Intrebarea Q10.

Va rugam ierarhizati urmatoarele cauze ale unei functionari defectuoase in cazul unei centrale eoliene si identificati eventuale alte cauze posibile (acordtti note in ordine crescatoare, astfel nota 1 = cel mai important factor; mai multi factori pot primi aceeasi nota, daca considerati ca sunt la fel de importanti/neimportanti):

Prelucrarea raspusurilor la aceasta intrebare s-a facut prin metoda corelatiei de rang. S-au transpus datele colectate in tabelul primar (T1):

Mai multi specialisti au acordat acelasi punctaj pentru mai multi factori, de aceea a fost necesara aplicarea unei corectii si completarea unui tabel secundar (T2):

Tabel secundar (T2)

Factori  de influenta

Experti

x1

x2

x3

x4

x5

x6

x7

x8

x9

x10

x11

x12

x13

x14

Document online: Evolutia pietei imobiliare in ultimii ani Document online: Descriere folii de polietilena

Suma Aj

Q(1)

S-a calculat apoi coeficientul de corelatie intre valorile din cele doua tabele:

r_s=0.765, care indica faptul ca intre cele doua tabele exista corelatie (r_s

S-a calculat gradul de concordanta intre parerile specialistilor:

w=0.000327, care indica faptul ca nu exista o concordanta relevanta intre parerile exprimate (w

Semnificatia coeficientului w s-a calculat cu ajutorul criteriului statistic c

c _calc = 0.06  < c _tab = 22.362, care indica faptul ca nu exista concordanta intre parerile specialistilor.

Cu datele din tabelul secundar s-a reprezentat grafic pe o histograma ierarhizarea factorilor de influenta, prezentata in figura de mai jos. Forma graficului indica inca o data  faptul ca nu se pot delimita factorii semnificativi utilizand metoda corelatiei de rang.

Fig. 7 Ierarhia factorilor (prelucrare prin metoda corelatiei de rang)

3.2 Enuntarea nevoii

Ca orice produs, din punct de vedere al necesitatii existentei lui, si centrala eoliana trebuie sa raspunda intrebarilor: “cui serveste asupra cui intervine?” si “in ce scop

Fig. 8 Identificarea nevoii pentru produs

3.3 Validarea nevoii

1. De ce exista aceasta nevoie?

Pentru a transforma vantul in energie electrica

Pentru a asigura confortul si civilizatia umana bazata pe consumul energetic

2. Care sunt motivele pentru care ar putea evolua / disparea produsul?

Evolutie:

- pentru ca tendinta actuala este de a conserva resursele naturale consumabile existente (petrol, carbune, lemn);

- pentru ca resursele conventionale sunt limitate;

- pentru ca se doreste obtinerea de energie nepoluanta;

- pentru ca vrem sa protejam planeta.

Disparitie:

- pentru ca exista inca sau vor aparea noi resurse alternative mai ieftine si mai usor de obtinut.

Care sunt riscurile pentru care ar putea evolua / disparea produsul?

Evolutie:

- concentrarea resurselor financiare la nivel mondial in jurul unei elite care ar urma sa detina monopolul asupra energiei obtinute neconventional;

- produsul ar trebui sa aibe o evolutie pe termen mediu si lung.

Disparitie:

- aparitia unor schimbari climaterice care sa diminueze nivelul vanturilor.

Concluzie:

Argumentele “pro” sunt mai multe decat cele “contra”, astfel ca nevoia este validata!

STUDIU DE FEZABILITATE

4.1 Identificarea functiilor si constrangerilor pentru produs

Un produs exista in functie de:

relatiile pe care elementele exterioare le au prin intermediul produsului;

interactiunile pe care produsul le realizeaza cu mediul inconjurator.

Functiile centralei eoliene au fost identificate, analizate si validate, iar apoi caracterizate prin intermediul unor criterii si ierarhizate ca importanta.

Identificarea functiilor si constrangerilor pentru produs s-a facut prin aplicarea metodei “caracatita”

In figura de mai jos se prezinta functiile centralei eoliene.

Legenda:

FP = functie principala

FC = functie de constrangere

Fig. 9 Functiile centralei eoliene

4.2 Validarea functiilor

Fiecare functie in parte este analizata cu scopul de a determina daca a fost bine formulata si daca este intemeiata. Aceasta etapa reprezinta validarea functiilor.

