Germinatie - instruire germinatie

GERMINATIE - INSTRUIRE GERMINATIE

Germinatia se exprima prin doi indici

-energia germinativa ;

-facultatea germinativa.

Energia germinativa reprezinta insusirea semintelor de a germina, exprimata prin procentul de seminte pure germinate normal intr-un timp cuprins intre 1/3 pana la 1/2 din durata stabilita pentru determinarea facultatii germinative.

Facultatea germinativa este insusirea semintelor de a germina, exprimata prin procent numeric de seminte pure germinate normal in conditii optime si intr-un anumit timp care se stabileste pentru fiecare specie in parte.

FACTORII EXTERNI CARE FAVORIZEAZA GERMINATIA

Facultatea germinativa este influentata de : apa, temperatura, lumina, oxigen.

Influenta apei asupra germinatiei. Toate transformarile care au loc in samanta nu pot avea loc decat in prezenta apei si in prezenta fermentilor. .

In conditii de laborator umectarea stratului de germinatie se face in functie de compozitia chimica a semintelor analizate si de calitatea lor.

Excesul de apa influenteaza defavorabil germinatia semintelor, mai ales a celor de calitate inferioara, de aceea stratul de germinatie nu trebuie sa fie prea umed. Cantitatea initiala de apa nu trebuie sa limiteze aerarea. Umectarea ulterioara trebuie evitata ori de cate ori este posibil deoarece ar mari diferentele intre repetitii si intre teste.

Influenta oxigenului asupra germinatiei. Pentru ca germinatia semintelor sa aiba loc in conditii optime este necesar ca vasele si aparatele de germinatie sa prezinte deschideri speciale pentru ventilatie.

Influenta temperaturii asupra germinatiei. In conditii de laborator determinarile se efectueaza la temperatura optima pentru germinatie, stabilita pentru fiecare specie in parte in standardul de germinatie. Majoritatea semintelor de plante cultivate germineaza bine la temperaturi optime constante.

Semintele de ierburi, unele legume si plante medicinale, pentru ca sa poata germina sunt tinute tot timpul germinatiei la temperaturi alternante. In acest timp alterneaza o temperatura mai inalta cu o temperatura mai scazuta. In fiecare zi semintele puse la germinat se tin 16 ore la temperatura joasa si diferenta de 8 ore la temperatura ridicata.

Schimbarea treptata a temperaturii in decurs de 3 ore este satisfacatoare.

Pentru semintele aflate in repaus germinativ este necesar ca schimbarea temperaturii sa se faca intr-un interval scurt (maxim 1h) nu se face in mod treptat, ea se face brusc cu scopul de a stimula germinatia acestor seminte.

In cazul in care aparatura nu permite acest lucru, se vor muta probele dintr-un loc in altul. Daca schimbarea temperaturii nu poate fi controlata se va mentine temperatura cea mai scazuta (de exemplu in week-enduri).

Influenta luminii asupra germinatiei. Semintele celor mai multe plante germineaza tot atat de bine la lumina cat si la intuneric.

Totusi iluminarea stratului de la o sursa artificiala sau la lumina zilei este recomandata in general deoarece produce o mai buna crestere a germenilor care pot fi mai usor apreciati.

Germenii care cresc la intuneric sunt mai etiolati si albi si ca atare sunt mult mai sensibili la atacul bolilor, anumite defecte cum ar fi deficienta clorofiliana nu pot fi detectate decat in prezenta luminii.

In anumite cazuri lumina poate provoca germinatia probelor aflate in repaus germinativ, dar poate si inhiba germinatie anumitor specii (Phacelia spp, Nigella spp.) care trebuie obligatoriu sa germineze la intuneric.

STRATURILE DE GERMINATIE

In literatura de specialitate se folosesc trei termeni :

-strat de germinatie ;

-substrat germinativ ;

-pat de germinatie.

Straturile de germinatie cele mai utilizate in laborator sunt :

-hartia sugativa ;

-hartia de filtru ;

-nisipul ;

-pamantul.

STRATUL DE HARTIE

Compozitia: continutul de fibra al hartiei trebuie sa fie din lemn albit chimic, bumbac sau alta celuloza vegetala purificata. Trebuie sa fie libera de ciuperci, bacterii, nematozi, substante toxice care pot influenta dezvoltarea germenilor in timpul germinatiei.

Textura : hartia trebuie sa aiba o structura poroasa asa incat radacinile germenilor sa se dezvolte la siuprafarta ei si nu in interiorul ei.

Rezistenta : hartia trebuie sa fie suficient de rezistenta pentru a rezista la rupere in timpul efectuarii testului.

Capacitatea de umectare : hartia trebuie sa aiba o buna capacitate de retinere pentru apa asa inca apa sa ajunga pe toata perioada de germinatie si sa asigure continuu aprovizionarea cu apa a semintei.

PH-ul hartiei trebuie sa fie cuprins intre 6-7,5.

Pastrarea : hartia se va pastra intr-o camera rece cu umiditatea relativa si temperatura aerului cat mai scazuta.

CONTROLUL CALITATII HARTIEI.

Pentru a compara hartia de calitate necunoscuta cu hartia din stoc de calitate acceptabila cunoscuta, trebuie efectuat un test biologic pentru depistarea straturilor vatamatoare. Pentru acest test se folosesc semintele speciilor :

-AGROSTIS GIGANTEA ;

-ERAGROSTIS CURVULA ;

-FESTUCA RUBRA ;

-LEPIDIUM SATIVUM ;

-PHLEUM PRATENSE.

