Masuri pentru indeplinirea obiectivelor prioritare - imbunatatirea eficientei energetice si promovarea surselor regenerabile de energie

Masuri pentru indeplinirea obiectivelor prioritare

Pentru indeplinirea obiectivelor prioritare, vor fi adoptate urmatoarele tipuri de masuri:

masuri generale, valabile pentru toate subsectoarele energetice (minier, producere, transport, distributie si inmagazinare a gazelor naturale si produse petroliere, precum si producere, transport si distributie energie electrica si termica);

masuri specifice domeniilor: protectia mediului, eficienta energetica, restructurare

/privatizare si accesarea Fondurilor structurale;

• masuri specifice fiecarui subsector.

Masuri generale

Masurile generale sunt urmatoarele:

• Imbunatatirea cadrului institutional si legislativ, in conditii de transparenta, in acord cu cerintele legate de asigurarea competitivitatii, protectiei mediului si a sigurantei in furnizarea energiei, si a cerintelor de atragere si sustinere a investitiilor in sectorul energetic si de valorificare a resurselor de carbune;

Imbunatatirea politicii de preturi pentru combustibili, energie termica si energie electrica, avand in vedere principiile de nediscriminare, transparenta si obiectivitate si introducerea treptata a mecanismelor concurentiale;

• Valorificarea potentialului uman, cresterea eficientei muncii si imbunatatirea conditiilor de munca pe baza  continuarii procesului de restructurare si reorganizare, de modernizare a managementului companiilor din sector;

Asigurarea unei protectii sociale corespunzatoare, prin mecanisme de sustinere directa a consumatorilor vulnerabili;

Asigurarea unui nivel de pregatire a personalului conform cerintelor tehnico-economice actuale;

Dezvoltarea tehnologica a sectorului energetic si a sectorului extractiv de carbune prin stimularea si sprijinirea cercetarii si inovarii;

• Atragerea capitalului strain si autohton avand ca obiectiv prioritar asigurarea unui climat de competitivtate crescut care sa reprezinte motorul de dezvoltare sanatoasa a sectorului energetic si a sectorului extractiv de carbune;

Dezvoltarea pietelor concurentiale de energie electrica si gaze naturale pe principii de transparenta si integrarea acestora in pietele regionala si europeana.

Atragerea si asigurarea stabilitatii fortei de munca specializata prin motivarea corespunzatoare a personalului din industria energetica.

Masurile generale se completeaza cu masuri specifice domeniilor si subsectoarelor din sectorul energetic.

Masuri specifice domeniilor

A. Protectia mediului

Masurile specifice care vor fi adoptate pentru protectia mediului sunt urmatoarele:

• Realizarea investitiilor din domeniul protectiei mediului;

• Internalizarea treptata a costurilor de mediu in pretul energiei;

• Incadrarea centralelor termoenergtiece in conditiile impuse de Directiva 2001/80/EC cu privire la limitarea emisiilor in aer ale anumitor poluanti (SO₂ NOX si pulberi) proveniti din instalatiile mari de ardere, de Directiva 96/61/EC pentru prevenirea si controlul integrat al poluarii si de Directiva 99/31/EC privind depozitarea deseurilor industriale;

Incadrarea centralelor termoelectrice in ceea ce priveste emisia gazelor cu efect de sera, in cotele prevazute in Planul National de Alocare (PNA) a certificatelor de emisii a gazelor cu efect de sera pentru perioadele 2007 si 2008 – 2012, depasirea cotelor putand fi realizata doar cu achizitie de certificate si cresterea corespunzatoare a pretului energiei electrice livrate;

• Intensificarea utilizarii mecanismelor flexibile prevazute in Protocolul de la Kyoto si de

^{Directiva 2003/87/CE privind comercializarea permiselor de emisii de CO}₂

Promovarea tehnologiilor curate: capturarea si depozitarea CO₂ din gazele de ardere a carbunelui, pilele de combustie si utilizarea hidrogenului ca vector energetic;

Preluarea de catre Statul Roman a tuturor distrugerilor de mediu produse de catre sectorul carbonifer pana la data acordarii licentei de concesiune;

• Elaborarea studiului de fezabilitate, a documentatiilor de proiectare si inceperea constructiei

Depozitului Final de Deseuri Slab si Mediu Active (DFDSMA);

Stabilirea solutiei tehnice pentru depozitarea finala a combustibilului nuclear ars la CNE Cernavoda.

