Fagaras - muchia dragusului - incepind din Portita Dragusului

Grad de dificultate 1 B. Timp necesar: 7-8 ore pentru traseul propriu-zis.

Ultima dintre crestele nordice ale Fagarasului, interesante pentru alpinism, aflata in partea estica a zonei centrale a masivului. se desprinde din virful estic al Galasescului Mare (2 455 m) in directia Manastirii Simbata si a comunei Dragus. Muchia separa Valea Vistisoarei, din stinga - vest, de Valea Simbetei, din dreapta - est.

Incepind din Portita Dragusului (2 358 m) aflata sub Virful Galasescu Mare, creasta urca spre Vf. Portita (2370 m) si Vf. Racoarele (Racorelelor - 2382 m), din care porneste spre est o creasta secundara - Muchia Dracului. Aceasta creasta, cu fete abrupte, separa Caldarea Racoarelor de Sus (sudica) de Caldarea Racoarelor de Jos (nordica), ambele facind parte din circurile superioare ale Vaii Simbetei, vale care cuprinde nu mai putin de 6 circuri glaciare.

Dupa Vf. Racoarelor urmcaza Curmatura Racoarelor (2 298 m) si Vf. Piatra Rosie (2 257 m) sub care, in Caldarea Racoarelor de Nord, apare micul lac Topila Baronesei. Apoi, coama se rotunjeste si este acoperita de pajisti alpine. In continuare, se disting virfurile La Piriul Larg (2290 m), Perna, Claia Codrei (2 183 m), La Crinta (2 114 m) si Hoaghea (2012 m). Intrind mai jos in zona de padure, muchia ia sfirsit in preajma manastirii Simbata. Cea mai mare parte a muchiei este strabatuta de o veche poteca ciobaneasca, pe care se mergea la cabana din Valea Simbetei.

Baza de plecare este Complexul Simbata (690 m), de unde se pleaca spre catunul Vistisoara. La marginea catunului se repereaza prin Poiana de sub Coasta directia de mers. In padure, poteca apare bine batuta, conducind in urcus spre culme. Acolo, in Poiana Dragusului, se afla o casa de vinatoare, la 3½ ore, socotind drumul din sosea. Aici este bine sa innoptam, pentru a avea a doua zi timp suficient pentru urcusul pina in creasta principala si inapoi.

Depasind pe rind virfurile Hoaghea, La Crinta, Claia Codrei, Perna si cele trei virfuri La Piriul Larg, ajungem intr-o strunga aflata la 2290 m, deasupra caldarii nordice a Racoarelor (Racorelelor), locul prin care cobora vechiul marcaj spre Valea Simbetei. Urmeaza zona salbatica a crestei cu Piatra Rosie, Curmatura si Virful Racoarele. In stinga se afla Muchia Dracului, in dreapta un perete ierbos pe care-l traversam, pentru a ajunge intr-o sa si a urca in Vf. Portitei. Mai jos, in Portita Dragusului, ne legam pentru a depasi ultimul obstacol, Peretele nordic al Galasescului (2 lungimi de coarda de gradul 1 B). Ajunsi in virful estic al Galasescului vedem in dreapta virful principal (2470 m). In apropiere intilnim si poteca de creasta marcata cu banda rosie, unde avem de ales intre urmatoarele :

- coborire la cabana din Valea Simbetei, prin Fereastra Mica (banda albastra) sau Fereastra Mare (triunghi rosu), iar de acolo la complexul Simbata (2 ore pina la cabana, alte 2 ore pina la complex);

- coborire in Valea Vistisoarei din Saua Vistisoarei (dificil), apoi pe poteca ciobaneasca spre catunul Vistisoara (4-5 ore);

- coborire pe traseul de urcus prin peretele Galasescului si Muchia Dragusului (4-5 ore).