferata si intiia gara dincolo de care se intind Muntii Rodnei. De aici inainte, linia ferata defileaza la poalele sudice ale masivului si insoteste Somesul Mare, serpuind pe malurile lui.

La 4 km dincolo de Ilva Mica, trenul face o prima oprire in gara Feldru. Trecind mai departe, la 7 km distanta de aceasta statie se afla gara Nepos; inca 3 km si se ajunge la Rebrisoara, localitate din care se urca la obiectivele turistice situate pe vaile Rebra si Gersa. De Nasaud nu ne mai despart decit 5 km si, la 6 km mai departe, se afla gara Salva (nod de cale ferata). De la Salva inainte linia ferata Suceava Nord-Cluj paraseste teritoriul Muntilor Rodnei.

2. Linia ferata Ilva Mica-Rodna Veche. Este o linie secundara care, in totalitatea ei, urmeaza o parte din hotarul sud-estic al Muntilor Rodnei si este construita pe malul drept al Somesului Mare. Linia masoara 21 km lungime si urca o diferenta de nivel de peste 130 m. Dincolo de Ilva Mica, prima gara se afla la 9 km si poarta numele de Singeorz-Bai, localitate din apropierea careia se poate urca de-a lungul vaii Cormaia. La 7 km NE de Singeorz-Bai trenul opreste in halta Maierul, iar dupa inca 3 km, in halta Anies (o poteca turistica marcata conduce pe creasta principala a Muntilor Rodnei). Ultima statie a acestei linii se afla la 3 km dincolo de Anies. Este gara Rodna Veche situata la periferia vestica a orasului Rodna. De aci pornesc doua importante marcaje turistice: triunghi rosu (spre Inau) si punct albastru (catre Inau si Gura Lalei).

Aceasta cale ferata este folosita de drumetii care vor sa urce pe un traseu mai direct in zona virfului Inau; pentru aceasta ei vor parcurge intreaga linie ferata Ilva Mica-Rodna Veche, coborind in statia ei terminus.

3. Linia ferata Salva-Visaul de Jos-Cimpulung pe Tisa. Prin gara Salva trec foarte multi dintre drumetii ce vor sa cerceteze Muntii Rodnei. Sint turistii care au pornit de pe aproape intreg cuprinsul tarii, cu exceptia celor ce vin dinspre NV (Sighet- Visau). Principalele statii pe aceasta linie sint: Cosbuc, Telciu, Fiad, Romuli, Dealu Stefanitei. Din aceste localitati pornesc carari de munte, unele frecvent folosite si de turisti; Dealu Stefanitei este cap de traseu pentru cei ce vor sa parcurga, de la V la E, lunga culme principala a Muntilor Rodnei. Mai cu osebire insa, aceasta linie de cale ferata este folosita pentru a se ajunge la Visaul de Jos, statie din care, tot cu trenul, calatoria se poate continua pina la Borsa, cel mai cunoscut centru turistic din Muntii Rodnei. Pe portiunea Salva-Visaul de Jos. aceasta linie ferata traverseaza Carpatii (de la S la N), urmind in urcus. Valea Salauta, iar la coboris vaile Carelor si Iza. Zonele de-a lungul carora se desfasoara linia ferata sint pline de pitoresc, podurile, viaductele, tunelurile etc. Intregind armonios peisajul natural al locurilor strabatute de calea ferata.

4. Linia ferata Cimpulung pe Tisa-Borsa. Din cei 92 km cit masoara aceasta linie, numai 8 se desfasoara la poalele Muntilor Rodnei, de la Moisei la Borsa. Intre Visaul de Jos si Moisei trenul opreste mai intii in halta Visaul de Sus, dupa care urmeaza gara cu acelasi nume. La 9 km mai departe se ajunge in halta Moisei, prima statie de pe teritoriul Muntilor Rodnei. De aci si pina la Borsa, capatul liniei, mai sint inca 8 km. Pe parcursul final dintre Moisei si Borsa, de la fereastra vagonului putem prinde intiia panorama desfasurata mai larg asupra muntilor catre care ne indreptam: masiva piramida a Pietrosului Rodnei, cu puternicele ei contraforturi nordice, se infatiseaza privirii cu o staruitoare chemare spre inaltimi.

b) Sosele. Trebuie mentionat din capul locului ca dintre soselele ce inconjura Muntii Rodnei, nici una nu constituie o prea mare ispita pentru turistii auto-moto.

1. Soseaua Sighet-Vatra Dornei. Din aceasta sosea (DN 18) numai portiunea cuprinsa intre Moisei si Rotunda intereseaza direct Muntii Rodnei. Autobuzele IRTA fac curse regulate fie pe anumite sectoare ale soselei, fie pe intreaga ei intindere (de la Sighet la Vatra Dornei). Una dintre cursele locale (Sighet-Fintina) are ca statie terminus hotelul complexului Borsa. Orarul acestor curse se schimba in functie de anotimp.

Soseaua Sighet-Vatra Dornei patrunde pe teritoriul Muntilor Rodnei in dreptul localitatii Moisei (581 rn). In imprejurimile Moiseiului (Ia circa o jumatate de ora de mers cu piciorul, pe valea Izvorul Manastirii) se poate vizita manastirea ..Izvorul Negru". Remarcabile sint ramasitele bisericii de lemn ce dateaza din secolul al XVIl-lea. Cel mai interesant obiectiv turistic ce poate fi admirat la Moisei este insa "monumentul de o stranie si cutremuratoare frumusete', realizat aici de sculptorul Vida Geza cu concursul nemijlocit al localnicilor (alegerea materialului, cioplirea lemnului etc.). Pentru o mai buna prezentare a monumentului, transcriem inspiratele rinduri inchinate acestei opere de arta de catre Geo Bogza.