FP₁: centrala eoliana permite transformarea vantului in energie electrica

Scop: obtinerea unei surse nepoluante de energie

Cauza: legile fizicii

FP₂: centrala eoliana asigura energia electrica necesara consumatorului

Scop: cerinte ale civilizatiei (confort, industrie, agricultura, sanatate, etc.)

Cauza: cerintele functionale ale consumatorului

FC₁: sa respecte reglementarile autoritatilor

Scop: - asigurarea unui cadru legislativ unic (intre diverse tari si regiuni) si armonizat

- acordarea de avize/autorizatii pentru instalarea centralelor eoliene

Cauza: evitarea haosului

FC₂: sa fie amplasate in locuri optime (conditii de vant, altitudine, protectie habitat animale)

Scop: asigurarea conditiilor de functionare, influentand cat mai putin mediul inconjurator

Cauza: - necesitatea existentei vantului pentru functionarea centralei eoliene

- necesitatea protectiei florei si faunei, a mentinerii la nivel scazut a poluarii aerului si solului

FC₃: sa faca fata protestelor ONG-urillor

Scop: impiedicarea deteriorarii mediului inconjurator (sol, aer, biodiversitate)

Cauza: diversitatea presiunilor externe referitoare la mediul inconjurator

FC₄: sa fie acceptate de locuitori (strica peisajul)

Scop: diminuarea influentelor negative ale imaginii centralelor eoliene

Cauza: peisajul trebuie sa fie placut privirii

FC₅: sa fie cat mai silentioase (poluare fonica redusa)

Scop: reducerea ariei de propagare a zgomotului (incadrarea intr-un anumit nivel acustic)

Cauza: deranjarea locuitorilor umani sau a animalelor din zona

4.3 Caracterizarea functiilor

Pentru acest pas s-au definit performantele asteptate din partea fiecarei functii, pentru fiecare criteriu de apreciere fiind definit un nivel de acceptare si un grad de flexibilitate al acestuia.

Tabel criterii de apreciere (T3)

4.4 Ierarhizarea functiilor si constrangerilor prin aplicarea metodei “alegere incrucisata”

In cadrul echipei de lucru s-a exprimat aprecierea asupra importantei relative a functiilor, prin compararea functiilor intre ele si acordarea de puncte pentru fiecare functie.

Tabel punctaje functii (T4)

	FP2	FC1	FC2	FC3	FC4	FC5	Puncte
FP1	FP1	FP1	FC2	FP1	FP1	FP1
	FP2	FP2	FP2	FP2	FP2	FP2
		FC1	FC1	FC1	FC1	FC1
			FC2	FC2	FC2	FC2
				Legenda: FP1 - Transformare vant-energie electrica FP2 Asigura energia electrica la consumator FC1 Autoritati FC2 - Amplasare FC3 O.N.G FC4 - Aspect vizual FC5 - Zgomot   FC3	FC4	FC3
					FC4	FC5
						Total

Legenda: FP1 -  Transformare vant-energie electrica FP2 -  Asigura energia electrica la consumator FC1 -  Autoritati FC2 - Amplasare FC3 -  O.N.G FC4 - Aspect vizual FC5 - Zgomot

Fig. 10 Histograma ierarhiei functiilor dupa metoda algerii incrucisate

Concluzii ale analizei functionale:

Ierarhia: 1 = FP . e oportuna construirea de ferme eoliene In Romania

2 = FP . parte din energia necesara poate fi “verde”

3 = FC . amplasarea fermelor necesita o harta a vanturilor

5. IERARHIZAREA FOLOSIND METODA VOTULUI

S-a utilizat aceasta metoda pentru a exprima cantitativ parerile calitative referitoare la:

a)    functiile produsului;

b)    cauzele functionarii defectuoase a centralei eoliene.

Pentru primul aspect s-a utilizat votul ponderat direct, iar pentru cel de al doilea - votul ponderat relativ.

5.1 Votul ponderat direct pentru functiile produsului

Functiile determinate cu ajutorul metodei “caracatita” au fost reanalizate, prin acordarea de voturi ponderate directe, utilizandu-se buletine de vot cu 3 valori de punctaj, in cadrul unui grup de 10 persoane, in doua etape: in prima au fost utilizate buletine de vot cu valorile 1-3-5, iar in a doua etapa buletine de vot cu valorile 1-5-9.

