Stingerea incendiilor pe navele de transport de marfuri generale

Navele maritime si fluviale sint corpuri scobite de dimensiuni apreciabile, capabile sa pluteasca si sa transporte calatori si marfuri. O nava de marfuri de 8.000 B.R.T. (tone registru brut) are 100 m lungime, iar calele acesteia au 20 m latime, 20 m lungime si 15 m inaltime, fiecare cala putand inmagazina marfurile transportate de 2-3 garnituri cu trenuri de marfa.

Registrul Naval Roman prevede ca o nava pentru transport de marfuri generale are urmatoarele incaperi:

- postul de comanda;

- incaperile de locuit (pentru echipaj, pentru pasageri, cabinete medicale, incaperi sociale, incaperi sanitare si de igiena);

- incaperi de serviciu (bucatarii, brutarii si coridoarele acestora, oficii de preparare in general);

- incaperi pentru marfuri;

- incaperi pentru masini (compartimente de masini, comparti­mente de caldari, incaperi pentru echipament electric si compartimente de masini auxiliare);

- spatii pentru combustibil si lubrifianti;

- compartimente de pompare;

- incaperi de productie;

- incaperi de categorie speciala.

Pe nave sunt instalate cele mai diferite aparate si instalatii de stin­gere a incendiilor, se detin insemnate cantitati de substante stingatoare, numarul si cantitatea acestora depinzand de felul navei (nava de pasa­geri, cargou, nave de transport marfuri generale, nava petroliera etc.).

O nava este construita din tabla de otel (coca, puntea, peretii des­partitori etc.), care in (timpul incendiului se incalzeste foarte mult, con­tribuind la propagarea rapida a acestuia, prin conductie, dintr-un com­partiment in altul.

Coca navei este intretaiata de punti si pereti despartitori, care delimiteaza diferitele compartimente, mai mari sau mai mici (salile de masini, calele de marfuri etc.) si in interiorul carora sunt montate insta­latiile de ventilatie, cu rol de aerisire a marfurilor depozitate in cale si a restului de incaperi.

Postul de comanda al navei se amplaseaza pe puntea de comanda, intr-o incapere inchisa. Aici sunt concentrate toate mijloacele de comanda ale navei, precum si mijloacele de comunicare si semnalizare. Alaturat postului de comanda se gaseste camera hartilor.

Magaziile pentru marfuri uscate sunt prevazute cu un paiol (pod), cu grosimea de 40-60 mm si, in functie de lungimea navei, asezat, la navele cu fund simplu, peste varange. La navele cu fund dublu, acest paiol este gros de cel putin 65 mm, iar in zona gurilor de magazie gro­simea sa devine dubla, daca incarcarea si descarcarea magaziei se face cu macarale cu greifer sau cu alte dispozitive mecanizate.

In vederea transportarii marfurilor conteinerizate, magaziile sunt prevazute cu glisiere verticale si grinzi orizontale, pe care se asaza conteinerele.

Compartimentele pentru locuinte, bucatariile si magaziile de ali­mente, de echipament si de materiale sunt amplasate in castelul navei, situat, de regula, in partea centrala a acesteia.

Salile de masini sunt amplasate intr-un compartiment separat, de asemenea in castelul navei, el constituind punctul vital al acesteia.

De cand exista nave maritime, exista si catastrofe navale. Cauzele acestor catastrofe nu au fost numai furtunile, ci, adeseori, si focul. Majo­ritatea incendiilor izbucnite pe nave isi au originea in incarcatura trans­portata si, mai rar, in elementele combustibile din structura, care sint foarte reduse ca numar si cantitate.

Incendiile pe navele de transport de marfuri generale se produc, de regula, in salile de masini, in magaziile de marfuri si, mai rar, in com­partimentele de locuit ale navei.

In sala masinilor incendiile izbucnesc din urmatoarele cauze: scurtcircuit, incalzire defecta, conducte neetanse pentru combustibil, radiatoare cu gaze lichefiate, carpe imbibate cu ulei si pastrate in apro­pierea surselor de incalzire, curatarea cu benzina a pieselor de masini.

In magaziile de marfuri, pot produce incendii: substantele si obiectele explozive (nitroceluloza, explozivi, munitii etc.), substantele care in contaot cu apa degaja gaze inflamabile (carbura de calciu, care genereaza acetilena), materialele autoinflamabile (fosforul), substantele solide usor inflamabile (sulful, celuloidul), substantele cu actiune inflamabila si exploziva (ingrasamintele chimice), lagarele supraincalzite ale benzillor transportoare.