Valoarea estimata a investitiilor necesare pentru protectia mediului in perioada de conformare,

2008-2017, este de circa 1750 mil. Euro.

B. Imbunatatirea eficientei energetice si promovarea surselor regenerabile de energie

Diminuarea efectelor negative ale procesului de producere a energiei asupra climei necesita actiuni concrete si sustinute. In acest context, Romania trebuie sa actioneze sustinut si coerent in vederea alinierii la actiunile europene ce promoveaza obiectivele Lisabona.

In vederea limitarii cresterii previzionate a temperaturii globale, respectiv a emisiilor de gaze cu efect de sera, Romania trebuie sa actioneze prompt, in special in domeniul eficientei energetice si al surselor regenerabile de energie.

Actiunile vizand promovarea eficientei energetice si a surselor regenerabile de energie vor contribui atat la reducerea impactului negativ asupra mediului, cat si la cresterea securitatii in alimentare, diminuand gradul de dependenta a Romaniei de importurile de energie.

Eficienta energetica

Directiva nr. 2006/32/CE privind eficienta energetica la utilizatorii finali, care devine obligatorie pentru Romania din 2008, prevede ca statele membre UE se angajeaza sa realizeze reducerea consumului de energie finala cu cel putin 9% intr-o perioada de noua ani (2008-2016) comparativ cu media consumului din ultimii cinci ani pentru care exista date disponibile (2001-2005).

In acest sens, se vor adopta urmatoarele masuri din domeniul eficientei energetice:

a)  utilizarea instrumentelor financiare pentru economii de energie, inclusiv contractele de performanta energetica care prevad furnizarea de economii de energie masurabile si predeterminate;

b) achizitionarea de echipamente si vehicule pe baza listelor ce contin specificatiile privind eficienta energetica a unor categorii diverse de echipamente si vehicule, analiza costului minim, durata ciclului de viata, sau metode comparabile, pentru a asigura rentabilitatea;

c)  utilizarea auditurilor energetice si punerea in aplicare a recomandarilor rezultate in materie de rentabilitate.

La 19 octombrie 2006, CE a adoptat Planul de actiune privind eficienta energetica, aferent acestei directive, care cuprinde masuri datorita carora UE ar putea face progrese vizibile in directia indeplinirii principalului sau obiectiv, si anume reducerea consumului sau global de energie primara cu 20% pana in 2020. In cazul in care acest plan reuseste, ar insemna ca UE sa foloseasca pana in

2020 cu circa 13% mai putina energie decat in prezent (2007). Pentu aceasta sunt necesare eforturi deosebite in schimbari de mentalitati si comportament si mai ales investitii suplimentare.

Pentru a reduce intensitatea energetica in sectoarele cu consumuri energetice mari si a indeplinii tintele propuse atat in Strategiei Nationale in domeniul Eficientei Energetice cat si in Planul de Actiune in domeniul Eficientei Energetice aferent directivei 2006/32/CE privind eficienta la consumatorul final ( plan aflat in lucru cu termen de finalizare iunie 2007) se vor lua masuri in urmatoarele directii:

Transporturi:

• eficientizarea traficului si parcarilor;

• crearea unor arii de restrictionare a traficului, in special in orasele aglomerate;

cresterea calitatii transportului in comun in vederea utilizarii acestuia in detrimentul transportului cu masini particulare;

• extinderea transportului in comun pe sosele in detrimentul celui personal;

• stimularea folosirii masinilor particulare in comun;

• reglementarea descarcarii marfurilor in afara orelor de varf;

• plata pentru folosirea infrastructurii de transport;

• mijloace de transport in comun asigarate de catre firme ;

o mai mare dezvoltare a mijloacelor de transport pe cale de rulare in cadrul transportului urban (tramvaie, troleibuze);

• marirea eficientei energetice a vehiculelor, stabilirea de criterii minime de eficienta;

• introducerea de normative care sa sustina vehiculele cele mai eficiente si nepoluante;

• prevederea de asistenta tehnica si sustinere economica pentru mentinerea flotei de vehicule;

• introducerea de biocombustibili in transporturi.