Aprecierea hartiei se face brin compararea dezvoltarii radacinii germenilor crescuti pe cele doua tipuri de hartie. Aprecierea se face in ziua sau cu o zi inaintea energiei germinative specificata in anexa la SR 1634 pentru specia folosita la testare, deoarece simptomele de inhibare a cresterii radacinii datorate toxicitatii sunt mult mai pronuntate intr-un stadiu mai timpuriu al cresterii radacinii.

Asemenea simptome sunt : scurtarea radacinilor si uneori decolorarea varfului radacinii, ridicarea radacinilor deasupra hartiei si inmanuncherea perilor radiculari. La ierburi coleoptilul poate fi turtit si scurtat.

NISIPUL

Nisipul utilizat ca strat de germinatie este nisipul cu dimensiunea particulelor cuprinsa intre 0,8 mm si 0,05mm. Nisipul nu trebuie sa contina seminte straine, bacterii ciuperci, nematozi sau substante toxice care ar influenta germinatia semintelor, cresterea sau mai tarziu aprecierea germenilor motiv pentru care este obligatorie sterilizarea nisipului. Sterilizarea se considera incheiata cand o hartie de control care a fost introdusa in interiorul nisipului la inceputul testarii, se brunifica.

Capacitate de umectare.

Cand se adauga o anumita cantitate de apa nisipul trebuie sa aiba o buna capacitate de retinere pentru apa pentru a asigura aprovizionarea semintelor si germenilor cu apa pe toata perioada de germinatie, sa asigure un spatiu suficient de poros pentru aerare in scopul obtinerii unei germinatii optime si pentru a asigura cresterea radacinilor.

PH-ul sa aiba valori cuprinse intre 6,0si 7,5.

NUeste recomandata refolosirea nisipului

CONTROLUL CALITATII NISIPULUI.

Controlul calitatii nisipului. Pentru a ne asigura ca noile cantitati de nisip nu sunt toxice se efectuiaza testul biologic (ca la hartie).

Pentru a compara nisipul de calitate necunoscuta cu nisipul din stoc de calitate acceptabila cunoscuta, trebuie efectuat un test biologic pentru depistarea substantelor vatamatoare. Pentru acest test se recomanda semintele speciilor :

-PISUM SATIVUM ;

-GLYCINE MAX. Simptomele sunt cele descrise la controlul calitatii hartiei

DETERMINAREA CAPACITATII MAXIME DE RETINERE PENTRU APA A NISIPULUI

Capacitatea maxima a nisipului pentru apa se determina cu ajutorul unui cilindru metalic (Wanschaff), inalt de 16 cm, cu diametrul de 3,6 cm si cu fundul de retea. Nisipul se amesteca bine si se ia din el o proba medie. Pe fundul de retea al al cilindrului se aseaza un disc de hartie de filtru sau sugativa si apoi se cantareste cilindrul. Cilindrul se umple apoi cu nisip din proba medie pana la ¾ din inaltimea lui si se cantareste. Diferenta dintre greutatea cilindrului gol si a cilindrului plin cu nisip arata greutatea nisipului.Dupa aceea cilindrul cu nisip se aseaza intr-un vas cu apa.Cand apa va ajunge la suprafata nisipului, cilindrul se scoate din vasul cu apa, se sterge cu hartie sugativa si se cantareste. Prin diferenta se stabileste capacitatea maxima pentru apa a nisipului astfel :

(Determinarea capacitatii maxime de retinere pentru apa se efectuiaza pe doua repetitii lucrate in paralel).

-greutatea cilindrului gol..............g

-greutatea cilindrului cu nisip......g

-greutatea cilindrului cu nisip umectat.......g

-din greutatea cilindrului cu nisip se scade.......g

-greutatea cilindrului gol..............g

-diferenta este egala cu greutatea nisipului uscat...g

-din greutatea cilindrului cu nisip umectat se scade...g

-greutatea cilindrului gol...............g

-diferenta este egala cu greutatea nisipului umectat.....g

-din greutatea nisipului umectat se scade......g

-greutatea nisipului uscat..............g

-diferenta este egala cu greutatea apei.........g

Daca cunoastem cantitatea de apa absorbita de .. g de nisip, putem usor afla cantitatea%.

Daca X g nisip au absorbit apa..Y g

100..............Z g

Z=(Y*100)/XZ =....%.

Din Z (capacitatea maxima de retinere pentru apa) se calculeaza 60%, cantitate ce reprezinta necesarul de apa pentru testele de germinatie.

Z..........100%

W...........60%

Z *60 /100=NECESAR APA%

***Nisipul folosit ca strat de germinatie are avantajul ca pastreaza mai bine umiditatea, semintele vin mai mult in contact cu stratul de germinatie, umectarea stratului se poate masura, iar procentul de seminte mucegaite este mai mic la finalul testului.

DETERMINAREA CAPACITATII OPTIME DE UMECTARE A HARTIEI FILTRU CALITATIV IN ANALIZA DE GERMINATIE

Pentru determinarea umiditatii optime a stratului de hartie filtru folosit in analiza de germinatiese are in vedere puterea de absorbtie a apei specificata in certificatul de calitate al hartiei care a insotit -o la achizitionare.

Ex: 1kg hartie absoarbe 2,530 litri apa.

Se cantareate 1 kg hartie peste care se toarna 2,530 litri apa dupa ce hartia a fost asezata in prealabil intr-un vas uscat, curat, cu capac. Se lasa pentru uniformizare o ora dupa care se pune la scurs pana cand 3 cantariri successive sunt identice Se face diferenta dintre hartia umectata in optim si hartia scursa aflandu-se surplusul de apa.