1. Caracteristicile incendiilor izbucnite pe navele de transport de marfuri generale

Incendiile izbucnite pe navele de transport de marfuri generale sunt complexe prin caracterul si dezvoltarea lor si aduc pagube apreciabile. Din cauza incendiilor izbucnite pe navele de transport de marfuri generale, pe plan mondial se distrug sau sunt scoase din uz un timp indelungat numeroase nave.

La propagarea rapida a incendiilor pe nave contribuie:

- planificarea complexa a incaperilor;

- instalatiile de ventilatie foarte ramificate;

- cantitatea mare de materiale combustibile (40-50 kg/m² punte);

- stocurile de combustibil lichid si de ulei aflate la bordul navelor (4-5000 1, iar la navele mari cantitati de combustibil de ordinul zecilor sau sutelor de mii de litri);

- amplasarea unei parti din recipientii cu carburanti pe puntile de sus si pe platforme.

Din statistici, rezulta ca din 50 de incendii, numai cateva (doua-trei) se produc pe navele aflate in larg. Majoritatea izbucnesc in timpul stationarii acestora in dane.

Viteza liniara medie de propagare a incendiului la suprastructura navei este rapida. In interior, aceasta este de 1,2-2,7 m/min, pe cand la exterior, ea atinge valori de 1,9-6 m/min.

In magaziile (calele) de marfuri, cand acestea sunt inchise, dezvoltarea incendiilor este mai lenta, din cauza reducerii procentului de oxigen pe timpul arderii, aceasta fiind, in schimb, insotita de degajari de mari cantitati de fum si gaze fierbinti si toxice, care inunda compar mentele neetanse in 3-5 min dupa izbucnirea incendiului, ingreunand descoperirea focarelor, mai ales cand incendiul a izbucnit in interiorul magaziei.

Initial, arderea in magazii este mai intensa, datorita prezentei unei anumite cantitati de oxigen in acestea. Pe masura scaderii procentului de oxigen, procesul de ardere devine mai lent, aparand insa produsii arderilor incomplete si cresterea temperaturilor pana la 900°C.

Incendiul se poate propaga atat la magaziile vecine, prin intermediul peretilor despartitori metalici supraincalziti, cit si la incaperile de locuit si de serviciu, prin sistemele de ventilatie, deschiderile neetanse prin puturi, case de scari etc.

In caz de incendiu, intrerupandu-se ventilarea in compartimentele afectate, fumul si gazele fierbinti neevacuate pot provoca efectul de pro­pagare a incendiului la vecinatati, prin incalzirea tablelor de otel din care sunt confectionati peretii.

Incendiile la suprastructura navei, cele din incaperile pentru masini si incendiile incarcaturilor trebuie tratate cu o atentie deosebita, tactica folosita pentru stingerea lor fiind guvernata de reguli speciale.

Sunt numeroase cazurile cand comandantul navei nu poate sa dea suficiente informatii referitoare la proprietatile fizico-chimice ale mar­furilor transportate si asupra comportarii lor la foc.

Prezenta printre marfurile transportate a unor substante radioac­tive adauga un pericol suplimentar, datorita fenomenului de radioactivi­tate ce se poate produce, in urma unui accident sau a izbucnirii incen­diului.

Imposibilitatea executarii unor recunoasteri amanuntite in compar­timentul sau incaperile incendiate, face ca masurile luate pentru locali­zarea si lichidarea incendiului sa fie, uneori, insuficiente si sa prezinte riscuri.

In salile de masini si casele pompelor, pericolul de incendiu este generat de existenta lichidelor combustibile, de formarea amestecurilor explozive avand in compunere vaporii produselor inflamabile si aerul, precum si de posibilitatea deteriorarii conductelor si garniturilor, din care cauza carburantii si lubrifiantii cazuti pe partile fierbinti ale motoa­relor se aprind, generand incendii si explozii. Pe timpul acestor incendii se dezvolta temperaturi de peste 950°C.

In incaperile de locuit si de serviciu ale navei de transport de marfuri generale, incendiile izbucnite au aspectul celor din incaperile destinate locuintelor de la parterul si etajul constructiilor, locuri unde se dezvolta temperaturi de 850-900°C.