Pentru realizarea masurilor de mai sus, o componenta importanta o reprezinta educarea populatiei in vederea acceptarii si aplicarii lor pe scara larga.

Rezidential (Consumul de energie finala in cladiri: incalzire, apa calda si iluminare)

• reabilitarea anvelopei prin masuri de reabilitare termica a cladirilor;

• eficientizarea instalatiilor termice existente;

• eficientizarea instalatiilor de iluminat;

• aplicarea prevederilor directivei si a standardelor europene de eficienta pentru cladiri noi.

Sectorul public

• cresterea eficientei si reducerea consumului iluminatului public;

• cresterea eficientei si reducerea consumului instalatiilor de alimentare cu apa;

Agricultura

• cresterea eficientei si utilizarea biocombustibililor la masinile agricole;

dezvoltarea de culturi energetice atat pentru producerea de biocombustibili cat si pentru producerea de energie electrica si termica in cogenerare;

• cresterea eficientei energetice a irigatiilor.

Cogenerare

• auditare energetica a unitatilor de cogenerare;

reabilitari si modernizari ale instalatiilor existente pentru cresterea eficientei si reducerea impactului asupra mediului;

• constuctia de noi instalatii de cogenerare, de inalta eficienta.

Pentru a avea succes masurile prevazute pentru aceste domenii, este necesar un ajutor financiar materializat in subventii de la bugetul de stat, reduceri de taxe, ajutoare de la firmele private antrenate in realizarea acestor planuri dar si imprumuturi avantajoase de la banci.

Realizarea masurilor aferente Strategiei de eficienta si Planului de Actiune vor conduce in anii 2010 si 2016 la economiile de energie prezentate in Tabelul 4.8.

_{Tabelul 4.8. Economii de energie pe sectoare in anii 2010 si 2016}

Pentru realizarea tintelor de eficienta energetica, se vor avea in vedere urmatoarele masuri:

• Cresterea eficientei in utilizarea energiei electrice si a gazelor naturale in industrie, realizarea unor proiecte demonstrative pentru atragerea de investitii destinate modernizarii echipamentelor si utilajelor tehnologice;

• Continuarea investitiilor pentru reabilitarea sistemelor de alimentare centralizata cu energie termica din orase si reducerea pierderilor de energie;

• Realizarea Programului national de reabilitare termica a cladirilor de locuit existente aprobat de Guvern;

Sustinerea Programului national de crestere a eficientei energetice pentru perioada 2006-

2010, asociat cu un mecanism de acordare a sprijinului financiar de la bugetul de stat si bugetele locale;

• Impunerea unor standarde de eficienta energetica in industrie, transporturi, constructii, agricultura, servicii si in sectorul rezidential;

• Sustinerea programelor de eficienta energetica prin alocare de fonduri de la Fondul Roman pentru Eficienta Energetica;

Realizarea de proiecte si zone demonstrative de eficienta energetica;

Crearea cadrului legislativ necesar dezvoltarii pietei concurentiale de servicii energetice;

• Promovarea tranzactionarii certificatelor albe pentru stimularea investitiilor in cresterea eficientei energetice, in conditiile dezvoltarii unei practici europene in acest sens;

Promovarea actiunilor de tip DSM (Demand Site Management);

• Acordarea de stimulente fiscale si financiare pentru realizarea proiectelor de crestere a eficientei energetice, cu respectarea conditiilor legale privind ajutorul de stat;

Finantarea investitiilor care au ca obiectiv principal cresterea eficientei energeticese pot realiza:

de la bugetul de stat si bugetele locale;

pe baza unui contract de performanta incheiat cu terti ;

prin utilizarea mecanismului de finantare prin a 3-a parte ;

pe baza unui contract de performanta incheiat cu o Companie de servicii energetice (ESCO) ;

prin credite bancare obtinute de la organisme finantatoare externe (BM, BERD, BEI, JBIC)

sau de la banci comerciale.