La Moisei " au fost impuscati, in toamna anului 1944, cind in spatiul carpatic soarta fascismului fusese pecetluita, douazeci si noua de tarani maramureseni, pentru ca incercasera sa dobindeasca mai devreme cu citeva clipe o libertate ce venea in mod inexorabil. Legati de miini si de picioare, ingramaditi in doua case de la marginea satului, au fost ucisi cu focuri de mitraliera trase pe fereastra. Dar, cum s-a intimplat de multe ori in asemenea sinistre imprejurari, unul dintre ei a scapat, acoperit de trupurile celorlalti, aducind prin viu grai marturie asupra josnicei crime'

" Din soseaua principala care leaga Maramuresul de Bucovina, peste Prislop, o alee porneste spre zona paduroasa a unor coline din apropiere, transformindu-se la poalele primei inaltimi intr-o scara monumentala cu trepte de granit. Deasupra, pe locul netezit si prefacut in vatra, sint asezati In cerc doisprezece stilpi masivi de stejar, sculptati in felul mastilor maramuresene care reprezinta lupta dintre viata si moarte. In mijloc, o lespede de piatra, ca un altar, cu o inscriptie in memoria celor ucisi. Totul este sobru, sever, plin de simboluri si semnificatii profunde reintegrind in nobilele traditii ale Maramuresului amintirea celor douazeci si noua de fii ai sai, ucisi de cea mai rea fiara ce si-a purtat vreodata pasii pe acolo'

La E de Moisei intilnim localitatea Borsa, ale carei sate se insira in lungul soselei pe o distanta apreciabila. De-o parte si de alta a drumului casele oraselului sint raspindite pe vai, pina sus catre munte. Gara Borsa, statie terminus a caii ferate Visaul de Jos-Borsa, se afla pe stinga soselei si in imediata ei apropiere. Daca, dupa calatoria cu trenul, coborim in gara Borsa, vom iesi in spatele statiei, in "drumul tarii', si vom porni pe sosea, la stinga. De o parte si de alta a drumului se tin lant cladirile folosite ca locuinte sau sedii ale institutiilor si intreprinderilor. Riul Visau curge in stinga noastra si curind ajungem la podul metalic pe care trecem pe dreapta apei. Dupa pod, ocolind la dreapta, soseaua intilneste in curind calea ferata industriala care leaga cara Borsa de intreprinderile miniere de la Baia Borsa. Decovilul vine din stinga noastra, intersecteaza soseaua si se indreapta apoi spre E, intercalindu-se intre sosea si riul Visau. De aici inainte casele sint mai rare si alcatuiesc acea parte a comunei Borsa cunoscuta sub numele de Joseni. Pietrosul Rodnei se vede mereu, in dreapta noastra, strajuind zarea cu creste zimtuite si cu pereti negri de umbra.

La aproximativ o jumatate de ora de la gara ajungem intre cladirile care formeaza centrul oraselului Borsa (675 m alt.). Dincolo de zona in care cladirile oraselului sint mai dese, se desprinde, la dreapta, o ulita (ulita Pietroasa). Pe aceasta ulita care, la inceput urmeaza versantul sting al vaii Pietroasa, se poate ajunge, din Borsa, pe cea mai directa cale, pe virful Pietrosul Rodnei, piscul culminant al masivului.

In Borsa, ca si in satele ei (Repedea, Poiana Borsa, Fintina) sint izvoare cu ape minerale feruginoase, carbogazoase, bicarbonatate. Ne continuam drumul pe soseaua ce se apropie foarte mult de malul drept al Visaului. Desi urcusul este uniform, monotonia traseului este alungata de minunata priveliste din dreapta noastra, unde se profileaza Pietrosul Rodnei si culmea principala a Muntilor Rodnei. Curind ajungem in punctul unde un drumeag se desprinde spre dreapta. Sintem la Gura Repedei (720 m), loc din care putem urca pe creasta, in zona virfurilor Repedea-Buhaiescu Mare. Dupa Gura Repedei soseaua trece mai departe, prin locuri in care casele sint mai rare. Dupa inca o jumatate de ora de mers pe sosea se ajunge la o noua ramificatie de drumuri, spre dreapta desprinzindu-se iarasi o ulita de sat. Ne aflam la Poiana Borsei (740 m), la Gura Negoiescului, loc din care se poate ajunse pe cel mai scurt traseu la cabana Puzdra.

Dincolo de Gura Negoiescului urcusul devine tot mai pronuntat. In apropierea unei borne kilometrice intilnim o noua ramificatie de sosea, care, prin sat duce la hotelul turistic. Ne aflam in satul Fintina, unde se gasesc principalele amenajari ale complexului turistic Borsa si de unde pornesc traseele turistice spre cabana Puzdra, pasul Prislop si creasta Galatul-Gargalau. In sus de aceasta ramificatie soseaua urca, trece peste valea Hasmasul Mare si descrie un mare sir de serpentine pe clinele muntelui Prislop.

Pasul Prislop (l 413 m), "predeal' de altitudine, este cel mai inalt punct pe care il atinge soseaua Sighet-Vatra Dornei. De aici se desparte un drumeag care trece, spre N, peste virful Prislop si o carare larga ce duce, peste muntele Stiol, catre creasta Muntilor Rodnei. Situat in gol de munte, pasul Prislop este un punct de mare atractie prin larga panorama alpina desfasurata in jur.

Din pasul Prislop soseaua coboara pina la Vatra Dornei. Pina la punctul Birjaba (l 157 m) serpentinele ocolesc, prin paduri de conifere, Magura Birjabei (l 562 m), pe care o lasa in stinga, agatindu-se sus, pe malurile Izvorului Birjabel sau pe cele ale Izvorului Bistritei. Birjaba este un punct de exploatare forestiera, insemnat mai ales prin faptul ca aci. pe Izvorul Bistritei, este amenajat primul hait din lungul sir al celor ce mai zagazuiesc inca,  in aval, Bistrita Aurie.

De aci inainte soseaua coboara tot pe malul sting al suvoiului Bistritei Aurii, fara sx se mai insurubeze insa in serpentine atit de scurte ca pina la Birjaba. Trecem pe linga punctul forestier Vilcanescu si ajungem apoi la Sesuri (l 065 m). Aci aflam o asezare forestiera mai insemnata, cu schela pentru legarea plutelor, cu cabane pentru muncitori, cantina, magazine alimentare si birouri.

La citiva kilometri mai jos de Sesuri soseaua trece prin punctul forestier Gura Lalei (l 015 m). Desi mai putin important decit cel precedent, acest punct este dotat si el cu cabane pentru muncitori si un magazin mixt. De-a lungul drumului forestier construit pe firul vaii Lala se intra pe traseul turistic taul Lala Mare - vf. Inau - muntele Benesul - orasul Rodna.

Citiva kilometri in aval de Gura Lalei, soseaua trece prin fata sanatoriului Rotunda (985 m). Aci coboara soseaua care, peste pasul Rotunda, leaga valea Somesului Mare cu valea Bistritei Aurii si tot aici sfirseste lungul traseu turistic ce parcurge, in intregime, si de la V la E, culmea principala a Muntilor Rodnei. In jurul sanatoriului, citeva casute de munte formeaza satul Rotunda, dincolo de care soseaua Sighet - Vatra Dornei paraseste teritoriul Muntilor Rodnei.