Document online: Laborator DEEA - determinarea parametrilor amplificatoarelor operationale prin masuratori Document online: Circuit integrat LM317

In aceste incaperi, datorita prezentei maselor plastice din compu­nerea mobilierului si a altor materiale combustibile din dotarea lor, incendiile se propaga cu repeziciune, patrund in izolatiile termice ale peretilor si prin arderea lor emana fum si gaze foarte toxice, cu actiune iritanta si sufocanta. Fumul si gazele toxice fierbinti inunda foarte rapid coridoarele si toate incaperile castelului navei, prin intermediul hublourilor, al usilor neetanse, al panourilor si puturilor, reducand vizibi­litatea si impiedicand evacuarea personalului navei sau interventia aces­tuia pentru localizarea si lichidarea incendiului.

Pe timpul unui incendiu, apa utilizata pentru stingere nu poate fi evacuata totdeauna de pe fundul navei, din care cauza se formeaza o carena lichida in compartimentele incendiate, care da navei o anumita inclinare, amenintandu-i stabilitatea si afectand serios actiunea de stin­gere.

De aceea, una din grijile comandantului interventiei pe timpul desfasurarii actiunilor de stingere este evacuarea apei acumulate, pentru redresarea navei, introducand, in acest scop, daca e posibil, motopompe transportabile cat mai aproape de carena lichida sau folosind ejectoarele din dotarea masinilor de lupta si pompele electrice submersibile din dotarea navelor de stins incendii sau cele de pe autospeciala pentru evacuarea fumului, gazelor si pentru iluminat.

2. Organizarea si ducerea actiunilor de stingere

a). Recunoasterea

Se executa impreuna cu comandantul navei sau alt ofiter care cunoaste foarte bine nava, precum si cu comandantul rolului de stins incendii (pichetul de incendiu de pe nava), care, de regula, este ofiterul de siguranta.

In ceea ce priveste stabilirea precisa a locului si proportiilor incendiului, pe nava intalnim doua situatii:

a). echipele de recunoastere pot determina precis locul incendiului si proportiile acestuia, intrucat accesul in zona incendiata a fost posibil;

b). recunoasterea nu a putut stabili decat cu aproximatie situatia incendiului, din cauza fumului si a caldurii prea intense, precum si datorita faptului ca locul unde se afla incendiul este inaccesibil (de exemplu, incendiul intr-o cala incarcata cu marfuri).

Inainte de inceperea recunoasterii, comandantul interventiei est obligat sa ceara de la comandantul navei planul de aparare contra incendiilor al navei, planul de stivuire si catalogul principalelor substante periculoase aflate la bord.

Indiferent de situatie, comandantul interventiei este obligat sa stabileasca:

- numarul persoanelor aflate in pericol, locul unde se gasesc, starea lor, cai si metode de salvare a acestora;

- pericolul ce-1 prezinta incendiul pentru personalul navei si pentru servantii ce vor actiona la stingerea acestuia;

- locul incendiului (incaperea, magazia sau puntea), proportiile acestuia si directiile de propagare;

- cantitatea si natura marfurilor afectate de incendiu si celor aflate in pericol, modul de depozitare a acestora si actiunea focului, fumului si apei asupra lor, pericolele de explozie sau intoxicare ce decurg din aceasta situatie;

- starea puntilor si a peretilor despartitori, in urma influentei caldurii radiate;

- daca s-a executat inchiderea peretilor despartitori de apa si de foc;

- daca au fost puse in functiune instalatiile speciale si aparatele de stingere de pe nava in sectorul incendiat si care este efectul acestora asupra limitarii propagarii incendiului;

- daca au fost inchise intrarile si iesirile la diferite punti, oberlichturile si clapele de la cosuri, hublourile si sabordurile, usile etanse si usile de incendiu;

- daca au fost oprite instalatiile de ventilatie si au fost etansate, de catre membrii echipajului, canalele de ventilatie din cale;

- daca s-a inceput operatiunea de mutare a marfurilor din magaziile aflate pe directia de propagare a incendiului;

- existenta detectoarelor, dozimetrelor si explozimetrelor, pentru a fi folosite in scopul determinarii amestecurilor explozive, a mediilor toxice sau radioactive si a gradului de infectare a zonei afectate de in­cendiu;