Exemplu:

Hartie uscata ........1 kg.

Hartie umectata in optim...1 kg+2,530 l apa= 3,530kg

(1kg=1 litru apa)

Cantariri dupa punerea la scurs 3,25kg;

1.      3,11kg;

2.      3,07kg;

3.      3.01kg;

4.      3,01kg;

5.      3,01kg.

Hartie umectata in optim 3,530 kg- hartie scursa de apa

3.01 kg= 520 ml apa.

Hartie scursa de apa 3,01 kg- hartie uscata 1 kg=2,01 l apa.

Optimul de apa pentru germinatie pentru statul de germinatie este 2 l apa la 1 kg hartie filtru.

23.05 .2009 Ing. POPESCU M.

APA FOLOSITA IN ANALIZA DE GERMINATIE

Puritatea : apa folosita pentru umectarea stratului de germinatie trebuie sa fie libera de impuritati organice si anorganice.

Calitatea : daca apa obisnuita nu este destul de buna se poate folosi apa deionizata sau apa distilata.

PH-ul apei trebuie sa fie cuprins intre 6,0 -7,5.

Controlul calitatii apei.

Pentru ca apa folosita la analiza germinatiei sa aiba in permaneneta o calitate corespunzatoare trebuie sa se faca periodic analiza calitatii acesteia (determinarea pH-ului trimestrial si ori de cate ori este cazul in laboratorul dv. daca exista Ph -metru si efectuarea o data pe an a analizei microbiologice a apei si a compozitiei chimice la o institutie specializata.

Verificarea calitatii apei se face pe probe comparative folosind pentru umectarea stratului unei probe apa curenta iar la cealalta proba apa distilata, rezultatele obtinute trebuie sa fie asemanatoare.

Pentru acest test se folosesc semintele speciilor

-AGROSTIS GIGANTEA ;

-ERAGROSTIS CURVULA ;

-FESTUCA RUBRA ;

-LEPIDIUM SATIVUM ;

-PHLEUM PRATENSE.

APARATURA

Conditii pe care trebuie sa le indeplineasca cabinetele si camerele de germinatie:

-sa asigure temperatura de lucru cu incadrarea in toleranta admisa ISTA (+ 2sC;-2sC) ;

-sa permita reglarea temperaturii asa incat probele sa germineze la temperaturile constante sau alternante specificate in anexa la SR 1634 (daca aparatul din dotare nu functioneaza decat pe temperatura constanta atunci probele vor fi mutate dintr-un aparat in altul pentru asigurarea temperaturii de germinatie);

-sa permita mentinerea unei umiditati suficiente a probelor asa incat sa nu se usuce in perioada de germinatie (pentru a asigura umiditatea probelor in perioada de germinatie acestea trebuiesc introduse in pungi incolore stranse la gura).

-sa asigure necesarul de lumina pentru germinatia probelor.

-sa prezinte un sistem de ventilatie asa incat temperatura in aparat sa fie uniforma, sa asigure un climat aerob pentru cresterea germenilor.

MONITORIZAREA PERMANENTA A TEMPERATURII

- folosirea termometrelor cu Hg pentru citiri la momentul dat (de trei ori pe zi si inregistrarea citirilor de catre analist) ;

- folosirea termoinregistratoarelor (citirea si afisarea automata a temperaturilor pe diagrame).

SUBSTRATURILE

METODE CARE FOLOSESC HARTIA

TP (pe suprafata hartiei). Semintele se aseaza pe suprafata hartiei (stratului de germinatie) in vase Petri sau cutii transparente Se umecteaza stratul de germinatie la inceput iar vasele se acopera dupa infiintarea fiecarei repetitii cu capac pentru a reduce evaporatia.

BP (intre hartie).

Semintele sunt puse la germinat intre doua straturi de hartie.

variante BP :

- RULOUL semintele se aseaza intre fasii de hartie rulate care se vor aseza in aparat in pozitie verticala (probele puse la germinat se aseaza in pungi de plastic).

- PLICUL semintele sunt asezate in plicuri care la randul lor vor fi asezate in aparat in pozitie orizontala (probele puse la germinat se aseaza in pungi de plastic cate doua repetitii in punga). Plicurile se pot folosi pentru germinarea semintelor mijlocii si chiar mici, cum sunt cele de tomate, vinete, ardei etc.

PP(hartie plisata).

Semintele sunt puse pe fasii de hartie plisata asemenea acordeonului. Dupa asezarea semintelor pe fasiile plisate acestea se umezesc si se acopera cu inca o hartie sugativa pentru mentinerea umiditatii dupa care se introduc in pungi de plastic incolore si mai apoi in aparatele de germinatie.

Aceasta metoda poate fi folosita ca o alternativa a BP cat si a TP.

Pliseul mic se confectioneaza dintr-o fasie de hartie de sugativa (in functie de dimensiunea vasului de germinatie) care se pliseaza din 1 in 1cm pe latimea vasului de germinat.

Pliseul mijlociu se confectioneaza dintr-o jumatate de coala de sugativa care se pliseaza din 2 in 2cm pa latura mare. Invelitoarea va fi confectionata asa incat sa imbrace pliseul.

Pliseul mare se confectioneaza dintr-o foaie de hartie de sugativa care se pliseaza din 4 in 4 cm Invelitoarea va fi confectionata asa incat sa imbrace pliseul.