: Olimpiada de Biologie - clasa a VII a, faza judeteana : Anatomia aparatului locomotor

Fig 04. Vedere de pe Aniesul Mare spre vf. Laptelui si Tarnita Negoiescului Mare

2. Soseaua Salva - Moisei. Aceasta sosea (DR 172) traverseaza culmile din grupa nordica a Carpatilor Orientali, legind caile de comunicatie de pe valea Somesului Mare cu cele de pe valea Visaului. Ea porneste de la Salva (308 m), ca o ramificatie a soselei Dej - Rodna - Rotunda, si ajunge in N. la Moisei (581 m), in soseaua Sighet-Vatra Dornei. Peste Carpati, soseaua Salva - Moisei trece prin pasul Setrefu (817 m). Din Salva si pina pe culme, soseaua urmeaza fara abatere firul vaii Salauta si, dupa ce trece peste munte, coboara in Valea Carelor, urca de-a lungul Izei, traverseaza o neinsemnata cumpana de ape (Dealu Moiseiului) si coboara apoi pe linga apa Visaului, in dreptul comunei Moisei. Traseul strabate regiuni de un pitoresc cu totul aparte, soseaua urmind vaile care despart Munceii Tiblesului de Muntii Rodnei.

Dintre localitatile prin care trece aceasta sosea, comuna Cosbuc si satul Dealu Stefanitei sint cele ce retin mai mult interesul turistilor. In prima (fostul Hordou) s-a nascut poetul G. Cosbuc. a carui amintire se pastreaza si prin casa memoriala de aci, deschisa intre orele 8 si 16 (luni si joi inchis). Cealalta localitate mentionata, satul Dealu Stefanitei, este cap de traseu pentru parcurgerea catre est a lungii culmi principale a Muntilor Rodnei.

Pentru a veni in ajutorul drumetilor care, coborind in gara Dealu Stefanitei, isi propun sa parcurga traseul de creasta chiar din pasul Setrefu, vom descrie mai in amanunt drumul pe sosea, incepind de la gara. Mentionam ca soseaua din spatele statiei este noua; vechea sosea ajungea pe culme la V de punctul prin care trece peste munte drumul nou. Din spatele garii Dealu Stefanitei soseaua urca in serpentine croite prin mijlocul padurii de rasinoase ce imbraca muntele. Din statie si pina pe culme, urcind serpentinele, facem 4500 de pasi. La 817 m alt. (pasul Setrefu) soseaua noua intretaie atit vechea sosea, cit si o poteca pe care se intra in drumul de creasta, pe traseul direct. Pe sosea circula autobuze IRTA.

3. Soseaua Salva - Rotunda. Aceasta sosea (DR 171) este cea de a doua artera care trece peste inaltimile grupei nordice a Carpatilor Orientali. Ea leaga asezarile din valea Somesului Mare de cele risipite de-a lungul Bistritei Aurii.

Venind dinspre Cluj si Dej, soseaua intra pe hotarul Muntilor Rodnei In dreptul comunei Salva (308 m). Dupa ce depaseste punctul de ramificatie din care, pe malurile Salautei, soseaua Salva-Moisei urca spre pasul Setrefu (cca o ora de mers de la Salva), soseaua noastra ajunge in orasul Nasaud (331 m).

Orasul Nasaud este un important centru cultural al Transilvaniei. Poetul Gheorghe Cosbuc a urmat aici cursurile liceului care astazi ii poarta numele. In muzeul din Nasaud se pastreaza numeroase documente, manuscrise vechi, pretioase exponate cu specific folcloric si piese ce infatiseaza aspecte legate de stiintele naturii. Situat pe Bd. Republicii nr. 25, muzeul este deschis (afara de luni) intre orele 9-13 si 16-19; duminica el poate fi vizitat intre orele 9 si 19. In apropiere de Nasaud, la Prislop, se afla si muzeul Liviu Rebreanu (casa memoriala). In afara de marti si vineri, muzeul este deschis zilnic intre orele 7-13 si 15-17. La tirgul saptaminal din Nasaud pot fi admirate minunatele costume ale urmasilor granicerilor de altadata: chimire si cojoace brodate, clopuri mici si negre impodobite cu pene de paun, fotele (pinzeturile) femeiesti cu dungi de diferite culori etc.

Privit din jurul Nasaudului profilat in spatele dealurilor de pe dreapta Somesului Mare, Masivul Rodnei apare ca un vast grup de "munti masivi, greoi si impaduriti'. Insotind apele Somesului, la o ora de mers de la Nasaud, soseaua ajunge in comuna Rebrisoara (341 m), localitate situata la confluenta vaii Gersa cu Somesul Mare. Dincolo de Rebrisoara si tinind mereu malul drept al Somesului Mare, strajuita spre N de munceii sudici ai Muntilor Rodnei, soseaua trece prin marginea satului Nepos si strabate apoi comuna Feldru (385 m), in care ajunge dupa un parcurs de trei ore de la Rebrisoara.

De la Feldru inainte, o data cu Somesul Mare pe care il trece de pe un mal pe altul, soseaua se indreapta catre NE si, dupa 1½ ora de mers, ajunge la periferia vestica a comunei Ilva Mica (415 m), localitate in dreptul careia Somesul Mare primeste, pe stinga, apele piriului Ilva. In comuna functioneaza citeva mari fabrici de cherestea.

De la Ilva Mica inainte, soseaua urmeaza malul drept al Somesului Mare, se dirijeaza catre N si, dupa inca o ora si jumatate, ajunge in orasul Singeorz-Bai (435 m), localitate balneoclimaterica situata pe valea piriului Borcut, vestita pentru calitatea apelor sale minerale (carbogazoase, bicarbonatate, clorosodice, radioactive). La circa o jumatate de ora de mers de la parcul bailor, in valea Tatarilor, bioxidul de carbon ce emana din adincuri. In trecerea lui prin pinza de apa subterana, face un zgomot ca de clocot.

Continuind drumul pe sosea in snsul Somesului Mare, dupa ceva mai mult de o ora de mers de la Singeorz-Bai intilnim comuna Maieru (483 m), dupa care trecem prin satul Anies (400 m), unde inainte de halta CFR, pe stinga soselei, un izvor de borviz a fost captat in teava. La Maieru, intr-o cladire noua, se afla instalat unul dintre cele mai originale si interesante muzee satesti. Zestrea acestuia este alcatuita din stravechi

unelte de munca ale localnicilor, ceramica veche, documente privind trecutul comunei, cusaturi populare, costume graniceresti nasaudene etc. Intre exponate se afla si un catalog ce a apartinut lui Vasile Rebreanu (tatal scriitorului), care, intre 1887 si 1898. a fost invatator in Maieru.

Din satul Anies porneste poteca marcata cu banda albastra, care (trecind peste culmea principala a Muntilor Rodnei) conduce in valea Visaului, la grupul de amenajari turistice din satul Fintina (Complexul turistic Borsa). La o ora si un sfert de la Maieru, soseaua Salva - Rotunda ajunge in localitatea Rodna (540 m), prin care trec doua trasee turistice ce conduc spre Inau (marcajele triunghi rosu si punct albastru incep chiar din spatele garii Rodna Veche, de la 530 m alt).

