Home - qdidactic.com
Didactica si proiecte didacticeBani si dezvoltarea cariereiStiinta  si proiecte tehniceIstorie si biografiiSanatate si medicinaDezvoltare personala
referate baniLucreaza pentru ceea ce vei deveni, nu pentru ceea ce vei aduna - Elbert Hubbard




category
Afaceri Agricultura Comunicare Constructii Contabilitate Contracte
Economie Finante Management Marketing Transporturi

Electrica


Qdidactic » bani & cariera » constructii » electrica
Studiul unui circuit de curent continuu



Studiul unui circuit de curent continuu


Studiul unui circuit de curent continuu


Obiectul lucrarii


Lucrarea urmareste verificarea experimentala a unor teoreme din teoria circuitelor electrice in curent continuu – teorema superpozitiei, teorema Kirchhoff I, teorema transferului maxim de putere, si teoremele generatoarelor echivalente – si punerea in evidenta a erorilor de masura.







Schema de montaj si lista de aparate


P - placa cu circuitul realizat cu borne de acces pentru aparate

E1, E2              - sursa dubla de curent continuu cu tensiune stabilizata

A1, A2, A3 - ampermetre magnetoelectrice cu scari multiple

V - voltmetru magnetoelectric cu scari multiple

K1, K2 - comutatoare bipolare

K - intrerupator bipolar

R - reostat cu cursor



Chestiuni de studiat


a)     verificarea teoremei superpozitiei si a teoremei Kirchhoff I:

verificarea teoremei superpozitiei si calculul abaterilor fata de valorile teoretice

verificarea teoremei Kirchhoff I si calculul abaterilor pentru trei situatii distincte ale circuitului


b)     verificarea teoremei transferului maxim de putere:

determinarea experimentala a valorii tensiunii, curentului, puterii la bornele AB pentru mai multe valori ale rezistentei reostatului conectat la bornele AB incepand de la zero ( regim de scurtcircuit ) pana la infinit ( regim in gol )

desenarea graficelor de variatie a puterii, in raport cu tensiunea, curentul si rezistenta: P(U), P(I) si P(R)

compararea valorilor expeimentale ale puterii maxime Pm , ale tensiunii U0, curentului I0 si rezistentei R0 corespunzatoare puterii maxime cu valorile teoretice


c)     verificarea teoremelor generatoarelor echivalente.


Date experimentale


Teoremele superpozitiei si Kirchhoff I:



Surse folosite

Val. mas.

I1 [mA]

I2[mA]

I3[mA]

UAB [V]

I3 calc[mA]

ΔI3 [mA]

E1

E2

Ik

UAB

79

21

100

1.29

100

0

E1


Ik

UAB

120

-55

68

0.86

65

3


E2

I’’k

U’’AB

-44

76

31

0.36

32

-1

Verificarea T. ↑ superpozitiei ↑

Ik calc


UAB calc

76

21

99

1.22

→ → →

Verificarea T. Kirchhoff I

ΔIk

ΔUAB

3

0

1

0.07



Tensiunile surselor sunt: E1 = 6 V, E2 = 8 V.



a)     Verificarea Teoremei superpozitiei



Ik calc = Ik + I’’k

UAB calc = UAB + U’’AB                                                    ptr k=1,2,3

ΔIk = Ik mas - Ik calc

ΔUAB = UAB mas - UAB calc



Ex: I1 calc = I1 + I’’1 = 120 + (- 44) = 76 => ΔI1 = I1 mas - I1 calc = 3

UAB calc = UAB + U’’AB =0.86 + 0.36 = 1.22 => ΔUAB = UAB mas - UAB calc =1.29 – 1.22 =0.07


b)     Verificarea Teoremei Kirchhoff I



I3 calc = I1 mas + I2 mas ; I’3 calc = I’1 mas + I’2 mas ; I’’3 calc = I’’1 mas + I’’2 mas ;

ΔI3 calc = I3 mas – I3 calc ; ΔI’3 calc = I’3 mas - I’3 calc ; ΔI’’3 calc = I’’3 mas - ΔI’’3 calc ;



Ex:I3 calc = I1 mas + I2 mas => 100 = 79 + 21 => ΔI3 calc = I3 mas – I3 calc = 100 – 100=0



Teorema generatoarelor echivalente:



Surse in circuit

UAB0 [V]

Isc [mA]

RAB0 W

G AB0 [mS]

UAB

[V]

IAB [mA]

R

W

G

[mS]

UAB calc

[V]

IAB calc

[mA]

ΔUAB0 [V]

ΔIAB [mA]

E1 E2

6.1

146

41.78

23

1.29

100

12.9

77

1.46

111

-0.17

-11

E1 -

3.8

100

38

26

0.86

68

12.64

79

0.95

75

-0.09

-8

- E2

1.5

32

46.87

21

0.36

31

11.61

86

0.29

25

0.07

-6



Formule de calcul:


(Norton)    (Thevenin)


ΔUAB = UAB mas - UAB calc ΔIAB = IAB mas - IAB calc



Ex:






Teorema transferului maxim de putere:



UAB (V)

0

0.s5

1

1.5

2

2.5

3

3.05

3.5

4

4.5

IAB (mA)

146

110

101

100

80

70

59

58

50

41

32

P (mW)

0

55

101

150

160

175

177

176.9

175

164

144

R W

0

4.5

9.9

15

25

35.71

50.84

52.58

70

97.56

140.6



Formule de calcul:

R (W)

 



Intrebari


  1. Diferenta dintre marimile masurate si cele calculate se datoreaza erorilor de masurare.
  2. Este de preferat folosirea rezistentei mai mari
  3. (2V ;0.1A) si (4.5 ;0.05A)atunci E= ? si r= ?    

E=U+Ir =>2+0.1r=4.5+0.05r => r=50W si E=7V d)

4.   (0V ;0.14A) si (6V ;0.02A) atunci pt I=0.03 U= ?

E=U+Ir => 0.14r = 6+0.02r => r=50W si E=7V

7=0.03(R+50) => R=183W => U=IR=5.5V          d)

  1. (1V ;0.12A) si (4V ;0.06A) atunci pt U=3v I= ?

E=U+Ir => 1+0.12r = 4+0.06r = > 0.02r=1 => r=50W si E=7V

E - U=Ir => I=4/50=0.08A   d)


Concluzii si observatii



1. Surse de erori:

– erori de masurare: imprecizia citirii pe aparate

– erori de metoda: elementele circuitului nu sunt ideale

clasele de precizie ale aparatelor folosite

valorile rezistentelor sunt influentate de temperatura

– erori de calcul : aproximari.


2. Curentul printr-o latura, dupa pasivizare, isi schimba sensul. De aceea, cand pasivizam este necesar sa schimbam polaritatea ampermetrului, altfel nu am putea sa citim valoarea curentului.


3. Calculul randamentului retelei in cazul transferului maxim de putere:


Observam ca valorile :

corespund, cu exceptia unor mici erori, rezulatelor experimentale.Randamentul :

este in concordanta cu cel teoretic.




Contact |- ia legatura cu noi -| contact
Adauga document |- pune-ti documente online -| adauga-document
Termeni & conditii de utilizare |- politica de cookies si de confidentialitate -| termeni
Copyright © |- 2024 - Toate drepturile rezervate -| copyright