METODE CARE FOLOSESC NISIPUL

TS (pe nisip).

S (in nisip).

Nisipul se foloseste chiar daca nu este indicat in anexa C cand aprecierea probelor bolnave se dovedeste a fi greoaie si inexacta datorita contaminarii stratului de hartie.

METODE CARE FOLOSESC SOLUL

Solul se foloseste de obicei cand germenii prezinta simptome fitotoxice sau cand aprecierea probelor la nisip sau hartie s-a dovedit a fi nesigura. De obicei solul este folosit in analize comparative si de cercetare.

ATENTIE!

NU INDICA VREO PREFERINTA:

-ORDINEA SUBSTRATURILOR;

-ORDINEA TEMPERATURILOR.

TRATAMENTE PENTRU INDUCEREA GERMINATIEI

Din diferite motive (de exemplu repausul germinativ, substantele inhibitoare, semintele tari) O germinatie completa poate fi obtinuta brin retestare folosind una sau o combinatie de tratamente din cele descrise mai jos. Acestea se pot aplica la testul initial daca se banuie repaus germinativ. Perioada tratamentelor speciale nu este inclusa in cea a timpului de germinare.

METODE PENTRU SCOATEREA SEMINTELOR DIN REPAUSUL GERMINATIV

-pastrarea : intr-un spatiu uscat;

-preracirea : proba de germinatie pusa in contact cu un substrat umed se tine initial o perioada de timp la o temperatura scazuta dupa care proba se trece la temperatura indicata in tabelul C.1 coloana 3.

Semintele agricole, legumicole, cele de flori, plante aromatice ierburi si plante medicinale se tin de obicei la temperatura de 5-10° C pentru o perioada initiala de pana la 7 zile. In anumite cazuri perioada de preracire se poate prelungi sau se repeta racirea.

Semintele de arbori si arbusti sunt pastrate la o temperatura de 1-5°Cpentru o perioada in functie de specie de la 2 saptamani la 12 luni inainte de testul de germinatie.

Pentru speciile care necesita o perioada lunga de preracire si germinatia nu poate fi terminata in decurs de doua luni se recomanda efectuarea viabilitatii.

Preuscarea .Repetitiile pentru germinatie sunt incalzite la o temperatura care sa nu depaseasca 30°-35° C, cu circulatia libera a aerului, pentru o perioada de pana la 7 zile inainte de a fi puse sa germineze in conditiile prescrise pentru testul de germinatie. In unele cazuri poate fi necesar sa se prelungeasca aceasta perioada de preuscare.

Pentru anumite specii temperatura de preuscare este de 40-50 ° C (Oryza sativa 50°C , Arachis 40°C).

Lumina. Testele trebuiesc iluminate cel putin 8 ore pe zi, pe tot parcursul perioadei de temperatura ridicata in cazul folosirii temperaturilor alternante. Iluminarea se recomanda de obicei pentru anumite ierburi tropicale si subtropicale (Cinodon dactylon).

Azotatul de potasiu. In loc de apa se foloseste o solutie de 0,2%KNO3 pentru umectarea stratului de germinatie.

Acidul giberelinic ;

Plicuri etanse de polietilena.

Tratamentele speciale se mentioneaza in fisa.

- tipul tratamentului ;

- timpul de efectuare ;

- temperatura la care s-a realizat.

Timpul de efectuare al tratamentelor speciale (ex. preracire, preuscare, nu se include in perioada de germinatie).

METODE PENTRU ELIMINAREA SEMINTELOR TARI

Inmuirea. (la speciile cu tegumentul tare).

Inmuierea pentru o perioada de 24-48 ore, testul de germinatie se incepe imediat dupa inmuiere).

Scarificarea mecanica. Inteparea atenta sau crestara, pilirea sau frecarea pe o suprafata abraziva a tegumentului semintei poate fi suficienta pentru inlaturarea starii de repaus.

Scarificarea tegumentului se face pe partea opusa embrionului pentru a se evita vatamarea acestuia sau vatamarea germenului care va rezulta. Cel mai bun loc pentru scarificarea mecanica este acea parte a tegumentului situata imediat deasupra varfului cotiledoanelor.

Scarificarea acida : macerarea in acid sulfuric concentrat este eficienta la unele specii (de exemplu Macroptilium spp. Brachiaria spp.) Semintele sunt tinute in acid pana cand tegumentul devine ciupit.

METODE PENTRU INDEPARTAREA SUBSTANTELOR INHIBITOARE

Prespalarea: substantele care se intilnesc in mod natural in pericarpul sau tegumentul semintelor si care actioneaza ca inhibitori ai germinatiei pot fi indepartate prin spalarea semintelor in curent de apa la temperature de 25°C (de exemplu Beta vulgaris).

Indepartarea structurilor din jurul semintei: germinatia la anumite specii poate fi indusa prin indepartarea structurilor externe cum ar fi invelisul cu tepi, glumele sau paleile la anumite graminee.

Dezinfectarea semintelor: pentru probele de Arachis hypogea si Beta vulgaris, se poate aplica un tratament cu fungicide inainte de punerea semintelor la germinat daca se stie ca lotul de seminte nu afost tratat.

DURATA TEST

Pentru fiecare specie durata testului este indicata in tabelul C.1. Perioada indicata pentru testare poate fi prelungita cu 7 zile sau mai mult de jumatate din perioada prescrisa pentru teste mai lungi. Pe de alta parte, daca se obtine o germinatie maxima a probei inainte de sfirsitul perioadei indicate, testul poate fi incheiat.