Orasul Rodna adaposteste ruinele unei vechi biserici gotice, distrusa de tatari in secolul al XlIl-lea. In apropierea localitatii, romanii moldoveni au facut exploatari miniere (in veacurile XV si XVI). Daca de la Salva pina la Rodna soseaua strabate regiuni din ce in ce mai frumoase, fiind strajuita de munceii Rodnei (pe stinga) si de cei ai Muntilor Birgaului (pe dreapta), dincolo de Rodna soseaua urca iar muntii inconjuratori ingusteaza mult valea Somesului Mare. Ici si colo se deschid frumoase perspective spre creasta Muntilor Rodnei si catre Munceii Birgaului.

Comuna Sant (584 m), numita in trecut si Rodna Noua, se afla la o ora si jumatate de mers de la Rodna. Localitatea este un veritabil muzeu de arhitectura populara si folclor. Casele, unele cu etaj, de piatra si lemn, strajuite de porti din piatra, respira un aer de trainicie.

Intre Sant si Rotunda distanta este mai mare: 3-4 ore de mers. Pe aceasta portiune se intilnesc cele mai incintatoare aspecte peisagistice de pe intregul traseu. Pina la altitudinea de 675 m, loc unde se aduna piraiele care formeaza obirsia Somesului Mare, soseaua urmeaza foarte indeaproape malurile riului, trecind de pe un mal pe altul. De aici, de la Gura Mariilor inspre N, soseaua urca din greu si, dupa ce trece de confluenta cu valea Prelucii, incepe sa patrunda adinc in munte, desfasurindu-se de-o parte si de alta a numeroaselor piraie ce coboara dinspre creste. Urcind puternic, prin mijlocul unor intinse paduri de conifere, la altitudinea de l 284 m, in pasul Rotunda soseaua trece peste culme, parasind bazinul Somesului Mare si intrind In cel al Bistritei Aurii. De pe cumpana de ape, soseaua coboara domol, apoi un larg ocol ii ingaduie sa traverseze piriul Izvorul Ses. Nu departe de aici se trece peste Bistrita si, aproape imediat, soseaua Salva - Rotunda intilneste pe cea care leaga Sighetul de Vatra Dornei. In jurul punctului de intilnire a soselelor se afla citeva case de munte adunate in preajma sanatoriului Rotunda sau de-a lungul drumului.

Pe o parte din soseaua Salva - Rotunda circula autobuze D.G.T.A. Orarul acestor curse se schimba In raport cu anotimpurile si el este indicat in "Mersul autobuzelor', brosura pe care D.G.T.A. o tipareste de doua ori pe an.

B. CAI DE PATRUNDERE

Existenta numeroaselor drumuri forestiere construite in ultimii doi-trei ani, cit si faptul ca cele aflate acum in lucru vor deveni practicabile foarte curind, fac necesara gruparea intr-un capitol aparte a unui minim de date informative asupra acestor cai de comunicatie. Dam astfel turistilor (auto-moto sau pedestri) posibilitatea de a gasi, adunate la un loc, elementele care sa-i ajute in alegerea celui mai potrivit traseu de-a lungul caruia pot patrunde (cu vehiculul propriu sau cu cele de ocazie) cit mai aproape de punctul din care, pe poteci de munte, isi vor continua apoi calea catre obiectivele turistice vizate. Inglobam in acest capitol si date ce privesc atit caile ferate forestiere, cit si unele dintre drumurile de caruta ce urca spre obirsia vailor masivului, intrucit si acestea pot fi folosite drept cai de patrundere catre potecile turistice.

1. Valea Lata. Constructia drumului forestier existent pe aceasta vale a fost terminata de curind. Drumul se ramifica din DN 18, in punctul Gura Lalei (l 015 m), si se desfasoara catre S, mergind pe stinga piriului Lala. Pe aceasta cale se urca o diferenta de nivel de aproape 200 m, drumul inlocuind pe o buna distanta vechea poteca turistica. La o jumatate de ora de mers pe acest drum se afla un grup de cabane forestiere (cu dormitoare pentru muncitori), iar in Gura Lalei, intre soseaua nationala si firul de apa al Bistritei Aurii, functioneaza un magazin mixt. bine aprovizionat si cu produse alimentare. In apropierea acestuia, pe un bot de deal, s-a construit o confortabila cabana forestiera.

In continuarea drumului_forestier, pe poteca de cal (marcaj punct-albastru), se poate urca la lacul Lala Mare (1815 m alt; 2½ ore de mers cu piciorul) si, in continuare, pe vf. Inau (2 280 m alt. si 4 ore de mers cu piciorul).

2. Valea Bilei. Pe aceasta vale nu exista inca drumuri forestiere, dar constructia lor urmeaza a fi realizata intr-un scurt rastimp. Se vor crea astfel conditiile pentru deschiderea unui nou traseu turistic catre zona Inaului, pe o cale plina de privelisti atragatoare si de inedit. Diferenta de nivel dintre Gura Bilei si vf. Inau este de circa l 200 m.

3. Valea Putreda. In ceea ce priveste drumul forestier de pe aceasta vale, situatia este aceeasi ca pe valea Bilei. Realizarea drumului va usura accesul pina la Gura Birjabei (l 157 m) de unde - fie pe valea Putreda fie de-a lungul plaiului ciobanesc ce urca "In Cocioarbe' (l 400 m) si pe "La Cuptor' (l 770 m) - se poate atinge culmea principala a Muntilor Rodnei, ajungindu-se pe vf. Tomnatec (2 051 m) si apoi in Gaura Inaului (l 987 m).

Tot din Gura Birjabei, in urcus pe poteca desfasurata de-a lungul Izvorului Bistritei (Bistricioara) se poate ajunge in Poiana Stiol (l 525 m) si apoi pe culmea principala a masivului, in saua Gargalaului (l 925 m).

4. Valea Repedea (bazinul Visaului). Pe valea Repedea - unul dintre piraiele care, in amonte de Borsa, se varsa in Visau, ca afluent pe stinga acestuia - urca un vechi drum forestier ramificat (ca ulita din sat) din DN 18, de la 720 m alt. Pe acest drum, la Gura Noaselor (confluenta piraielor Buhaescu) la 947 m alt., pe dreapta izvorului Gardina se afla o mica cabana forestiera, cu grajd pentru cai.

