Teoriile lui Darwin isca discutii aprinse in lumea academica

 Zeci de profesori universitari si cercetatori de renume din Statele Unite ale Americii au ajuns sa fie concediati pentru ca au pus la indoiala teoria evolutiei. Fenomenul ia amploare si in Europa. In Romania nu s-a ajuns inca in aceasta situatie, dar unele aspecte ale vietii academice din Romania pun sub semnul intrebarii libertatea de exprimare.

In Romania, libertatea profesorilor de a spune ce gandesc si de a cerceta diferite aspecte, oricat de sensibile si controversate ar fi, este mai mare decat  in America si Europa, unde libertatea academica este drastic amputata. In Occident, cenzura a pornit odata cu contestarea teoriei lui Darwin. Zeci de profesori universitari care pun la indoiala teoria evolutionismului sunt alungati din universitati americane si europene. Un exemplu concret de "executie" este al cercetatorului Raymond Damadian, inventatorul investigatiei moderne RMN - Rezonanta Magnetica Nucleara. In urma inventiei lui Damadian, recunoscuta a fi una din cele mai mari inventii ale secolului XX, s-au construit peste 500 de milioane de aparate de scanare RMN, reprezentand o industrie de peste cinci miliarde de dolari anual.

In cartea lui Jerry Bergman, "Slaughter of the Dissidents" (Masacrul Dizidentilor), inventatorul RMN marturiseste cum a fost batjocorit si dat afara din comunitatea academica in momentul in care a inceput sa contribuie cu articole in reviste creationiste (Christianity Today) sau sa isi expuna dovezile stiintifice care demonteaza teoriile lui Darwin. Totul a culminat cu retragerea nominalizarii sale pentru premiul Nobel in medicina in 2003. In mod ironic, in acel an premiul a fost acordat altor doi profesori care au adus cateva imbunatatiri aparatului lui Damadian.

Biologul Richard Sternberg este un alt exemplu care a avut o soarta similara in calitate de editor al unui jurnal afiliat unui muzeu prestigios. Sternberg a citat un articol al doctorului Stephen Meyer care sugera ca "Designul Inteligent (Planul Inteligent) ar putea explica felul in care a aparut viata", considerand ca articolul respectiv ridica niste intrebari importante. Prin urmare acesta si-a pierdut slujba, desi era evolutionist, spunandu-i-se ca punerea la indoiala a darwinismului si acordarea subiectului Intelligent Design un dram de credibilitate a fost mult prea grava.

Libertatea academica la romani

In Romania, autonomia universitara si libertatea academica sunt garantate prin lege, sau cel putin asa ar trebui sa fie. Marile voci din mediul academic din Romania sustin ca libertatea profesorului la catedra este inca un ideal la care romanii viseaza. In aceste conditii, daca un profesor roman abordeaza, spre exemplu, o tema care vine in contradictie cu teoria evolutiei, iar acest lucru nu este acceptat de anumite persoane cu functii de conducere, consecintele pentru cadrul didactic pot fi grave. "In Romania, legislatia nu este nici la nivelul autonomiei, nici a libertatii academice. Cele doua notiuni nu sunt redate pana la capat. Ar trebui precizat si in Constitutie ca oricine are libertatea de a trata orice tema cu conditia de a prezenta si punctele de vedere concurente", a spus fostul ministru al invatamantului si rector la Universitatea Babes-Bolyai din Cluj, Andrei Marga(foto). Referitor la abordarea temei evolutionismului, Andrei Marga sustine ca profesorul universitar trebuie sa aiba libertatea sa o trateze fara retineri. "Un profesor este complet liber sa aleaga subiectele pe care le trateaza. Obligatia unui profesor este sa evoce toate punctele de vedere concurente si sa evoce argumentele. Atunci problema evolutionismului o poate trata atat un sutinator al evolutionismului cat si un sustinator al creationismului", a mai spus Marga.