Data primei numarari este aproximativa insa trebuie ca germenii sa atinga faza de dezvoltare care sa permita o evaluare corecta. Daca s-au ales temperaturi mai scazute, prima numarare poate fi aminata. Pentru testele la nisip care dureaza nu mai mult de 7-10 zile, prima numarare poate fi eliminata.Se recomada numaratori intermediare pentru indepartarea germenilor suficient de bine dezvoltati penrtu ca numararea lor sa fie mai usoara si pentru a preveni ca acestia sa afecteze dezvoltarea celorlalti germeni sau imbolnavirea lor.

EVALUARE

Germenii care au atins faza in care structurile lor esentiale pot fi apreciate corect, vor fi indepartati de pe strat la prima sau la celelalte numarari intermediare.

Germenii puternic vatamati vor fi indepartati pentru a se reduce riscul infectarii secundare.

Atunci cind se intalnesc germeni care nu pot fi usor evaluati sau prezinta simptome fitotoxice, trebuie efectuata o retestare in nisip sau in sol la temperatura prescrisa in tabelul C.1.

RETESTARE

In urmatoarele cazuri testul de germinatie trebuie repetat:

1. Cind se banuie repaus germinativ, se poate aplica oricare din metodele indicate in coloana 6 a tabelului C.1. sau a se vedea B.7.prin unu sau mai multe teste suplimentare.In Certificatul e analiza se va inscrie cel mai bun rezultat si metoda de analiza folosita

2. Cind rezultatele testului de germinatie nu sunt sigure datorita fitotoxicitatii sau din cauza raspandirii ciupercilor si bacteriilor, retestarea va fi efectuata prin una sau mai multe din metodele alternative indicate in anexa C sau in nisip sau in sol.Rezultatele obtinute si metoda folosita se va inscrie in Certificatul de analiza

Proiect: Structura si componentele celulei Proiect: Regnul monera (procariota)

3. Cind exista un numar de germeni care sunt dificil de apreciat retestarea se va efectua folosind una sau mai multe din metodele alternative prevazute in anexa C sau in nisip sau in sol.Cel mai bun rezultat si metoda de analiza var fi inscrise in Certificatil de analiza.

4. Cind exista o davada clara a unor greseli in conditiile testarii, aprecierii sau numararii germenilor se face retestarea folosind aceeasi metoda iar rezultatele retestarii se vor inscrie in Certificatul de analiza.

5. Cind se depaseste sirul de tolerante maxim admis in tabelul A.1 se va efectua retestarea folosindu-se aceeasi metoda, daca cel de-al doilea rezultat este compatibil cu primul(diferentele dintre teste nu depasesc sirul maxim de tolerante admis) pe Certificatul de analiza se va inscrie media celor doua analize.

Daca rezultatul celui de-al doilea test nu este compatibil cu al primului test si diferenta depaseste toleranta indicata in tabelul A. 2 se va face al treilea test folosind aceeasi metoda. SE VA RAPORTA MEDIA REZULTATELOR ASEMANATOARE.

CALCULARE SI EXPRIMARE REZULTATE

Rezultatul testului de germinatie se calculeaza ca medie a celor patru repetitii de cate 100 ; 50; 25 seminte, rotunjindu-se la cel mai apropiat numar intreg, fractiunile de 0,5 si mai mari se considera numar intreg.

Ex : XXO si XX25 se rotunjesc la XX

XX50 si XX75 se rotunjesc la XX+1

Suma de germeni normali, germeni anormali, seminte negerminate trebuie sa fie 100.

Daca una dintre categoriile mentionate mai sus lipseste aceasta se va scrie cu O in fisa de analiza.

In cazul unor fractiuni zecimale egale au prioritate la rotunjire in ordine :

- germeni normali ;

-germeni anormali ;

-seminte tari ;

-seminte proaspete ;

-seminte moarte.

ATENTIE !

In cazul in care pe strat raman seminte proaspete sau tari la leguminoase, ele se adauga procentului de germinatie conf. ORD.350 /2002.

TOLERANTE

Rezultatul testului de germinatie poate fi sigur daca diferenta dintre repetitia cea mai buna si cea mai slaba se incadreaza in cadrul tolerantelor acceptate.

Pentru a verifica coeficientul de siguranta, se face media intre repetitii si se compara cu A.1.Rezultatul este considerat sigur daca diferenta dintre repetitii nu depaseste toleranta indicata in tabele.

Pentru a decide daca doua rezultate ale aceleiasi probe, sunt compatibile, se foloseste tabelul A.2. Procentul mediu al celor doua teste se calculeaza si se compara cu A.2. Testele sunt compatibile daca diferenta dintre procentele de germinatie nu depaseste toleranta indicata.

ATENTIE LA COMPLETAREA FISEI DE GERMINATIE !

CALCULUL G% IN CAZUL MIXTURII

Analiza componentelor mixturii se efectueaza pe fiecare specie in parte si pe buletinul de analiza se specifica ca germinatie finala media ponderata a germinatiei componentilor.

Valoarea mediei ponderate trebuie sa fie mai mare sau cel putin egala cu germinatia normata a componentului cu germinatia cea mai mica.

Ex:

Specii componente

Lolium multiflorum 50%;

Poa pratensis 30%;

Festuca rubra 20%.

Atentie!