Drumul nu este accesibil autoturismelor. Deseori viiturile Repedei rup terasamentul facind imposibila circulatia oricarui vehicul pina la refacerea drumului. De la Gura Noaselor se poate urca pe culmea principala a Muntilor Rodnei, urmind cararile de pe vaile: Izvorul Buhaescu Mic (se ajunge pe culmea Buhaescu Mare - Pietrosul Rodnei); Izvorul Buhaescu Mare (cu acces in zona Cormaia-Negoiasa); piriul Gardina (poteca iese in zona Tarnitei Birsanului). Diferentele de nivel care, din Gura Noaselor, trebuie urcate pentru atingerea obiectivelor de pe creasta mentionate aici, se situeaza intre 1000 si l 300 m.

5. Valea Izei. Valea aceasta este una dintre cele mai frumoase vai ale Muntilor Rodnei: are infatisarea unor chei strimte si salbatice, pe fundul carora piriul si drumul forestier isi impart parcimonios dreptul de existenta. Haina grea de padure ce imbraca versantii vaii ii da acesteia un farmec deosebit. Drumul forestier se ramifica din soseaua Moisei-Sacel, in punctul de maxima altitudine prin care aceasta trece peste culmea Dealului Moisei (pe sosea circula autobuzele D.G.T.A.). Pe o distanta ce se parcurge in doua ore, drumul forestier se desfasoara pe versantul drept al piriului Iza, trecind pe la Fundul Izei (Iza-Izvor), in amonte la Poiana Izei.

Din Fundul Izei mai departe, drumul forestier urca de-a lungul vailor Ciungi si Dunga Ousorului, pentru a ajunge pe culmea principala a Muntilor Rodnei, la cota 1207 m, aproximativ la jumatatea distantei dintre vf. Muncelu (V) si vf. Batrina (E). De la cota l 207 m drumul coboara in Valea Strimba, pe care o parcurge pina la Romuli, localitate situata pe valea Salautei. Se preconizeaza ca, in curind, acest drum forestier sx serveasca drept traseu pentru autobuzele ce vor circula dinspre Moisei (localitate situata pe valea Visaului) catre Romuli.

La Fundul Izei exista un grup de cabane pentru muncitorii forestieri, un magazin mixt (bine aprovizionat si cu alimente) si un centru pentru colectarea fructelor de padure. Acesta din urma este amplasat pe stinga piriului Iza-Izvor in care se varsa o bogata vina de apa care, de sub un enorm bloc de stinca, tisneste ca un izbuc puternic. O placa de marmura, fixata pe stinca, arata ca volbura de apa poarta numele de "Izvorul Albastru al Izei'. Deasupra acestuia s-a amenajat o terasa incheiata ca o platforma din busteni, protejata de un acoperis de dranita, loc de odihna pentru vizitatorii locurilor.

6. Valea Iscioarei. De-a lungul acestei vai - numita impropriu Izisoara - pe traseul unui vechi drum de caruta, a fost construit un drum forestier care, strabatut in ½ ora, inlesneste accesul turistilor ce vor sx urce catre culmea principala a Muntilor Rodnei, strabatind o cale cu peisaje pline de farmec.

Valea Iscioarei este un afluent pe stinga Izei, iar drumul forestier se ramifica la fel ca si cel de pe valea Izei, tot din soseaua Moisei-Sacel, mai in aval de ramificatia precedenta.   

7. Valea Repedea (bazinul Izei). Nu departe de Sacel, in amonte de periferia estica a acestei localitati, Iza primeste (ca afluent pe stinga ei) piriul Repedea. Valea isi are obirsia pe versantii nord-estici ai Muncelului (l 793 m) si de-a lungul ei a inceput constructia unui drum forestier ce va usura si accesul turistic catre zona vestica a culmii principale a Muntilor Rodnei (Preluca si vf. Muncelu).

8. Valea Repedea (bazinul Salautei). Aproximativ la jumatatea distantei dintre localitatile Dealu Stefanitei si Romuli se varsa in Salauta, pe stinga ei, valea Repedea, care (ca si cealalta vale a Repedei) printr-unul din firele ei de obirsie izvoraste din aceeasi regiune a culmii principale, insa de pe versantii sud-estici ai acesteia. Drumul forestier construit in lungul acestei vai, drum ce poate fi parcurs in 1½ ora usureaza accesul catre zona vestica a culmii Muntilor Rodnei (Preluca, Muncelu etc).

9. Valea Teiului. Coborind dinspre pasul Setrefu catre Romuli, inainte de a intra in aceasta din urma localitate, se ajunge la Gura Teiului, locul de confluenta cu Salauta a unui piriu ce coboara dinspre vf. Tiflei (l 432 m). Drumul forestier ce urmeaza a se construi pe valea Teiului va constitui calea de acces catre o zona turistica de interes local, remarcabila pentru haina-i de padure.

10. Valea Strimba. In centrul comunei Romuli, din DR 172 se ramifica spre E un drum comunal care, dupa ce trece pe sub viaductul de cale ferata, urca in susul Vaii Strimba. La bifurcarea de drumuri se afla un panou indicator ale carui date sint insa depasite, in prezent, de constructia drumurilor forestiere de pe aceasta vale.

Dupa ce lasa in urma ultimele case ale satului, drumul comunal devine drum forestier. Pe aceste drumuri, in doua ore de mers, se parcurge distanta ce separa punctul de ramificatie (situat in apropierea viaductului) de "Zavoaiele Borcutului', zona de confluenta a piraielor Birloaia si Izvorul Pietrei (Izvorul Taului Mic), loc din care, in aval, piriul poarta numele de Valea Strimba. La "Zavoaiele Borcutului' (grup de cabane forestiere) drumul se ramifica; unul dintre firele caii urca, timp de o ora, pe valea Birloaia. Cealalta ramificatie strabate valea Izvorului Pietrei, pina catre obirsia ei, si trece peste culme (cota l 207 m), unde se intilneste cu drumul forestier ce urca dinspre Fundul Izei. S-a realizat astfel o cale rutiera, accesibila autoturismelor, care leaga (pe un traseu mai direct) asezarile din valea Salautei (Romuli) de cele din bazinul Visaului (Moisei). Tot in valea Izvorului Pietrei - dintr-un punct situat la aproximativ ½ ora in amonte de ,,Zavoaiele Borcutului' - se desprinde catre NE un alt drum forestier care urca spre zona vf. Batrina (pe culmea principala a Muntilor Rodnei). Se preconizeaza ca aceasta ramificatie de drum forestier sa fie prelungita in lungul culmii, catre tarnita ,,La Cruce'. In acest caz, accesul autoturismelor va fi posibil intr-o zona din care va mai fi necesara numai o ora de mers cu piciorul pina pe vf. Pietrosul Rodnei.

11. Valea Telcisorului. Pe aceasta vale - care isi are obirsia pe versantii sudici ai unei culmi secundare a Muntilor Rodnei (Obcina Frumuselei - vf. Cocorisului - Obcina Rebrisoarei) si se varsa in Salauta, in dreptul comunei Telciu - nu exista inca drumuri forestiere. Transportul lemnului provenit din bazinul Telcisorului se face pe o cale ferata industriala care, intr-un viitor apropiat, va fi demontata si inlocuita cu un drum forestier.