Etapa 1:              

Galben (G):   1 punct

Albastru (A):  3 puncte

Rosu (R):      5 puncte

Tabel vot ponderat direct cu 1-3-5 puncte (T5)

Noua ierarhie rezultata prin aplicarea votului de catre membrii grupului este:

FC₂ sa fie amplasate in locuri optime (vant, altitudine, habitat animale);

FP₁ centrala eoliana permite transformarea vantului in energie electrica;

FP₂ centrala eoliana asigura energia electrica necesara consumatorului;

FC₅ sa fie cat mai silentioase (poluare fonica redusa);

4. FC₁ sa respecte reglementarile autoritatilor;

FC₄ sa fie acceptate de locuitori (strica peisajul);

FC₃ sa faca fata protestelor ONG-urilor.

Se observa ca functia de constrangere FC₂ ocupa dupa acest vot locul principal (fata de locul 3 la metoda alegerii incrucisate), iar locul 2 este ocupat de functia principala FP₁, care ocupa locul 1 dupa metoda alegerii incrucisate).

Fig. 11 Histograma ierarhiei functiilor dupa votul ponderat direct cu 1-3-5 puncte

Etapa 2:    

Galben (G):    1 punct

Albastru (A): 5 puncte

Rosu (R):       9 puncte

Tabel vot ponderat direct cu 1-5-9 puncte (T6)

Si aplicand acest punctaj al buletinelor de vot, ierarhia functiilor ramane neschimbata: locul 1 FC₂ si locul 2 FP₁, ca si in cazul votului cu punctaje de 1-3-5.

Fig. 12 Histograma ierarhiei functiilor dupa votul ponderat direct cu 1-5-9 puncte

5.2 Votul ponderat relativ pentru cauzele functionarii defectuoase a centralei eoliene

Pentru verificarea ierarhiei obtinute prin metoda votului ponderat direct aplicat la 9 specialisti, am utilizat si metoda votului ponderat relativ, in cadrul careia am folosit buletine de vot de 5 culori, valorizate cu cate 1, 2, 3, 4, respectiv 5 puncte.

Tabel vot ponderat relativ (T7)

unde “nr. factor” reprezinta cauzele functionarii defectuoase a centralei eoliene si anume:

Ierarhia rezultata dupa aplicarea acestui vot este urmatoarea :

Montajul osiei in arbore nu este corespunzator (prezinta abateri fata de specificatii);

Design-ul palelor (forma profilului in sectiune) nu este corespunzator;

Intensitatea vantului nu este suficienta;

Montajul arborelui pe planul orizontal nu este corespunzatoare (nu asigura perpendicularitate);

Centrala eoliana nu este situata la altitudine corespunzatoare;

Spitele nu sunt debitate la aceeasi lungime;

Diferente de material (textura, structura) intre palele centralei;

Spitele care sustin palele nu sunt perfect perpendiculare pe suprafata palelor;

Montarea rulmentilor nu este corespunzatoare;

Grosimea materialului din pale nu este constanta;

Materialul din care sunt confectionate spitele de sustinere nu este corespunzator;

Materialele utilizate pentru rulmentii care permit miscarea de rotatie nu sunt corespunzatoare;

Profilul palelor (in sectiune) nu este constant;

Vanturile nu au frecventa suficienta.

Fig. 13 Histograma ierarhiei functiilor dupa votul ponderat relativ

6. CONCEPEREA PRODUSULUI

6.1 Cautarea solutiilor

Pentru fiecare dintre functiile produsului identificate prin metoda “caracatita” am cautat sa gasim cat mai multe solutii constructive/tehnice/operationale si apoi sa combinam aceste solutii in scopul identificarii acelei variante care sa fie optima din punct de vedere al costurilor de implementare si al compatibilitatii solutiilor tehnice.

Tabelul solutiilor pentru fiecare functie (T8)

6.2 Combinarea solutiilor

FP1

FP2

FC1

FC2

FC3

FC4

FC5

Fig. 14 Combinarea solutiilor

Solutia nr. 1 (S1) = 1.1+2.1+3.5+4.1+5.2+6.2+7.2

Solutia nr. 2 (S2) = 1.1+2.5+3.5+4.1+5.2+6.2+7.2

Solutia nr. 3 (S3) = 1.1+2.5+3.5+4.8+5.2+6.2+7.2

Solutia nr. 4 (S4) = 1.1+2.1+3.5+4.8+5.2+6.2+7.2

In urma analizei efectuate de catre membrii grupului, s-a decis ca solutia nr. 1 este cea optima.