Libertate, dar cu masura

Noul proiect de lege a educatiei garanteaza la articolul 270 libertatea de gandire si exprimare a profesorilor, aratand ca "membrilor comunitatii academice le este garantata libertatea academica. In baza acesteia, ei pot exprima liber opinii academice in spatiul universitar si au libertatea de predare, de cercetare si de creatie, in conformitate cu criteriile de calitate academica".

In acelasi timp, proiectul de lege da posibilitatea rectorului sa intervina in anumite situatii, iar rectorul la randul sau este sub tutela Ministerului Educatiei, incalcandu-se astfel conceptul de autonomie universitara, lucru sesizat si de fostul ministru al Invatamantului, Ecaterina Andronescu (foto), in prezent rector al Universitatii Politehnica din Bucuresti. "In actualul proiect de lege autonomia universitara este drastic amputata, in conditiile in care trendul european este de a acorda autonomie universitara. Actuala lege stabileste pentru rectori puteri discretionare. Nu rectorul trebuie sa aiba cea mai mare putere. Cea mai mare putere trebuie sa o aiba senatul si consiliul", a spus Andronescu. Referitor la tratarea sensibilului subiect al evolutionismului, rectorul Politehnicii din Bucuresti sustine ca trebuie un anumit control pentru a se evita "derapajele".  "Eu cred ca dascalului universitar trebuie sa-i ramana libertatea de gandire si de cercetare. Nu trebuie sa existe constrangeri, dar cred ca orice universitate trebuie sa aiba si parghiile de reglaj. Trebuie creat echilibrul puterii in orice universitate. Continutul unei discipline este propus de titularul cursului, dar este aprobat de catedra. Nu cred ca s-ar putea trece intr-o extrema sau alta", a mai spus Andronescu.

O parere similara are si rectorul Universitatii de Medicina din Timisoara, Stefan Dragulescu (foto dreapta). "Sunt adeptul libertatii academice si nu sunt impotriva acestor discutii, atat timp cat sunt facute de o minte normala", a spus Dragulescu. 

Profesorii cu pumnul in gura

Chiar daca libertatea academica ar trebui sa fie garantata in Romania, una din parghiile prin care se poate pune pumnul in gura unui profesor este respingerea granturilor pentru proiectele sale de cercetare in cazul in care nu acesta nu merge in directia impusa de autoritati, blocarea accesului la jurnale academice pentru a-si publica rezultatele cercetarilor sale si implicit blocarea obtinerii de noi grade academice. Probabil situatia cea mai ingrijoratoare in care libertatea de exprimare a unui profesor este pusa sub un mare semn de intrebare este intalnita in domeniul cercetarii. Semnalul de alarma este tras chiar de Andrei Marga. "Cercetarea stiintifica a devenit o industrie si ea se realizeaza in echipe mari. In astfel de situatii se mai poate vorbi de libertate academica la propriu. Nu cumva grupurile de cercetare ajung prin forta lucrurilor sa limiteze libertatea academica a unui profesor!? intreaba retoric Andrei Marga.

Acesta a tinut sa precizeze ca importanta libertatii de exprimare la catedra este vitala pentru a atrage un mare efect de cunoastere si daca libertatea de gandire este incalcata, democratia nu este inteleasa asa cum trebuie. Profesorul timisorean Marcel Tolcea, membru marcant al societatii academice din Banat, considera ca situatia din America este cauzata de dorinta comunitatii academice de a avea o corectitudine politica de multe ori jenanta. Marcel Tolcea crede insa ca Romania nu va ajunge ca SUA din acest punct de vedere. "Nu cred ca in Romania este un pericol ingradirea libertatii academice. Militez pentru libertatea academica si este important ca ea sa existe", a spus profesor universitar doctor Marcel Tolcea.