- daca au fost instalate pe culoare perdelele de azbest pentru limitarea propagarii incendiului;

- daca s-a intrerupt curentul electric in compartimentul incendiat;

- caile de acces spre locul incendiului (scarile de la prova si pupa, gurile de vizitare, puturile, tubulatura sistemului de ventilatie si alte deschideri), care pot fi folosite pentru patrunderea servantilor la focar sau pentru refularea substantelor stingatoare;

- gradul de inundare a incaperilor cu fum si gaze fierbinti, nece­sitatea si posibilitatea evacuarii acestora, numarul de electroexhaustoare si electroventilatoare existente la formatiile civile de pompieri din port si pe navele speciale de stins incendii, precum si modul cum vor fi aces­tea folosite;

- numarul navelor acostate in apropierea navei incendiate si nece­sitatea remorcarii si scoaterii lor din zona periclitata.

b). Substante stingatoare

Pentru stingerea incendiilor izbucnite la bordul navelor de trans­port de marfuri generale se folosesc urmatoarele substante stingatoare :

- bioxidul de carbon, ale carui avantaje ca agent stingator sunt cunoscute. Acesta se foloseste mai ales la incendiile din salile de masini, sala pompelor si la tablourile electrice. Nu este eficace in actiunea de stingere a incendiilor uscate (bumbac, tesaturi, iuta, saci etc.);

- spuma cu coeficient mare de infoiere se foloseste pentru stin­gerea incendiilor in compartimentele castelului navei (incaperi de locuit, de serviciu si de productie);

- spuma mecanica grea se foloseste la stingerea incendiilor izbucnite la tancurile (rezervoarele) cu carburanti;

- apa pulverizata se foloseste pentru stingerea incendiilor din calele (magaziile) de marfuri si pentru racirea peretilor puntilor navei.

c). Stingerea

Intrucat pe timpul ducerii actiunilor de localizare si lichidare a incendiului este prezent un numeros personal cu functii de conducere, reprezentanti ai organelor de partid si de stat, comandantul unitatii pompieri, comandantul portului, comandantul navigatiei, comandantul navelor speciale de salvare si stingere a incendiilor, carora regulamentele de functionare specifice, le atribuie importante raspunderi in asemenea imprejurari, conducerea actiunilor de salvare a oamenilor, de evacuare a marfurilor neincendiate si stingerea incendiilor va fi facuta de un comandament unic, in care vor intra obligatoriu persoanele mai sus amintite, cat si alti specialisti, hotararile luandu-se in comun, iar masurile specifice ordonandu-se de catre fiecare sef personalului subordonat.

Modul de actiune, substantele stingatoare si tehnica lucrului se aleg in raport de compartimentul sau incaperea unde se afla locul incendiului, de substanta sau materialele care ard, precum si de tipul de nava. Un incendiu la cabine sau la sala de masini nu se stinge in acelasi mod cu incendiul izbucnit intr-o sala de marfuri sau intr-un depozit de munitii sau explozivi.

Cand incendiul a izbucnit la magaziile de marfuri, stingerea se organizeaza pe doua sectoare de interventie, astfel:

- un sector de interventie in partea dinspre pupa navei;

- un sector de interventie in partea dinspre prova navei, ambele cu misiunea de localizare si lichidare a incendiului in magazia incendiata, precum si de protectie contra incendiului a marfurilor din magaziile vecine, de evacuare a acestora din calele amenintate si de racire a peretilor despartitori.

Cand incendiul a izbucnit la castelul navei, stingerea se organizeaza tot pe doua sectoare de interventie:

- un sector de interventie cu misiunea de localizare a incendiului la incaperile de locuit si de serviciu si la sala masinilor;

- un sector de interventie cu misiunea de limitare a propagarii incendiului spre magaziile de marfuri si de protectie a acestora impotriva efectelor caldurii radiate.

In scopul dirijarii incendiului spre exteriorul navei, actiune ce va favoriza limitarea propagarii lui, comandantul interventiei trebuie sa ceara capitanului navei sa schimbe orientarea acesteia, fie prin lasarea la pupa a unei noi ancore, fie folosind un remorcher.

Daca incendiul ameninta navele vecine sau instalatiile portuare, comandantul interventiei trebuie sa ceara comandantului portului sa ordone fie deplasarea navei in larg, unde se va desfasura actiunea de stingere, fie scoaterea de la chei a avelor amenintate.