Promovarea utilizarii resurselor regenerabile de energie

Pentru sustinerea producerii energiei electrice din resurse energetice regenerabile a fost stabilit un mecanism de promovare bazat pe certificate verzi, prin care furnizorii achizitioneaza certificate in cote obligatorii, proportional cu volumul de energie electrica vanduta consumatorilor. Au fost stabilite urmatoarele cote obligatorii, ca valori procentuale anuale din consumul brut de energie electrica: pentru anul 2006-2,2%,pentru anul 2007-3,74%, pentru anul 2008-5,26%, pentru anul

2009-6,78% si incepand cu anul 2010-8,4%.

Masurile care se au in vedere pentru promovarea surselor regenerabile de energie, sunt urmatoarele:

• Cresterea gradului de valorificare, in conditii de eficienta economica, a resurselor energetice regenerabile pentru productia de energie electrica si termica prin facilitati in etapa investitionala, inclusiv facilitarea accesului la reteua electrica;

• Intarirea rolului pietei de certificate verzi, pentru promovarea capitalului privat in investitiile din domeniul surselor regenerabile;

• Promovarea unor mecanisme de sustinere a utilizarii resurselor energetice regenerabile in producerea de energie termica si a apei calde menajere;

Atragerea de fonduri structurale.

Pentru Romania, cele mai convenabile resurse regenerabile (in functie de costurile de utilizare si volumul de resurse) sunt: microhidro, eoliene si biomasa.

O posibila repartitie pe tehnologii, care impreuna cu instalatiile hidroenergetice mari asigura

indeplinirea tintelor stabilite pentru anii 2010, 2015 si 2020 ar fi:

instalatiile hidro de mica putere cu 1 51,7 TWh (cca 600 MW instalati ;

aplicatiile eoliene cu 1 31,6 TWh (cca 600700 MW);

grupuri de cogenerare ce utilizeaza biomasa, cu 0,51,0 TWh (cca150300 MW).

In conformitate cu prevederile Strategiei de valorificare a surselor regenerabile de energie, necesarul de investitii in perioada 2006-2015, este estimat la 1800 mil. Euro.

Promovarea utilizarii biocarburantilor

Obiectivul principal urmarit in promovarea utilizarii biocarburantilor sau a altor carburanti regenerabili pentru inlocuirea benzinei si motorinei folosita in transporturi este reducerea poluarii atmosferice.

Tintele stabilite in Romania in acest domeniu, sunt urmatoarele:

• In anul 2007, pe piata de carburanti, se vor utiliza biocarburanti si alti carburanti regenerabili in proportie de cel putin 2% din totalul continutului energetic al tuturor tipurilor de benzina si motorina folosite in transport;

• Pana la sfarsitul anului 2010, procentul de utilizare a biocarburantilor va fi de cel putin 5,75% (tinta stabilita prin Directiva 2003/30/EC);

• Pana in anul 2020, procentul de utilizare a biocarburantilor va fi de cel putin 10 %, in conditiile utilizarii noilor generatii de biocarburanti.

ESEU: Clasificarea si incadrarea produselor pentru constructii pe baza performantelor de comportare la foc ESEU: Beton

Tinand cont de cantitatile de carburanti utilizate anual si obligatiile ce decurg din Hotararea

Guvernului nr.1844/2005, rezulta un necesar de biodiesel si bioetanol de cca. 300.000 t pentru anul

2010. Romania are potential de a furniza materie prima atat pentru biodiesel cat si pentru bioetanol, astfel incat sa fie atinse tintele stabilite. De exemplu, potentialul Romaniei de a furniza materie prima necesara pentru biodiesel, respectiv ulei vegetal (floarea soarelui, soia, rapita) este de cca.500

-550 mii t/an, ceea ce permite realizarea unui nivel similar de productie de biodiesel. Astfel, sunt asigurate premizele atingerii tintei de 10% biocarburanti, pentru anul 2020, calculat pe baza continutului energetic al tuturor tipurilor de benzina si motorina utilizata in transport, tinta cuprinsa in pachetul de masuri pentru energie aprobat de Consiliul European (martie 2007).