Este obligatoriu sa cunoastem % ficarei specii in cadrul mixturii

LOLIUM MULTIFL.POA PRAT. FESTUCA RUBRA

GN GA SP GN GA SP GN GA SP

924 4 75 322 81 10 9

935 2 71 227 85 12 3

933 4 77 122 83 9 8

952 3 73 225 84 10 6

373 14 13 296 896333 4126

934 374224 83 10 7

GN%GA%SP%

LOLIUM 50%93....100%4...100%3...100%

X..50%Y..50% Z....50%

X=46,5% Y=2% Z=1,5%

POA 30% % 74....100%2...100% 24...100%

X.. 30%Y..30% Z....30%

X=22,2%%Y=0,6% Z=7,2%

FESTUCA 20%%83....100%10...100% 7...100%

X..20% Y..20% Z....20%

X=16,6% Y=2%Z=1,4%

TOTAL :

GN GA SP

Lolium multiflorum 50%; 46,5% 2% 1,5%

Poa pratensis 30%; 22,2%% 0,6%7,2%

Festuca rubra 20%. 16,6% 2%1,4%

TOTAL : 85,3% 4,6% 10,1%

VALOAREA MIXTURII ESTE : GN- 85% ; GA - 5% ; SP- 10%

Metode de lucru recomandate

EVALUAREA GERMENILOR

Fiziologic germinatia inseamna o serie de pocese in prezenta apei la inceput dezvoltandu-se, o radacina principala care sparge invelisul semintei. Germenii care au un anumit stadiu de dezvoltare sunt evaluati individual urmarind partile esentiale si clasificand germenul ca normal sau anormal.

SPECII MONOCOTILEDONATE

Sunt acele specii al caror embrion prezinta un singur cotiledon.

SPECII DICOTILEDONATE

Sunt acele specii al caror embrion prezinta doua cotiledoane.

GERMINATIA HIPOGEE

Este tipul de germinatie la care cotiledoanele si organele comparabile (scutelumul) raman in sol si in interiorul semintei, mugurasul creste deasupra solului ibn urma alungirii epicotilului la dicotiledonate si a mezocotilului la monocotiledonate.

GERMINATIA EPIGEE

Este tipul de germinatie la care cotiledoanele si mugurasul se cresc deasupra solului in urma alungirii hipocotilului.

CLASIFICAREA GERMENILOR

GERMENI GNORMALI

Arata ca au potential pentru a-si continua dezvoltarea intr-o planta normala in conditii favorabile de sol, umiditate, temperatura si lumina. Capacitatea pentru continuarea dezvoltarii este dependenta de buna functionare a structurilor esentiale in perioada germinatiei intr-un anumit stadiu al germenului.

-germenii intacti : germenii care au toate structurile esentiale bine dezvoltate, complete si proportionate si sanatoase fiecare.

-germenii cu defecte sau deficiente usoare: germenii care au unele defecte usoare ale structurilor esentiale. Acesti germeni trebuie sa aiba o dezvoltare satisfacatoare comparabila cu a unui germene intact in cazul aceluiasi test.

-germeni, cu infectie secundara : germenii care au toate structurile, dar sunt infectati cu ciuperci sau bacterii, sursa fiind alta decat samanta din care provin.

SISTEMUL RADICULAR INTACT

- radacina principala lunga si subtire, acoperita de obicei de numerosi peri radiculari si terminata intr-un varf fin (BRASSICA)

- radacini secundare, aditionale radacinii primare sunt produse in perioada testului oficial (ZEA, CUCURBITA) sau, contin radacini seminale in locul radacinii principale (TRITICUM, CYCLAMEN)

AXUL GERMENULUI INTACT

normalnormal anormal anormal

-un epicotil alungit la speciile cu germinatie hipogeica (ASPARAGUS, PISUM, CICER)

Deopotriva alungirea hipocotilului si a epicotilului la speciile cu germinatie epigeica(PHASEOLUS)

-un mezocotil alungit la germenii anumitor cereale (SORGHUM, ZEA)

UN NUMAR SPECIFIC DE COTILEDOANE

-un cotiledon la monocotiledonate, in caz exceptional la dicotiledonate (CYCLAMEN), verde si foliaceu (ALLIUM, CYCLAMEN) sau particular inclus complet in tegumentul semintei (ASPARAGUS, POACEAE)

-doua cotiledoane la dicotiledonate, verzi si intinse la germenii cu germinatie epigeica (BRASSICA), sau semisferice si moi incluse in tegumentul semintei la germinatie hipogeica (PISUM).

-mai multe cotiledoane la conifere.

UN NUMAR SPECIFIC AL PRIMELOR FRUNZE INTACTE

-o singura frunza la speciile cu pozitie alternanta a frunzelor (PISUM)

-doua frunze primare la speciile cu pozitie opusa a frunzelor (PHASEOLUS)

UN MUGURE TERMINAL INTACT

-cu dezvoltare lenta intre cotiledoane, greu vizibil la speciile cu germinatie epigeica (BRASSICA)

Germene anormal, decolorat la insertia cotiledoanelor

normal anormal anormal anormal

-buna dezvoltare si liber, acoperit de numeroase frunze solzoase si primele frunze la germenii cu germinatie hipogeica (PISUM)

UN COLEOPTIL INTACT LA GERMENII DE POACEAE

-prima frunza verde crescuta in interiorul lui

GERMENI CU DEFECTE USOARE

Anumite defecte si deficiente la partile esentiale ale germenilor, pot fi usoare si tolerate, in cazul in care planta are o dezvoltare satisfacatoare, germenul fiind considerat normal.