Cand recunoasterea a putut stabili cu precizie locul incendiului, proportiile si directiile lui de propagare, comandantul interventiei va interveni cu tevi de apa tip „C” cu jet pulverizat sau cu gaze inerte, pulbere stingatoare „Florex” sau tevi generatoare de spuma.

La incendiile din cale si din salile masinilor, directiile de atac vor fi de sus in jos, fapt conditionat de lipsa altor intrari in cale decat pa­nourile acestora, situate la partea lor superioara, servantii subunitatii avand de luptat, in special, cu fumul si cu temperaturile ridicate.

Pentru actiunea directa intr-o cala, comandantul interventiei tre­buie sa destine cel putin patru tevi tip „C” cu ajutaje pulverizatoare si patru tevi generatoare de spuma de 5000 1/min.

Accesul in compartimentul incendiat este intotdeauna foarte di­ficil, in prezenta fumului dens, a gazelor toxice fierbinti si a flacarilor. Pericolul este agravat si de bioxidul de carbon folosit, in faza initiala de interventie, de catre echipajul navei.

Pentru a se asigura accesul servantilor la locul focarului, coman­dantul interventiei va cere comandantului navei sa actioneze sistemul de ventilatie din coridoarele ce duc spre compartimentele incendiate, precum si pe cel din aceste incaperi. Personalul specializat, care va exe­cuta aceasta misiune, va fi echipat cu aparate izolante sau cu masti contra fumului si va actiona in echipe de cate doi, pentru intrajutorare.

Cand compartimentul incendiat este prevazut cu doua deschideri, comandantul interventiei, dupa ce si-a amplasat servantii cu tevi in dreptul acestora, va ordona deschiderea alternativa a usilor, obtinand astfel evacuarea fumului si gazelor fierbinti si descoperirea rapida a focarului, asupra caruia se va actiona imediat de catre servantii respectivi.

Rezultate foarte bune, in acest sens, se obtin prin folosirea mij­loacelor specializate din dotarea autospecialei pentru evacuarea fumului, gazelor si pentru iluminat, care trebuie aduse pe nava, in apropierea locului incendiat, chiar pe timpul realizarii dispozitivelor premergatoare de lupta.

Electroexhaustoarele trebuie amplasate in partea superioara a compartimentului incendiat, unde s-au acumulat cele mai mari cantitati de fum, gaze toxice si gaze fierbinti, executandu-se, in acest scop, des­chideri in plafonul compartimentului inundat cu fum. Se vor instala, insa, electroexhaustoare si in partea inferioara a incaperii, acolo unde a izbucnit incendiul, in scopul descoperirii si lichidarii rapide a acestuia.

Pentru stingere, este absolut necesar ca sefii de teava sa ajunga in timpul cel mai scurt la locul incendiului, folosind scarile de la prova sau pupa navei, cat si puntile situate deasupra calei incendiate, in scopul limitarii propagarii incendiului, realizandu-se un dispozitiv de stingere etajat.

Tevile vor fi introduse prin lucarnele calelor, pana la fundul aces­tora, servantii fiind asigurati cu cordite si echipati cu aparate izolante.

O atentie deosebita trebuie acordata protectiei calelor vecine, prin controlul temperaturii peretilor despartitori de cala incendiata si desti­narea unor tevi tip „C” cu ajutaje pulverizatoare, cu misiunea de racire.

Marfurile vor fi acoperite cu prelate si umectate continuu, iar daca acestea sunt depozitate pana in apropierea peretelui calei incen­diate, se vor lua masuri de indepartarea lor din aceasta zona.

Pantru asigurarea interventiei cu spuma, in vederea micsorarii cantitatilor de fum, se vor realiza dispozitive de rezerva cu tevi gene­ratoare, amplasate in apropierea panourilor calelor.

Servantii vor actiona la aceste incendii la fel ca la interventia pentru stingerea incendiilor din depozitele de marfuri, folosind jetul pulverizat pentru stingerea incendiilor de la suprafata marfurilor sau baloturilor.

Concomitent cu stingerea incendiilor se executa scoaterea din ma­gazii a sacilor, baloturilor, paletelor sau conteinerelor si depozitarea acestora pe punti sau pe chei, unde se organizeaza desfacerea lor, in vederea lichidarii focarelor din masa produselor.       Aceasta activitate se desfasoara intr-un sector special organizat si dotat cu tevi tip „C” cu ajutaje pulverizatoare si robinet.