Ministerul Economiei si Finantelor a intreprins o serie de actiuni menite sa contribuie la promovarea utilizarii biocarburantilor si a altor carburanti regenerabili. In acest context se mentioneaza introducerea, in prevederile Codului Fiscal, a scutirii de la plata accizelor pentru produsele energetice de tipul biocarburantilor si a altor carburanti regenerabili.

C. Masuri specifice si necesarul de investitii in fiecare subsector

C1. Subsectorul minier

Subsectorul minier necesita luarea urmatoarelor masuri in scopul carelarii capacitatilor de productie cu cererea de carbune si uraniu pentru producerea de energie electrica si termica, prin:

• Concentrarea productiei in zonele viabile si inchiderea in conditii de siguranta a zonelor nerentabile;

• Modernizarea si reabilitarea echipamentelor din exploatarile miniere de huila si lignit, viabile;

• Sustinerea productiei de huila prin acordarea ajutorului de stat in conformitate cu intelegerile dintre Guvernul Romanieii si CE in baza directivei 1402/2002;

• Promovarea tehnologiilor noi si achizitionarea echipamentelor pentru exploatarea zacamintelor de huila, lignit si uraniu;

Promovarea tehnologiilor de valorificare a gazului metan din zacamintelor de huila;

• Promovarea programelor de securitate a muncii si zacamintelor si de sanatate a personalului din sectorul huila, lignit si uraniu;

Restructurarea financiara a operatorului din sectorul de huila;

Punerea in exploatare a noi perimetre pentru valorificarea lignitului;

• Intensificarea cercetarii geologice pentru cresterea gradului de cunoastere a zacamintelor de carbune si uraniu si punerea in valoare a acestora;

Inchiderea minelor cu activitate oprita;

Reabilitarea suprafetelor;

Refacerea mediului natural afectat;

Reconversia fortei de munca;

Revitalizarea economica a regiunilor miniere;

• Crearea unei structuri organizatorice integrate ca filiala a Hidroelectrica formata din – exploatari huila-termocentrale-hidrocentrale pentru producerea de energie electrica si termica in judetul Hunedoara;

• Asigurarea desfacerii productiei prin contracte pe termen mediu si lung cu preturi negociate in baza unor formule stabilite in functie de cotatiile bursiere ale altor purtatori similari de energie primara;

Asigurarea achizitionarii suprafetelor de teren necesare dezvoltarii exploatarilor de lignit;

• Accesul pe piete financiare pentru asigurarea resurselor necesare modrnizarii si reabilitarii echipamentelor si a retehnologizarii exploatarilor miniere;

Accesul operatorilor minieri pe piata de capital;

• Modernizarea capacitatilor de filtrare si purificare a minereului de uraniu conform necesitatilor fabricatiei combustibilului nuclear pentru CNE Cernavoda.

Necesarul de investitii pentru perioada 2006-2020 estimeaza la cca. 2200 mil. Euro.

C2. Subsectorul hidrocarburi

In domeniul productiei, transportului, distributiei si inmagazinarii gazelor naturale, titeiului si a produselor petroliere vor fi luate urmatoarele masuri:

• Intensificarea cercetarii geologice in scopul descoperirii de noi rezerve de titei si gaze naturale;

Reabilitarea si dispecerizarea sistemelor de transport prin conducte a gazelor naturale si

titeiului, implementarea sistemului de comanda si achizitie date in timp real (SCADA);

• Cresterea sigurantei in aprovizionarea cu gaze naturale, prin diversificarea surselor de aprovizionare din import si dezvoltarea unor noi interconectari cu sistemele de transport ale tarilor vecine;