Defecte acceptabile:

mici decolorari si necrozari limitate pe radacina principala

axa germenului;

radacina principala defectuoasa dar cu suficiente radacini secundare ;

prezenta unei singure radacini seminale in cazul cerealelor din grupul poaceae;

cicatrici sau superficiale crapaturi si despicaturi pe axa germenului (hipocotil, epicotil, mezocotil) sau cotiledoane ;

usoara rasucire a axei germenului sau coleoptilului ;

mici decolorari si necrozari limitate pe radacina principala

axa germenului;

radacina principala defectuoasa dar cu suficiente radacini secundare ;

prezenta unei singure radacini seminale in cazul cerealelor din grupul poaceae;

cicatrici sau superficiale crapaturi si despicaturi pe axa germenului (hipocotil, epicotil, mezocotil) sau cotiledoane ;

usoara rasucire a axei germenului sau coleoptilului ;

normal normalanormal

mai putin de 50% spart, necrozat, putrezit sau lipsa din suprafata cotiledoanelor sau primelor frunze ;

-un cotiledon sau o singura frunza in loc de doua sau aditional trei cotiledoane sau frunze ;

existenta unei despicaturi a coleoptilului la graminee furajere si cereale incepand de la varf dar care sa nu depaseasca mai mult de 1/3 din lungimea sa ;

la Poaceae o crestere lenta a frunzei din interiorul coleoptilului dar care sa nu fie mai putin de jumatate din lungimea acestuia.

GERMENII CU INFECTIE SECUNDARA

Germenii putreziti din cauza ciupercilor, bacteriilor, sunt clasificati ca normali daca este evident ca nu samanta din care provin este sursa infectiei si daca partile esentiale ale germenului sunt altfel normale.

GERMENI ANORMALI

Germenii care nu au potential sa se dezvolte intr-o planta normala intr-un sol de buna calitate in conditii favorabile de umiditate, temperatura si lumina.

Cauza anormalitatii:

Sunt mai multe cauze care ar putea duce la poducerea germenilor anormali fara un potential satisfacator de dezvoltare a plantei.

VATAMARILE MECANICE ALE EMBRIONULUI

- vatamarile mecanice in timpul conditionarii si procesarii;

- seceta si desicantii ;

- imbibitia rapida a semintelor cu apa;

- insectele si vatamarile mici.

Ca rezultat al vatamarii germenilor anumite structuri esentiale lipsesc sau germenii nu au o dezvoltare corespunzatoare. Acesti germeni sunt clasificati ca anormali.

TIPURI POSIBILE DE ANORMALITATI REZULTATE DIN CAUZA VATAMARILOR MECANICE INCLUD 

- cu radacina principal despicata, scurta si groasa ;

- crapaturi adanci si despicaturi pe axa germenului sau la cotiledoane ;

- despicarea coleoptiluluide la baza spre varf sau sau cu extindere de la varf pe mai mult de1/3 din lungimea coleoptilului ;

- cu cotiledoanele frante sau detasate de pe ax ;

- frant sau alte defecte ale coleoptilului

DEFECTE SI SIMPTOME ALE VATAMARILOR SUNT:

-slaba germinatie;

-cresterea intarziata a frunzei in coleoptil;

-oprirea din crestere a germenului;

-lipsa germinarii.

VATAMARILE CHIMICE ALE EMBRIONULUI

Erbicidele aplicate in perioada de vegetatie fac ca semintele sa fie accidental contaminate cu substante chimice volatile, la anumite seminte tratamentul in exces cu fungicide sau insecticide fac ca germenii sa prezinte simptome fitotoxice si un geotropism negativ

DETERMINAREA VIABILITATII SEMINTELOR FOLOSIND SARURI DE TETRAZOLIU

Scopul imediat al colorarii tesuturilor semintei este acela de a permite detectarea prezentei si localizarea tesuturilor slabe sau moarte. Odata aceasta informatie evidentiata, impreuna cu alte aspecte, contribuie la aprecierea embrionului daca este capabil sa se dezvolte intr-o planta normala in conditii favorabile de germinatie. Exista o stransa legatura intre sanatatea structurilor embrionului si prezenta si sanatatea structurilor germenului pe care il formeaza.

SCOP:

- Stabilirea numarului de seminte, exprimat in procente din samanta pura cu embrioni capabili sa produca germeni normali in conditii optime de laborator.

- Evaluarea rapida in urmatoarele cazuri:

cand semintele urmeaza sa fie insamantate la scurt timp dupa recoltare;

cand semintele au un repaus germinativ profund;

cand se solicita o estimare rapida a potentialului germinativ.

Conform normelor de determinare a germinatiei, cand probele de seminte prezinta la sfarsitul testului de germinatie un procent de 5 % sau mai mult seminte proaspete negerminate, se efectueaza obligatoriu acest test.

Principiul metodei

Pentru determinarea viabilitatii se foloseste ca indicator o solutie incolora de clorura de 2,3,5, trifenil tetrazoliu care pune in evidenta procesul de reducere ce are loc in celulele vii.

Prin hidrogenare, solutia de tetrazoliu produce in celulele vii, o substanta rosie - trifenil formazanul. Astfel, se deosebesc partile vii ale semintei (colorate in rosu) de cele moarte (care raman necolorate).

Pe langa semintele complet colorate si complet necolorate, se pot intalni si seminte partial colorate, in diferite zone aparand proportii variabile de tesut necrotic.

Pozitia si marimea zonei necrotice si nu in mod obligatoriu intensitatea colorarii, determina daca astfel de tesuturi se considera viabile sau neviabile.