In cazul cand nu se poate ajunge direct in calele incendiate, se vor executa, cu ajutorul aparatelor de sudura, deschideri cu diametrul de 100-150 mm in peretii despartitori, prin care se va refula apa pulverizata. Pentru protectia calelor vecine pline cu marfuri si ame­nintate de incendiu, comandantul interventiei, de acord cu comandantul navei, va trece la ermetizarea acestora si umplerea lor cu bioxid de carbon.

Foarte dificila este situatia cand in cala cu marfuri incendiate nu se poate patrunde decat prin singura deschidere existenta in aceasta si acoperita cu un panou. In acest caz, comandantul interventiei va incerca sa atace incendiul pe la partea de sus a panoului, cu ajutorul tevilor de apa cu ajutaje pulverizatoare.

Pentru patrunderea sefilor de teava in cala, in vederea actiunii directe asupra incendiului, se va proceda astfel:

- se vor instala electroexhaustoarele de pe autospeciala pentru evacuarea fumului, gazelor si pentru iluminat in spatele panoului, asigurandu-se o evacuare masiva a fumului si gazelor fierbinti;

- in fata panoului, se vor plasa electroventilatoarele, care vor introduce aer proaspat in cala;

- servantii sefi de teava, asigurati cu costume de protectie anti­calorica si aparate izolante, bine ancorati cu corditele de salvare, vor patrunde in cala pe directia refularii aerului proaspat. Actionand cu jet pulverizat, acestia vor raci atmosfera plina de gaze fierbinti si de sub­stante combustibile deshidratate, ca efect al actiunii caldurii radiate si, precipitand fumul, vor descoperi adevaratul focar, asupra caruia vor actiona imediat, asigurand, totodata, inceperea operatiunii de indepar­tare din zona a marfurilor periclitate de incendiu.

Incendiul propagat la exterior va fi atacat cu jeturi compacte de apa refulate de tevi tip „B”, servantii amplasandu-se pe pozitii de lucru cat mai aproape de zonele prin care acesta se manifesta, avand curentii de aer in fata.

Pentru prevenirea accidentelor (inec, prabusirea de la mare inal­time), servantii care actioneaza pe puntile exterioare vor fi echipati cu centuri de salvare si asigurati cu costume de protectie anticalorica si corzi de salvare ancorate de balustradele navei.

Cand accesul in compartimentul incendiat a devenit imposibil datorita intensitatii incendiului, comandantul interventiei va trece la actiunea de limitare a propagarii incendiului, protejand compartimentele si incaperile vecine prin actiunea tevilor tip „B”, iar pentru stingere in cala sau compartimentul afectat, cu acordul comandantului navei, va proceda la inundarea acesteia.

Inundarea trebuie sa se faca repede si fara nici o ezitare, cand incaperea contine materiale explozive sau care degaje gaze explozive (munitii, explozivi, nitrati etc.), deschizandu-se larg panourile calelor incendiate.

In situatia incendiului inaccesibil, fie datorita imposibilitatii apro­pierii de focar, fie pentru ca acesta nu a putut fi descoperit (in cazurile cand incendiul a izbucnit la partea de jos a calei si aceasta este incarcata in intregime), sarcina stingerii incendiului sau numai a micsorarii in­tensitatii arderii si a mentinerii lui in stare de dezvoltare lenta, pana cand se vor pune in functiune mjloace de stingere mai eficiente, va fi incredintata instalatiilor fixe de stingere de la bordul navei (instalatiile de stingere cu apa pulverizata, instalatiile tip sprinkler, instalatiile fixe de stingere cu C0₂, cu spuma mecanica sau chimica, instalatiile de stin­gere cu aburi etc).

In cazuri exceptionale, cand nu este posibila o alta solutie, dupa consultarea comandantului navei si a comandantului portului, se trece la inundarea compartimentului, concomitent cu luarea masurilor de securitate, pentru a se evita pierderea stabilitatii navei, rasturnarea sau scufundarea acesteia.

In toate cazurile de incendiu, dar mai ales in cazul incendiilor ce nu pot fi stinse datorita evolutiei lor rapide si a degajarii de mari can­titati de caldura si gaze toxice fierbinti, comandantul interventiei tre­buie sa foloseasca metoda combinata de stingere, constand din lucrul instalatiilor fixe de stingere cu apa si lucrul servantilor pompieri cu accesoriile din dotarea masinilor de lupta.