• Promovarea proiectelor de interconectare transfrontaliere: proiectul Nabucco (tranzitul gazelor naturale din zona Marii Caspice spre Europa de Vest prin Romania), interconectarea cu sistemul din Ungaria in zona Arad-Szeged, cu sistemul din Ucraina in zona Siret-

Cernauti, cu sistemul din Bulgaria in zona Giurgiu-Ruse si proiectul PEOP (conducta de transport titei Constanta-Trieste);

Perfectionarea regulilor privind schimburile transfrontaliere de gaze naturale;

• Cresterea capacitatilor de inmagazinare subterana a gazelor naturale, pentru preluarea varfurilor de consum pe perioada sezonului rece, precum si pentru cresterea gradului de siguranta a alimentarii cu gaze a consumatorilor. Masurile si actiunile intreprinse de operatorii depozitelor de inmagazinare subterana a gazelor naturale au ca scop cresterea coeficientului de siguranta in livrarea gazelor, la valori cat mai apropiate de cele practicate de tarile din Comunitatea Europeana;

• Cresterea capacitatii de depozitare, astfel incat sa se atinga in anul 2011 valoarea de 2,8 milioane tone titei pentru asigurarea stocurilor minime pentru 67,5 zile, calculata pe baza cresterii prognozate a consumului intern;

• Dezvoltarea sistemului national de transport, a retelelor de distributie gaze naturale si cresterea sigurantei in aprovizionare si exploatare;

• Continuarea procesului de liberalizare a pietei de gaze naturale din Romania, liberalizarea totala a pietei de gaze naturale in anul 2007;

Imbunatatirea cadrului legislativ prin modificarea si completarea Legii Petrolului nr.

238/2004, Legii nr. 242/2005 privind desemnarea operatorului licentiat al sistemului de transport prin conducte al produselor petroliere si pentru consolidarea mediului concurential privind transportul produselor petroliere, Legii Gazelor nr. 351/2004 si Legii nr. 213/1998 privind proprietatea publica si regimul juridic al acesteia, in sensul trecerii conductelor magistrale de transport al petrolului titei, gaze naturale, condensat si etan lichid), a celor de transport produse petroliere, precum si a terminalelor petroliere, impreuna cu echipamentele si instalatiile aferente in proprietatea privata a statului si apoi constituirea lor ca aport in natura al statului la capitalul social al operatorilor, precum si a proiectului de lege privind masuri pentru garantarea sigurantei aprovizionarii cu gaze naturale;

• Promovarea utilizarii in instalatii de inalta eficienta a biocarburantilor, gazelor naturale lichefiate (GNL) si gazelor petroliere lichefiate (GPL);

• Intarirea capacitatii institutionale a autoritatii de reglementare si elaborarea legislatiei secundare corespunzatoare pietei de gaze naturale si a serviciilor de echilibrare reziduala;

• Corelarea mecansimelor pietei angro de gaze naturale cu cele ale pietei angro de energie electrica in privinta considerarii dezechilibrelor;

Organizarea operatorului pietei de gaze naturale si a serviciilor de echilibrare reziduala;

Cresterea calitatii gazelor naturale furnizate si asigurarea continuitatii in alimentare.

C2.1. Necesarul de investitii in domeniul gazelor naturale

• lucrari de cercetare geologica pentru descoperirea de noi rezerve (cca. 270 mil. euro) - se vor realiza cca 10 km de prospectiuni seismice si cca 50 km foraj de cercetare geologica pana in anul 2010;

• foraj de explorare si punere in productie de noi sonde (cca. 160 mil. euro). Lucrarile de cercetare geologica au fost si sunt axate pe intensificarea lucrarilor de prospectiune si explorare pentru testarea noilor posibile acumulari de hidrocarburi, puse in evidenta in anii anteriori prin lucrari de prospectiune geofizica si geochimica, concomitent cu evaluarea prin foraje a acumularilor de gaze naturale descoperite in anii anteriori. De asemenea, se are in vedere ca toate acumularile noi puse in evidenta, cu potential comercial, sa fie cat mai repede puse in productie;

In perioada 2007-2010 vor fi intensificate lucrarile de explorare geologica in perimetrele concesionate de explorare, prospectiune si deschidere si se au in vedere atat identificarea si concesionarea de noi zone de interes din punct de vedere al prezentei hidrocarburilor in Romania, cat si executarea de lucrari petroliere in comun cu firme straine de specialitate, in cadrul unor contracte de explorare, dezvoltare, exploatare in zone de interes din afara Romaniei.

