Grad de dificultate l-2. Timp necesar: 10-l2 ore.
Prima dintre crestele nordice ale Fagarasului, socotind de
la vest catre est, interesanta pentru alpinisti este Muchia
Tunsului, care se ramifica din creasta principala catre nord din
dreptul Virfului Negoiul Mic, 2485 m, la mica distanta spre
nord-vest de Negoiul, 2535 m. Este locul sa amintim ca numele de
Negoiul apare abia in 1842. Inainte, el se chema Piatra lui Tunsu.
Muchia Tunsului a fost parcursa turistic, prima oara, in 1841, la
3 septembrie, de catre Ludwig Reissenberger. Aceasta muchie
separa Valea Saratii, situata la vest, de Valea
Laitei, aflata la est. Mai jos, Valea Saratii se
uneste cu Valea Serbotei, dind nastere Riului Mare al
Porumbacului.
Din Vf. Negoiul Mic, creasta coboara vertiginos. In creasta se
adincesc doua strungi caracteristice, in forma de V, denumite Strunga
Spiess si, respectiv, Strunga Berger (azi Strunga Ciobanului). Prin
Strunga Ciobanului trece drumul marcat cu cruce rosie, din caldarea
estica a Saratii in caldarea Ciobanului din Valea
Laitei. Urmeaza catre nord Virful Podeiul, dupa care se
adinceste catre vest caldarea Steghiilor, iar catre est
caldarea Podeiului. Dupa Saua Podeiului, Muchia Tunsului
continua prin Vf. Steghiilor - Curmatura Steghiilor - Vf. Burianu
Mare - Saua Piriul Rau - Vf. Burianu Mic - Saua Burianu Mic - Ferastraul
- Vf. Lacut - Furca Tunsului. Din acest punct, muchia se
ramifica ca o furca: ramura vestica, denumita Culmea
Saratii, este despartita prin Valea Tunsului de
ramura estica - Culmea Scoreiului. Aceste culmi nu mai prezinta
interes alpin.
In flancul estic al Piscului Tunsului urmeaza catre nord,
dupa Caldarea Podeiului, alte trei caldari: Burianu Mare de
Sud, Burianu Mare de Nord si Burianu Mic. Pentru a strabate muchia in
intregime se porneste din Porumbacu de Sus (466 m), pe drumul carosabil
care merge paralel cu Riul Mare al Porumbacului. Dintre cele doua
ramificatii ale drumului alegem pe cea stinga, intrind astfel in
Valea Tunsului. La capatul drumului forestier, o poteca
ciobaneasca ne scoate in cumpana apelor catre Valea
Laitei, care nu este altceva decit Muchia Tunsului, primul virf fiind
Furca Tunsului. Muchia, desi foarte inalta (peste 2000 m), este
acoperita de pajisti alpine pe care pasc turme de oi. Tinind cit
mai de aproape linia crestei urcam catre sud depasind rind
pe rind punctele caracteristice: Lacutul (2152) -
Ferastraul (2227) - Saua Burianu Mic (2230) - Vf. Burianu Mic
(2309) - Saua Piriul Rau (2263) - Vf. Burianu Mare (2352 - ,,Turnul
Negru' - Curmatura Steghiilor (2260) - Vf. Steahiilor (2374) -
Saua Podeiul (2355) - Vf. Podeiul (2 404) - Strunga Ciobanului (2308).
Intilnind poteca marcata cu cruce rosie, coborim pe ea in
caldarea estica a Saratii, pentru a reveni in
creasta in Strunga Spiess. Virful Spiess aflat intre cele doua
strungi nu este accesibil decit cu mijloace tehnice.
In continuare, mai avem de ocolit un obstacol mai mic, pe fetele
dinspre Valea Laitei, inainte de a atinge creasta principala.
Observam ca din Strunga Ciobanului ne putem retrage la nevoie spre
Cabana Negoiul, pe marcajul cruce rosie. Ajunsi in Vf. Negoiul Mic
coborim, condusi de marcajui triunghi albastru, in 2-3 ore la Cabana
Negoiul.