6.3 Selectionarea solutiei

S-a facut de catre membrii echipei de proiect, acordand punctaje intre 1 si 5, in functie de importanta functiei si intre 1 si 3, in functie de interesul pentru solutie, astfel:

Tabelul importanta functii (T9)

Tabelul criterii functii si alegere solutie (T10)

Se constata asadar ca solutia nr. 1 este cea optima, dupa care produsul cel mai potrivit vanzarii ar putea fi descris astfel: centrala eoliana cu ax vertical, care sa transporte curentul electric prin cablu, sa fie conforma cu legislatia uniformizata la nivel UE; pentru aceasta, este necesara intocmirea unei harti a vanturilor si amplasarea centralelor tinand cont de ea, dar si popularizarea prin proiecte sprijinite de ONG. In ceea ce priveste aspectul local, centralele eoliene ar trebui sa fie mai degraba concentrate intr-un perimetru delimitat, decat imprastiate pe o suprafata prea mare, iar pentru a le conferi silentiozitatea este necesara verificarea lor lunara.

6.4. Metoda 5w1h (What, Why, Where, When, Who & How) sau QQOQCP

“Ce? De ce? Unde? Cand? Cine? Cat/Cum?”

Metoda 5w1h serveste la identificarea si definirea clara a unei probleme si la gasirea solutiilor adecvate pentru solutionarea acesteia. Acest set de intrebari s-a aplicat pentru analiza problemei blocarii grupului rotor al unei centrale eoliene cu ax vertical.

Tabel intrebari 5w1h (T11)

Cele 6 intrebari se pun in faza de identificare a problemei, dar si in faza de gasire a solutiei:

• problema a Ce? De ce? Unde? Cand? Cine? Cat/Cum?
• solutia      a Ce? De ce? Unde? Cand? Cine? Cat/Cum?

Tabel intrebari 5w1h pentru randamentul centralei eoliene (T12)

7. DIAGRAME FOLOSITE IN MANAGEMENTUL CALITATII

7.1 Diagrama de afinitati

Din datele colectate pe parcursul studiului nostru s-a desprins faptul ca in Romania centralele eoliene nu sunt foarte raspandite, fiind necesar sa determinam si care sunt metodele cele mai potrivite pentru a creste nivelul vanzarii lor. Pentru aceasta, am identificat cat mai multe raspunsuri la intrebarea “Ce sa facem pentru a vinde centrale eoliene?” si am grupat aceste raspunsuri in 7 categorii principale.

Fig. 15 Diagrama de afinitati

7.2 Diagrama de relatii

Am aplicat aceasta metoda de analiza pentru a stabili care sunt principalele metode care ne pot asigura succesul in vanzarea centralelor eoliene si astfel dezvoltarea de parcuri de centrale eoliene in Romania.

Legenda:

1 = avantaje financiare

2 = amplasare

3 = marketing

4 = parteneriate

5 = specialisti

6 = calitate

7 = aspect

Fig. 16 Diagrama de relatii

Cel mai mare numar de iesiri sunt pentru grupele 1 si 6, adica “avantaje financiare” si “calitate”. Spre aceste doua aspecte generice este necesar sa se canalizeze resursele.

7.3 Diagrama tip arbore

Pentru categoria “calitate” identificata prin metoda anterioara (vezi 7.2) ca fiind printe cele mai importante, am aplicat metoda de analiza care permite prezentarea din ce in ce mai detaliata a actiunilor care sunt oportune pentru atingerea obiectivului: imbunatatirea calitatii produsului.

Fig. 16 Diagrama tip arbore

7.4 Logigrama

Pentru reprezentarea grafica facila a procesului de montare a centralei eoliene s-a utilizat urmatoarea logigrama.

Fig. 17 Logigrama procesului de montare

8. METODA AMDEC (FMEA)

Pentru identificarea mecanismelor de disfunctionalitate ce pot afecta buna functionalitate a diverselor componente ale unei centrale eoliene si pentru evaluarea criticitatii pentru fiecare mod de defectare, dar si in vederea imbunatatirii parametrilor de siguranta in functionare a sistemelor, prin identificarea actiunilor corective si preventive am utilizat metoda AMDEC (FMEA).

Etapele parcurse in cadrul analizei au fost urmatoarele:

8.1 Analiza cantitativa a disfunctionalitatilor

Identificarea mecanismelor de defectare pentru fiecare element al sistemului (modul de defectare, cauza, efectul, detectarea) sunt prezentate in tabelul T18, in doua variante posibile.