Ingrijorare printre profesori

La nivel mondial s-au format mai multe organizatii care apara drepturile profesorilor a caror libertate academica este incalcata. Una dintre aceste structuri este Discovery Institute, din America. Multi dintre profesori ascund ca sunt membri ai organizatiei pentru ca ajung sa fie dati afara daca se afla acest lucru. Colaborator al Discovery Institute este si Emanuel Tundrea (foto), lector universitar in Oradea. Tundrea este absolvent al Universitatii Politehnica din Timisoara, fiind si bursier Erasmus, prin care a inceput un proiect in cadrul programului de doctorat in laboratorul de cercetare din INRIA, Nice Sophia-Antipolis, Franta. Profesorul universitar considera ca in Romania, mediul academic inca se bucura de un grad inalt de libertate de exprimare, dar trendul postmodern din Europa si America este ingrijorator. "Colectivul de profesori de la Politehnica m-au sprijinit intr-un mod deosebit. Nu pot decat sa apreciez mediul academic liber al Timisoarei, cu atat mai mult cu cat indraznesc sa il apreciez categoric superior din punct de vedere al gradului de libertate cu California, Sophia-Antipolis sau chiar Cambridge in acest moment. Totusi, observ cum, de exemplu, argumentele pro avort, omorarea copiilor nedoriti si care nu se pot apara, rezultat al devalorizarii vietii omului conform filosofiei darwiniene, au mult mai multa vizibilitate comparativ cu contraargumentele crestine privitor la sanctitatea vietii sau teribila realitate a sfartecarii fetusului in timpul avortului",  sustine Emanuel Tundrea.

Ce vor invata copiii?

Lectorul universitar mai spune ca in cercetarea stiintifica, libertatea de a pune intrebari, de a formula ipoteze si de a incerca validarea lor este de o importanta majora. "Discovery Institute reuneste un numar impresionant de oameni de stiinta cu proveniente religioase diferite: crestini, evrei, agnostici, musulmani si multi laureati ai premiilor Nobel, care promoveaza libertatea academica. De exemplu, majoritatea considera ca teoria lui Darwin a esuat si doresc doar un dialog serios, o dezbatere de idei in care dovezile stiintifice sa fie facute accesibile oamenilor, chiar si copiilor in scolile noastre", a mai spus profesorul.

Acesta mai arata cum si-ar dori sa-i fie educati copiii. "Nu as dori sa fie invatati ca holocaustul (care a fost un concept darwinian, rezultatul unei conceptii despre lume si viata izvorata din legea selectiei naturale) nu s-a intamplat niciodata. De asemenea nu as vrea sa auda doar argumentele pro eutanasie sau avort, fara a acorda aceeasi vizibilitate contraargumentelor mai ales in spatiul nostru iudeo-crestin de secole", a mai spus Emanuel Tundrea.

Profesorul oradean sustine ca s-a dovedit faptul ca intrebarile la care nu se raspunde bine tind sa nu dispara. Acesta da exemplu intalnirile stiintifice intre patru ochi in care majoritatea biologilor evolutionisti recunosc ca Stephen Meyer, sustinatorul Intelligent Design, aduce un argument puternic in favoarea unui Creator prin datele existente azi din biologia celulara si ca teoria lui Darwin are probleme serioase. "Darwinismul e o abordare mai comoda, pentru ca ofera putere si autonomie omului eliminand adevarul absolut ca suntem creatia lui Dumnezeu, asadar legea Lui morala ar trebui sa ne fie norma", a mai spus lectorul Enamuel Tundrea.

In sustinerea libertatii de exprimare in mediul academic, lectorul aduce ca argumente mari oameni de stiinta ai lumii. "Fondatorii stiintei moderne, Sir Isaac Newton, Robert Boyle, Johannes Kepler, Galileo, nu numai ca au crezut in Dumnezeu, dar credinta lor in amprenta unui Dumnezeu Inteligent in creatie le-a inspirat formularea ipotezelor in demersul cercetarilor lor stiintifice atat de valoroase astazi. Spiritul Timisoarei din '89 cred ca e un argument puternic in favoarea vegherii asupra visului de a fi liberi, iar in acest context libertatea academica e vitala", a mai spus Tundrea.