Calinul (Viburnum opidus)
- arbust
indigen = 2-5 m inaltime; din
neteda si galben-bruna, scoarta devine, mai tirziu,
cenusie si cu crapaturi; lujerii, muchiati si
curbati, adesea cu virf uscat (prin degerare); mugurii opusi,
alipiti de lujeri
- frunzele = 4-10
cm lungime, trilobate, cu marginile dintate; toamna se coloreaza in
rosu;
- florile = albe,
inflorescente in cime-umbeliforme terminale; infloreste in mai-iunie;
- fructele (caline)
= drupe rosii-globuloase; se coc in septembrie; au gust
acrisor-amarui.
Ii plac solurile umede si umbrite. Creste
spontan in apropierea apelor, in zavoaie si aninisuri din
toata tara, de la cimpie pina la munte. Se cultiva ca
planta ornamentala prin parcuri si gradini, avind si
calitatea de antipoluant, fiind rezistent la fum, praf si gaze.
Pe dealuri si in paduri se mai intilnesc
si alte specii inrudite cu calinul. Mentionam: dirmoxul (V. lantana) ale
carui fructe sint la inceput rosii si apoi devin negre,
bulgarele-de-zapada (V. roseum) etc.