8.2 Evaluarea criticitatii

8.2.1 Formularea criteriilor

F: frecventa (sau probabilitatea de aparitie a disfunctionalitatii) pentru FP₁ si FP₂

Tabelul frecventelor (T13)

G: gravitatea efectelor disfunctionalitatii pentru FP₁

Tabelul gravitatii pentru FP₁ (T14)

G: gravitatea efectelor disfunctionalitatii pentru FP2

Tabelul gravitatii pentru FP₂ (T15)

N: probabilitatea de nondetectare a disfunctionalitatii pentru FP₁ si FP₂

Tabelul detectabilitatii (T16)

8.2.2 Formularea nivelelor de criticitate

Nivelul de criticitate al disfunctionalitatii este dat de formula: C=FXGXN

Tabelul nivelului de criticitate (T17)

Tabelul AMDEC varianta 1  (T18)

Tabelul AMDEC varianta 2 (T18)

8.3 Propuneri pentru actiuni de imbunatatire

Diminuarea criticitatii modurilor de defectare se face intervenind asupra criteriilor F, G si N. Actinile care se pot lua sunt urmatoarele:

Generalizarea testelor de laborator pentru anduranta si fiabilitatea materialelor utilizate pentru cabluri si stalpii de retea;

Utilizarea de circuite suplimentare (de deviatie) pentru situatii neprevazute;

Colaborarea in exclusivitate cu furnizori cu EFQM implementat (model pentru excelenta) 0 defecte.

8.4 Sinteza rezultatelor si deciziilor

In urma analiei disfunctionalitatilor prin metoda AMDEC (FMEA) am intocmit un bilant si am propus lansarea unor actiuni de imbunatatire. Concluziile analizei sunt umratoarele:

Frecventa maxima de defectare este cauzata de amplasarea centralei eoliene intr-un mediu necorespunzator, de umiditate si presiune atmosferica ridicata;

Cele mai grave modalitati de defectare sunt cauzate de disfunctionalitatea generatorului si ruperi ale cablajelor electrice;

Cele mai greu detectabile defecte sunt cele generate de uzura componentelor, fluctuatiile intensitatii curentului electric si scurtcircuite electrice.

9. CONCLUZIILE STUDIULUI

Nevoia pentru produs: Necesitatea respectarii conditiilor impuse odata cu aderarea Romaniei la Uniunea Europeana, cat si cresterea grijii pentru mediul inconjurator determina sporirea preocuparii pentru obtinerea energiei electrice utilizand surse nepoluante. Una dintre aceste surse o reprezinta energia eoliana.

Functiile produsului: centrala eoliana este definita prin prisma functiilor pe care trebuie sa le indeplineasca si a constrangerilor externe carora trebuie sa se supuna. Cele mai importante functii sunt cea de transformare a energiei eoliene in energie electrica si cea data de necesitatea amplasarii centralelor eoliene in locuri optime sub aspectul altitudinii si al prezentei si intensitatii vantului.

Cauzele functionarii defectuoase: pe primele trei locuri se afla montajul osiei in arbore (nu este corespunzator, prezinta abateri fata de specificatii), design-ul palelor (forma profilului in sectiune nu este corespunzatoare) si ntensitatea vantului (nu este suficienta).

Analiza disfunctionalitatilor: frecventa maxima de defectare este cauzata de amplasarea centralei eoliene intr-un mediu necorespunzator, de umiditate si presiune atmosferica ridicata; cele mai grave modalitati de defectare sunt cauzate de disfunctionalitatea generatorului si ruperi ale cablajelor electrice; cele mai greu detectabile defecte sunt cele generate de uzura componentelor, fluctuatiile intensitatii curentului electric si scurtcircuite electrice. Se impun ca masuri: generalizarea testelor de laborator pentru anduranta si fiabilitatea materialelor utilizate pentru cabluri si stalpii de retea; utilizarea de circuite suplimentare (de deviatie) pentru situatii neprevazute; colaborarea in exclusivitate cu furnizori cu EFQM implementat.