Calea ferata forestiera porneste din statia C.F.R. (halta Telciu-transbordare) aflata pe linia de cale ferata normala Salva-Visau (in dreptul km 46 de pe DR 172) si, dupa 10 km de parcurs, ajunge in punctul "La Funicular' sau "Valea Seaca'. In statia de plecare, ca si in punctul terminus al caii ferate forestiere se afla cabane pentru muncitorii forestieri si cite un magazin mixt, bine aprovizionate si cu produse alimentare.

Din halta Telciu-transbordare calea ferata forestiera coboara o data cu apele piriului Salauta, fiind, pina in dreptul localitatii Telciu, paralela cu soseaua (DR 172). Din Telciu, localitate vestita pentru frumusetea costumelor nationale ale locuitorilor ei, linia ingusta coteste la stinga, pe ulita de sat, angajindu-se apoi in urcus, pe dreapta piriului Telcisorului, pina ajunge "La Funicular' (554 m). Aici conflueaza piraiele Dosu Batrin (cu afluentul sau, piriul Pietrei) si Valea Seaca (unita mai inainte cu Piriul Orbului). De-a lungul acestor fire de apa (Valea Seaca si Dosu Batrin), s-au construit inca de pe acum drumuri forestiere care usureaza accesul turistilor ce urca spre culmea secundara amintita mai sus.

Din punctul "La Funicular'. In ¾ de ora de mers, se ajunge la pestera Jgheabul lui Zalion (880 m), sau se poate trece cu usurinta (aproape 1½ ore de mers cu piciorul) in bazinul vaii Rebra. la punctul numit "intre Rebre'. Pe culmea "Prisloape', cumpana de ape, se ajunge urmindu-se fie firul Vaii Orbului, fie poteca de cal si sleaul de caruta desfasurate pe versantul sting al acestei vai (pe sub "Sesuri'). Din saua de la Prisloape se coboara linga firul de apa al Rebrisoarei Seci, de-a lungul careia, apoi, se ajunge (pe drum forestier) foarte repede la "Intre Rebre'.

Tot de "La Funicular', urmind un stravechi plai ciobanesc, se poate ajunge pe culmea principala a Muntilor Rodnei, in zona virfului Batrina (l 710 m).

Fig 05. Creasta Tomnatec- Inau

12.Valea Gersa (Lunca Gersei). Aceasta vale, unul dintre afluentii din dreapta Somesului Mare, strabate o regiune de interes local a Muntilor Rodnei, obirsia ei aflindu-se pe versantul sudic al vf. Piciorul Negru (l 368 m), pisc situat pe culmea ce separa bazinul Telcisorului de cel al Rebrei. De-a lungul vaii urca un drum comunal care, catre bazinul superior al piriului, devine drum forestier permitind circulatia autoturismelor.

Pornind catre N, drumul ce urca de-a lungul vaii se ramifica din soseaua DR 171, din imediata apropiere a podului de peste apa piriului Gersa, situat in fata bisericii satului Rebrisoara. In preajma rascrucii de drumuri functioneaza un magazin satesc mixt, bine aprovizionat, si un bufet. Gara Rebrisoara se afla la aproape ¼ de ora departe de acest punct, in afara localitatii si in dreptul bornei km 33 de pe soseaua DR 171.

Valea Gersa este intens populata, satele insiruite de-a lungul ei purtind denumirea de Gersa I, II, III si IV. In fiecare din aceste sate functioneaza magazine mixte, suficient de bine aprovizionate si cu produse alimentare. Drumul ce serpuieste in lungul vaii usureaza accesul si in zonele de unde se face trecerea din bazinul Gersei in cel al Rebrei (la "Intre Rebre' ca si in aval de acest punct). In bazinul de obirsie al piriului Gersa, la 950 m alt., se afla pestera Tausoarele.

13. Valea Rebrei. Drumul forestier de pe aceasta vale incepe din localitatea Parva (514 m), din dreptul km 17 al soselei DR 36, cale ramificata din DR 171 la km 33+500. In afara perioadelor de ploi abundente, timp in care se produc deteriorari locale ale drumului forestier, acesta este accesibil circulatiei autoturismelor.

Din drumul forestier principal, desfasurat in sus de Parva, se desprind alte citeva drumuri secundare ce urca de-a lungul afluentilor Rebrei (Piriul Ursului, Izvorul Negru etc.), pe distante ce pot fi parcurse in circa o ora. Principala rascruce a drumului forestier de pe valea Rebrei se afla in punctul numit "Intre Rebre', loc din care se ramifica inca doua drumuri forestiere. Unul din ele se desfasoara de-a lungul piriului Gusetu (poate fi parcurs in doua ore, trecind pe la Gura Izvorului Cretii), cu o bifurcare in susul piriului Gusetelu. Cel de al doilea drum forestier ramificat la ,, Intre Rebre' strabate, in circa 1½ ora vaile Rebrisoara Seaca, Pebra Mare si Piriul Bortii, trecind pe sub Piciorul Berbecului.

Folosind autovehicule proprii sau autoremorcile care urca de-a lungul vaii Gusetu (cabane forestiere la Poiana Marului) se scurteaza simtitor drumul de acces catre culmea principala a Muntilor Rodnei, in zona din jurul tarnitei "La Cruce' (1984 m). Cea de-a doua ramificatie (de la "Intre Rebre') a drumului forestier inlesneste accesul catre saua Prisloapelor (loc pe unde se trece in bazinul Strim-bei, pentru a ajunge in punctul "La Funicular') si catre Obcina Rebrisoarei (picior de munte ramificat din culmea secundara desfasurata intre virfurile Cocorisului, Tomnatec si Muncelu). In punctul "Intre Rebre' se afla un grup de cabane forestiere si un magazin mixt ce ofera posibilitati pentru o buna aprovizionare cu produse alimentare.

14. Valea Cormaia. Aceasta vale face parte din grupul celor mai lungi vai ce brazdeaza versantul sudic al Muntilor Rodnei. Ea conflueaza cu Somesul Mare, pe dreapta acestuia, la circa l km In amonte de orasul Singeorz-Bai. Prin firele sale de obirsie, Cormaia urca pina sub fetele vestice ale culmii principale a Muntilor Rodnei, in zona ce face parte din portiunea serpuita a acesteia, cuprinsa intre tarnita "La Cruce' si vf. Repedea (2 077 m). Parcurgerea traseului din lungul vaii se face, astazi, destul de usor, folosind drumul forestier ce se desfasoara pe o lunga distanta in susul piriului, incepind de la confluenta Cormaiei cu Somesul Mare (km 59 de pe soseaua DR 171). Drumul forestier parcurge valea Cormaia de la gura ei trecind prin dreptul Izvorului Saucii, pe sub clinele vestice ale culmii Mirasa (l 754 m) - Nedeia (l 855 m).