In situatia incendiului la calele de marfuri, atunci cand lipsesc instalatiile fixe de stingere cu apa pulverizata, comandantul interven­tiei va ataca direct focarul, cu ajutorul tevilor din dotarea subunitatii. Tevile vor fi introduse prin panourile calelor, prin canalele de venti­latie sau prin orificii practicate in peretii laterali ai calei sau in punte, cu ajutorul suflaiurilor.

Este posibil ca acest mod de lucru sa nu dea totdeauna rezultatele dorite, din cauza numeroaselor obstacole intre focar si punctele prin care se refuleaza apa.

Concomitent cu actiunea de stingere a incendiului in cala, com­partimentul sau incaperea afectata, comandantul interventiei va lua masuri de racire, la exterior, a peretilor compartimentului incendiat si a puntilor, tinandu-se cont de faptul ca intreaga structura a navei este metalica si, deci, pericolul transmiterii incendiilor prin conductie este foarte mare.

Pe tot timpul ducerii luptei, comandantul interventiei trebuie sa nu uite nici o clipa ca pierderea unei nave reprezinta o paguba insem­nata pentru economia nationala.

Pe timpul ducerii luptei, comandantul interventiei va avea in vedere valoarea deosebit de mare a navei, precum si a marfurilor transportate, luand masuri care sa conduca la stingerea cat mai rapida incendiului si cu pagube cat mai mici, folosind substantele stingatoare cele mai eficiente.

Pentru stingerea incendiilor izbucnite in incaperile de locuit si de serviciu, vor fi respectate aceleasi reguli ca la stingerea incendiilor din cladiri.

Interventia la aceasta categorie de incendii are, insa, si reguli specifice lucrului pe nave, si anume:

- interventia pentru stingere incepe cu actiunea de salvare si evacuare a persoanelor ramase in incaperi. In cazul ca patrunderea in aceste incaperi nu e posibila, se vor executa deschideri in bordul navei, in zona hublourillor, prin care se vor scoate oamenii;

- pentru limitarea inundarii cu fum, se va refula spuma usoara cu coeficient mare de infoiere, in acest scop aducandu-se pe puntea navei motogeneratorul si substantele stingatoare necesare;

- in incaperi, se va actiona cu tevi tip „C” cu ajutaj pulverizator, o atentie deosebita acordandu-se desfacerii placajelor peretilor si lichidarii incendiului patruns in izolatia termica (pluta, polistiren expandat, poliuretan), dupa ce s-a determinat, prin palparea peretilor, daca acestia sunt calzi sau nu;

- tinandu-se cont de faptul ca peretii incaperilor sunt metalici si deci pot contribui la propagarea incendiului in incaperile vecine prin conductie, comandantul interventiei este obligat sa previna acest proce destinand tevi tip „C” cu misiune de supraveghere si racire a peretilor;

- servantii vor lucra echipati cu aparate izolante si in echipe, asigurati cu cordite. Pentru evitarea ratacirilor, la intrarile in coridoare, in casa scarilor, in puturi etc., se vor instala proiectoare sau lampi cu acumulatori.

In cazul incendiilor izbucnite in salile de masini, cel mai important lucru este inchiderea ermetica a deschiderilor si punerea in functiune a instalatiilor fixe de stingere cu bioxid de carbon, concomitent cu protejarea incaperilor vecine.

Pentru stingerea incendiilor de carburanti, se vor folosi spumele chimice sau mecanice combinate cu pulberea stingatoare „Florex”, bioxidul de carbon, aburul sau apa pulverizata, iar la motoarele electrice se va actiona numai cu bioxid de carbon.

Inainte de inceperea actiunii de stingere, comandantul interventie va lua masuri de verificarea inchiderii robinetelor de alimentare cu combustibil a motoarelor si daca instalatiile electrice de iluminat, de forta si de ventilatie au fost deconectate si scoase de sub tensiune, daca s-a realizat etansarea salii prin inchiderea tuturor usilor, luminatoarelor si hublourilor.

Dupa lichidarea incendiului, se vor lua masuri de ventilarea incaperilor, pentru inlaturarea pericolului de explozie a amestecurilor explozive ce s-au format, si de evacuarea apei acumulate pe timpul interventiei.