Reactivul

Se utilizeaza o solutie apoasa de clorura 2,3,5 - trifenil tetrazoliu cu pH 6,5 - 7,5 concentratie 1,0 %.

In cazul in care pH-ul apei distilate nu este cuprins intre 6,5 - 7,5 se procedeaza la tamponarea solutiei, pentru a obtine pH-ul necesar.

Se dizolva cantitatea necesara de clorura de tetrazoliu in solutie tampon, pentru a obtine concentratia de 1,0 %.

Mod de lucru

Analistii abilitati sa efectueze determinarea viabilitatii respecta urmatoarele etape:

I.         Extragerea probei de analiza

Dintr-o fractiune de samanta pura, omogenizata minutios, se extrag 4 repetitii x 100 seminte.

Obligatoriu semintele se iau la intamplare, fara a fi alese, pentru a nu influenta rezultatele;

Cand determinarea se face pe semintele proaspete ramase pe strat la sfarsitul testului de germinatie, aprecierea se face individual pentru fiecare samanta.

II. Pregatirea semintelor inainte de colorare

III. Preumectarea semintelor

Pentru cele mai multe specii este necesara preumectarea inaintea colorarii. Semintele imbibate sunt mai putin fragile decat cele uscate si pot fi taiate mai usor. De asemenea, colorarea care se obtine este mai uniforma, ceea ce usureaza evaluarea.

Perioada minima de preumectare si temperatura la care se realizeaza aceasta este indicata in tabel (vezi STAS viabilitate).

Perioada de colorare poate fi prelungita daca semintele nu sunt complet colorate pentru a verifica daca lipsa colorarii se datoreaza unei mai lente absorbtii a solutiei de tetrazoliu sau este un indicator al defectelor semintei..

Supracolorarea trebuie evitata deoarece poate ascunde unele caracteristici care sunt indicatori ai vatamarilor prin inghet sau a semintelor cu potential slab.

Semintele mici care sunt dificil de manuit pot fi preumectate si pregatite pentru colorare pe o fasie de sugativa care apoi se pliaza sau se ruleaza si se scufunda in solutie de tetrazoliu.

IV. Evaluarea

Pentru o evaluare corecta se foloseste o sursa suplimentara de lumina (veioza) si o lupa pentru marit.

Scopul principal al Testului Topografic cu saruri de tetrazoliu este acela de a deosebi semintele viabile de cele neviabile.

Semintele viabile sunt cele capabile sa produca germeni normali in analiza de germinatie in conditii favorabile, dupa ce s-a inlaturat repausul germinativ, iar daca sunt bolnave, dupa ce au fost tratate corespunzator.

Semintele cu embrionii complet colorati sau cu necroze superficiale arata ca samanta este viabila.

Semintele cu embrionii complet necolorati sunt cele neviabile.

Pe langa semintele complet colorate si cele complet necolorate se intalnesc si seminte partial colorate, in diferite zone aparand proportii variabile de tesut necrotic.

Pozitia si marimea zonei necrotice si nu in mod obligatoriu intensitatea colorarii, determina daca tesuturile respective se considera viabile sau neviabile.

METODA DE TESTARE COLD-TEST

Pentru analiza COLD-TEST se folosesc 200 seminte extrase la intamplare dupa ce proba a fost bine omogenizata.

Se formeaza 4 repetitii a 50 de seminte.

Semintele se aseaza distantat asa incat germenii sa aiba un spatiu suficient de crestere si dezvoltare pe stratul de germinatie care se confectioneaza din doua fisii hartie sugativa(ca la analiza de germinatie) peste care se aseaza un strat de amestec format din 1 :1 nisip/pamant sau 2 :1 nisip/pamant sau 1 :2 nisip /pamant , in functie de proprietatile fizice ale nisipului si solului utilizat :

-porozitate ;

-textura ;

-structura.

Pentru a fi siguri ca pamantul utilizat este de calitate acceptabila este recomandat ca acesta sa fie cernoziom, recoltat dintr-un loc unde nu au fost aplicate tratamente chimice minim 2 ani si care a fost cultivat cu porumb .Grosimea stratului de amestec aplicat pe fasiile de sugativa care au fost umectate deja este de un centimetru.

MOD DE LUCRU

Semintele se aseaza pe stratul de amestec. Stratul se umecteaza cu 60%-70% apa , cantitate care a fost stabilita, prin determinarea capacitatii relative de retinere pentru apa.

Peste seminte se aseaza o invelitoare confectionata din hartie de filtru la dimensiunea stratului de germinatie.

Dupa ce s-au format cele 4 repetitii se invelesc intr-o bucata hartie filtru, se aplica numarul probei pe o eticheta care insoteste proba.

Proba se introduce intr-o punga de plastic incalora suficientde mare asa incat germenii sa poata creste corespunzator fara sa se preseze.

Timpul de germinare al analizei COLD-TESTeste :

7 zile 10 °C ;

6 zile 25°C.

EVALUARE

Clasificarea germenilor se face dupa vigoarea de crestere astfel :

-germeni vigurosi -GN

-germeni slab vigurasi- S

-germeni anormali -GA

-seminte putrede-SP

Germenii vigurosi sunt acei germeni care au toate structurile bine dezvoltate si arata ca ei au o dezvoltatre corespunzatoare in conditii de stres.

Germenii slab vigurosi au o talie redusa (~ jumatate din talia unui germene vigurasi) desi au toate structurile esentiale bine dezvoltate.

Germenii anormali sunt clasificati si prezinta aceleasi anomalii ca si in analiza de germinatie.