Pe vale, la punctul ,,Detunata' (trei ore de mers din soseaua nationala) exista un grup de cabane pentru muncitori si un magazin mixt de la care se poate face aprovizionarea cu produse alimentare. Din drumul forestier principal se ramifica altele, de importanta secundara care pe distante ce pot fi parcurse in aproximativ o ora, urca pe piraiele Molidisu, Valea Vinului si Valea Pietrelor.

Valea Cormaia merita a fi mai intens cercetata de catre drumeti, fiindca ea abunda in locuri si zone ce te intimpina cu un adevarat potop de privelisti vibrind de frumusete. Trebuie mentionata mai ales puzderia de cascade, impresionante ca debit si inaltime, care marcheaza varsarea in Cormaia a afluentilor din jumatatea superioara a vaii.

15. Valea Aniesului De-a lungul acestui piriu nu circula autovehicule, singura cale de acces rutier pe fundul vaii fiind un sleau de caruta. In schimb, o cale ferata forestiera urca din localitatea Anies pina departe, catre firele de obirsie al izvorului Aniesul Mare (Izvorul Cepelor). O ramificatie a acestei cai ferate forestiere, desprinsa la confluenta Anieselor se desfasoara o bucata de drum in susul Izvorului Aniesul Mic.

Aceste cai ferate usureaza accesul turistilor catre culmea principala a Muntilor Rodnei, in zona Gargalaului si, respectiv, in cea a tarnitei ,,Intre Izvoare' (piscurile Repedea-Negoiasa Mare). Se preconizeaza ca, intr-un viitor apropiat, calea ferata sa fie demontata si inlocuita cu un drum forestier.

Legatura intre linia ferata normala si aceasta cale ferata forestiera se face din halta Anies (statie C.F.R. pe linia Ilva Mica-Rodna Veche), situata pe dreapta soselei Nasaud-Rotunda (DR 171). la km 66 + 150. Din halta, o linie de garaj conduce (dupa 2-300 m), in "depozit', nume sub care este cunoscuta "gara mica'. De aici se pleaca cu trenul forestier pe linia ingusta desfasurata in susul Aniesului si al celor doua fire de obirsie ale sale (Aniesul Mare si Aniesul Mic).

Din localitatea Anies porneste traseul turistic marcat cu banda albastra si care, in lungul vaii Aniesului si peste culmea principala a Muntilor Rodnei, conduce la complexul turistic Borsa (satul Fintina).

16. Izvorul Bailor. In dreptul oraselului Rodna se varsa in Somesul Mare Izvorul Bailor, impropriu numit si Valea Vinului. Acest din urma nume il poarta un afluent de pe stinga Izvorului Bailor care se varsa in piriul principal, la S de confluenta acestuia cu Izvorul Rosu (in dreptul localitatii climaterice Valea Vinului). Punctul de confluenta al Izvorului Bailor cu Izvorul Rosu este situat catre periferia nordica a localitatii climaterice Valea Vinului, in locul numit "La Gatere' (740 m). Intre orasul Rodna si Valea Vinului, de-a lungul vaii, pe un parcurs de 2 ore, se desfasoara o sosea de importanta locala, ramificata din DR 171 (curse regulate de autobuze). Pe sosea se intilnesc marcajele triunghi rosu si punct albastru care conduc pe Inau.

Cel de-al doilea semn, ramificat in zona de N a orasului Rodna, vristeaza si traseul spre Gura Lalei. De "La Gatere', soseaua Rodna-Valea Vinului se imparte in doua ramificatii de drum forestier. Primul urca, timp de o ora in susul vaii Izvorul Rosu, de-a lungul careia se intilneste o noua furca de piraie: Izvorul Cisiei sau Lazilor cu Izvorul Rosu (numit deseori si Izvorul Ciungilor sau Paltinului). Din zona de confluenta a acestora, drumul forestier continua sx se desfasoare, urcind de-a lungul vaii Izvorul Rosu. Din furca de piraie amintita, urca pe Piciorul Cisiei o poteca ciobaneasca (drumul turistic este marcat cu triunghi albastru) care ajunge pe culmea principala a Muntilor Rodnei, in zona vf. Cisia (2 043 m).

Cel de-al doilea drum forestier ramificat in punctul "La Gatere' si marcat cu triunghi rosu, urca in susul vaii Izvorul Bailor, defilind prin fata gurilor de galerie ale minelor din care se extrau pretioase minereuri neferoase, trecind pe linga "Casele Baii' (grup de cabane pentru muncitorii minei). Drumul trece pe sub versantii vestici ai Hirosului, al carui virf se inalta pina la l 654 m alt. Folosind autovehiculele ce transporta lemne pe acest drum, se scurteaza simtitor calea de acces catre vf. Inau (2280 m).

17. Valea Cobasel. Avindu-si obirsia sub saua Inaului, piriul Cobasel coboara de-a lungul versantului sudic al zonei rasaritene a Muntilor Rodnei si se varsa in Somesul Mare, pe dreapta acestuia, in dreptul localitatii Sant. Drumul forestier construit de-a lungul vaii se desfasoara pe o distanta ce se parcurge in 1½ ora. El se ramifica din soseaua DR 171, la km 77, pornind din imediata apropiere a bisericii comunei Sant, si usureaza simtitor accesul drumetilor ce vor sx urce pe creasta principala a Muntilor Rodnei, pe partea unde se situeaza vf. Inau, principalul obiectiv turistic din aceasta zona. Parcurgerea salbaticei vai a piriului Cobasel ofera un minunat prilej pentru cercetarea unei regiuni a Muntilor Rodnei care, desi mai putin cunoscuta, nu este citusi de putin lipsita de pitoresc.

18. Valea Gagii constituie o cale scurta de acces pentru cei care vor sa urce, din soseaua DR 171 (desfasurata pe firele de obirsie ale Somesului Mare), catre obiectivele turistice situate in zona estica a culmii principale a Muntilor Rodnei (in saua Inautului). De-a lungul vaii nu urca inca drumuri forestiere, astfel de amenajari fiind in prezent in stadiul de proiect.