Conceperea produsului: atunci cand se doreste realizarea si instalarea unor centrale eoliene in Romania, acestea ar trebui sa respecte urmatorul sablon: centrala eoliana cu ax vertical, care sa transporte curentul electric prin cablu si sa fie conforma cu legislatia uniformizata la nivel UE; pentru aceasta, este necesara intocmirea unei harti a vanturilor si amplasarea centralelor tinand cont de ea, dar si popularizarea prin proiecte sprijinite de ONG. In ceea ce priveste aspectul local, centralele eoliene ar trebui sa fie mai degraba concentrate intr-un perimetru delimitat, decat imprastiate pe o suprafata prea mare, iar pentru a le conferi silentiozitatea este necesara verificarea lor lunara.

Anexa 1 Nota de clarificare

1 Context

Proiectul se deruleaza in cadrul disciplinei ”Managementul calitatii” a ciclului de master specializarea “Managementul calitatii proceselor tehnologice”, din cadrul Universitatii “Politehnica” din Timisoara, Facultatea de Mecanica.

In ziua de azi, se pune accent tot mai mult pe protejarea mediului inconjurator si se acorda o importanta deosebita in economisirea resurselor naturale, care sunt din ce in ce mai putine.

Proiectul isi propune elaborarea unei solutii pentru imbunatatirea functionarii centralelor eoliene.

2 Definire proiect si obiective vizate

2.1 Problematica proiect

Ideea proiectului a pornit de la urmatoarele constatari:

• In ansamblu, UE si-a propus ca, pana in 2020, 20% din consumul sau total de energie sa provina din resurse regenerabile;
• Ca o consecinta, pana in 2020, Romania va trebui sa creasca ponderea surselor regenerabile in consumul national de energie, de la nivelul de 17,8% inregistrat in 2005, la 24%.

2.2 Obiective vizate

Prezenta lucrare si-a propus sa dea raspunsuri adecvate problematicii multiple legate de situatia actuala si perspectivele dezvoltarii acestei surse de energie in Romania.

2.3 Inceput proiect

2.4 Sfarsit proiect

2.5 Buget proiect

0 RON

Remarca: mijloace disponibile → timp de lucru echipa proiect: aprox. 50 ore/persoana

3 Actori proiect

3.1 Beneficiar proeict

Nume: U.P.T. Timisoara, Facultatea de Mecanica

3.2 Responsabili

Nume: Avatamanitei Constantin 

Functie: Lider proiect

Echipa proiect: Morar Venera, Sentici Valeriu

3.3 Competente necesare

• Utilizarea instrumentelor din managementul calitatii (metode ca AMDEC, 5w1h,  diagrame, etc.);
• Utilizarea programelor de editare si prezentare text (ex. Microsoft Office).

4. Produsul proiectului

4.1 Enuntare nevoie

Gasirea unei surse de energie ieftina si ecologica.

4.2 Analiza functionala

Functiile centralei eoliene sunt urmatoarele:

• centrala eoliana permite transformarea vantului in energie electrica;
• centrala eoliana asigura energia electrica necesara consumatorului;
• sa respecte reglementarile autoritatilor;
• FC₂: sa fie amplasate in locuri optime (conditii de vant, altitudine, protectie habitat animale);
• FC₃: sa faca fata protestelor ONG-urillor;
• FC₄: sa fie acceptate de locuitori (strica peisajul);
• FC₅: sa fie cat mai silentioase (poluare fonica redusa).

4.3 Concluzii

Atunci cand se doreste realizarea si instalarea unor centrale eoliene in Romania, acestea ar trebui sa respecte urmatorul sablon: centrala eoliana cu ax vertical, care sa transporte curentul electric prin cablu si sa fie conforma cu legislatia uniformizata la nivel UE; pentru aceasta, este necesara intocmirea unei harti a vanturilor si amplasarea centralelor tinand cont de ea, dar si popularizarea prin proiecte sprijinite de ONG. In ceea ce priveste aspectul local, centralele eoliene ar trebui sa fie mai degraba concentrate intr-un perimetru delimitat, decat imprastiate pe o suprafata prea mare, iar pentru a le conferi silentiozitatea este necesara verificarea lor lunara.

5 Riscuri

Neterminarea proiectului.

Cauze:

• membrii echipei nu colaboreaza indeajuns;
• timp de realizare scurt.

6 Constrangeri de respectat

6.1 Constrangeri de timp

Inceput de proiect : 24.02.2009

Stabilire tema proiect : 03.03.2009

Intalnire 1: 26.05.2009

Intalnire 2: 2.06.2009

Sfarsit de proiect: 13.06.2009.

6.2 Constrangeri de cost

Nu exista.

6.3 Alte constrangeri

Nu exista.