C. ADAPOSTURI SI MARCAJE

a) Adaposturi. Una din cauzele pentru care Muntii Rodnei - desi pe intinsul lor se afla multe si insemnate obiective turistice - sint putin, cercetati este si aceea ca drumetii nu gasesc in masiv conditii pentru cazare. In momentul de fata, singurele amenajari potrivite acestui scop sint constructiile Complexului turistic Bor.sa. Acesta dispune de o cabana si un hotel turistic (in satul Fintina) si de cabana Puzdra (situata in caldarea Negoiescului). Cele doua unitati de la Fintina sint amplasate una pe soseaua DN 18, la km 157 si la 830 m alt. (cabana) si alta pe botul de deal ce domina Valea Fintinii, pe dreapta ei, la 850 m alt. (hotelul turistic). Accesul la hotel se face pe soseluta ele 1+160 km lungime, ramificata din soseaua nationala, in imediata apropiere a primei cabane.

Situate la periferia nordica a masivului, cabana si hotelul turistic constituie o excelenta baza materiala atit pentru organizarea unor rute in circuit, de interes local insa, cit si pentru parcurgerea itinerarului Fintina-Cabana Puzdra. Ele folosesc insa prea putin drumetilor care, strabatind culmea principala a Muntilor Rodnei, cerceteaza regiunea de mare altitudine a masivului. Constructiile complexului turistic Borsa ofera un confort ce le situeaza printre adaposturile turistice bune din Carpatii nostri: apa curenta, dusuri, lumina electrica (microhidrocentrala proprie). Capacitatea de cazare este de 224 locuri, repartizat in camere cu 1-4 si 6-10 paturi. La parterul hotelului turistic functineaza un bufet si un restaurant-cantina. De asemenea, in aceeasi cladire se afla o agentie CEC, posta si telefon, iar in fata cladirii pot fi parcate 15-20 de autovehicule. In curtea din spatele hotelului turistic spatiul de parcare este mult mai incapator.

Din complexul turistic Borsa fac parte si amenajarile realizate in imprejurimile Gurii Fintinii si destinate practicarii sporturilor de iarna (pirtii de schi, trambuline pentru sarituri etc.).

Cabana Puzdra (l 540 m) este o alta constructie a complexului turistic Borsa; cabana nu ofera insa decit un confort cu totul redus: apa de izvor, lampi cu petrol, dormitoare comune (30 locuri in dormitoare cu priciuri). La cabana functioneaza un bufet permanent. Cabana Puzdra, situata in caldarea superioara a Negoiescului, se afla la 3 ore de mers de cabanele de la Gura Fintinii. Este foarte indicata atit pentru schiori, cit si ca loc de popas in drumurile ce se organizeaza catre zona centrala a culmii principale a Muntilor Rodnei (Curmatura Galatului, l 920 m alt), de care o desparte circa ½ ora de urcus cu piciorul. Accesul la cabana se face si de la Borsa: 6 km pe soseaua Borsa-Prislop, apoi urcus pe valea Negoiescului (marcaj triunghi albastru).

Tot pe versantul nordic al Muntilor Rodnei, imediat in aval de iezerul Pietrosul, la 1830 m alt., se afla constructiile statiei meteorologice, unde cazarea turistilor nu este permisa decit in cazuri de forta majora (accidente, conditii climaterice deosebit de grele etc.). In localitatea climaterica Valea Vinului, la 715 m alt., se afla o confortabila casa de odihna, la care insa turistii nu au acces decit daca sint locuri neocupate de cei veniti la odihna. Uneori, in sezonul de iarna, casa de odihna isi schimba profilul fiind pusa la dispozitia turistilor, ca orice cabana.

Tot pe versantul sudic, in caldarea de sus a Aniesului Mare si sub saua Gargalaului, se afla "refugiul' Gargalau, o constructie a fostei exploatari miniere, care ofera conditii precare de adapost, il mentionam aici fiindca sagetile stilpilor de marcaj semnaleaza existenta acestui refugiu, bun si el la nevoie.

Drumetii care cerceteaza Muntii Rodnei pot afla adapost si in cabanele pentru muncitorii forestieri, cind gazdele au locuri disponibile in camere si vor sa primeasca oaspeti. Stinele, amplasate in genere la limita inferioara a golului alpin, constituie si ele adaposturi pentru drumeti, daca baciul vrea sa ofere gazduire pentru o noapte. O mentiune speciala trebuie facuta pentru stina din Lala Mare, care constituie un loc de mas peste noapte.

Fata de cele aratate mai sus. In momentul de fata, rezolvarea optima a problemei cazarii turistilor ce vor sa cerceteze Muntii Rodnei o constituie folosirea cortului (propriu sau imprumutat). Intr-un viitor apropiat, situatia aceasta va fi mult imbunatatita: din fonduri centralizate s-au repartizat judetului Cluj sumele necesare construirii, in Muntii Rodnei, a doua mari cabane care vor fi date in folosinta cel mai tirziu in anul 1970. S-a propus ca aceste cabane sa fie amplasate in zona Buhaescu - saua ,,Intre Izvoare' si respectiv, in regiunea Inaului.

b. Marcaje. S-a aratat in cuvintul de inceput ca pe harta brosurii Muntii Rodnei (editata de ONT-Carpati in colectia ,,Muntii nostri') a fost trasat proiectul de marcare a potecilor turistice din masiv si ca, partial, lucrarea a si fost executata pe teren. Fata de aceasta imprejurare, in lucrarea de fata mentionam prevederile proiectului amintit, figurind si pe harta traseul drumurilor ce vor fi marcate. Situatia de pe teren este aratata la descrierea potecilor turistice, unde se face mentiune despre portiunile de carari marcate pina in prezent. S-au prevazut a fi marcate urmatoarele zece trasee:

1. Drumul de creasta: Dealu Stefanitei-vf. Cormaia-vf. Inau-pasul Rotunda-Rotunda. Semnul marcajului: banda rosie.

2. Traseul: Borsa-Pietrosul Rodnei-tarnita ,,La Cruce'. Semnul marcajului: banda albastra.

3. Traseul: Poiana Borsei-cabana Puzdra- Curmatura Galatului. Semnul marcajului: triunghi albastru.

4. Drumul de traversare a masivului: cabanele de la Fintina-saua Gargalaului-valea Aniesului- localitatea Anies. Semnul marcajului: banda albastra.

5. Traseul: satul Fintina-pasul Prislop (pe sosea). Semnul marcajului: banda galbena.

6. Traseul: satul Fintina-Poiana Stiol-pasul Prislop. Semnul marcajului: triunghi rosu.

7. Drumul de legatura: cabanele de la Fintina- Buza Dealului-cabana Puzdra. Semnul marcajului: punct albastru.

8. Traseul: orasul Rodna-localitatea climaterica Valea Vinului-Curatel-vf. Inau. Semnul marcajului: triunghi rosu.

9. Traseul: localitatea climaterica Valea Vinului-vf. Cisia. Semnul marcajului: triunghi albastru.

10. Drumul de traversare a masivului: orasul Rodna-Benesul-saua Inaului-valea Lalei-Gura Lalei. Semnul marcajului: punct albastru.