• cresterea capacitatii de inmagazinare subterana (cca. 500 mil. euro). Programul de dezvoltare a depozitelor de inmagazinare subterana a gazelor naturale are ca obiectiv prioritar atat intensificarea ritmului de dezvoltare a capacitatilor existente, cat si crearea de noi depozite pentru zonele care se confrunta cu greutati in alimentarea cu gaze atat sezoniere, zilnice cat si orare, in vederea cresterii gradului de siguranta in asigurarea cu gaze a tuturor consumatorilor in conditii cat mai imprevizibile. Depozitele noi sunt programate a fi amenajate in zacaminte semidepletate situate optim fata de zonele deficitare si in caverne de sare pentru zonele cu fluctuatii zilnice si orare ale consumului de gaze. Amplasarea acestor noi depozite se va face prin corelarea infrastructurii sistemului national de transport cu zacamintele depletate selectate prin studii de pre si fezabilitate, situate cat mai aproape de marii consumatori si de zonele cu variatii mari de consum sezoniere, zilnice si/sau orare, atat pentru zona Moldova, cat si pentru zonele adiacente traseului proiectului Nabucco.

Masurile si actiunile intreprinse de operatorii depozitelor de inmagazinare subterana a gazelor naturale au ca scop cresterea coeficientului de siguranta in livrarea gazelor, la valori cat mai apropiate de cele practicate de tarile din Comunitatea Europeana.

Pentru a veni in intampinarea viitoarelor evolutii ale pietei de gaze si realizarea echilibrului surse-cerere ROMGAZ actioneza, din punct de vedere al inmagazinarii subterane pe doua planuri:

Dezvoltarea actualelor depozite sub aspectul cresterii capacitatii de inmagazinare si a cantitatilor zilnice care urmeaza a fi extrase;

Identificarea de noi zacaminte capabile sa indeplineasca rolul de depozit de inmagazinare.

Evolutia previzionata a dezvoltarii capacitatilor de inmagazinare subterana a gazelor naturale este prezentata in Graficul 4.10:

_{Grafic 4 .10. Prognoza evolutiei capacitatii de inmagazinare subterana a gazelor naturale}

4 000

3 500

3 000

2 500

2 000

1 500

₅₀

150

200

200

700

₅₀

200

200

200

700

₈₅

200

300

200

700

85

600

300

200

700

85

600

300

200

900

85

600

300

200

1500

85

600

300

200

1500

1 000

500

1250

1250

1250

1250

1250

1250

1315

0

2007    2008 2009 2010 2011 2012 2013

_{BI LCI URES TI S ARMAS EL URZI CENI CETATE GHERCES TI BALACEANCA}

Implementarea lucrarilor va determina o crestere a capacitatii de lucru si a debitului de extractie cu peste 50%, pana in 2012, costurile estimate fiind de cca. 237 milioane USD (Tabelul 4.11.).

_{Tabel 4 11. Cresterea capacitatii de inmangazinare a gazelor naturale si investitii necesare}

Pentru realizarea unor noi depozite de inmagazinare subterana a gazelor, in special pentru perioada

2012 – 2030, Romgaz a investigat si va investiga mai multe zacaminte gaziere din Romania. Functie de dezvoltarile viitoare ale pietei nationale si regionale de gaze naturale, de cerintele potentialilor clienti, de sursele de gaze disponibile, ROMGAZ va fi in masura, in conditiile unui regim de reglementare corespunzator, sa dezvolte capacitatea proprie de inmagazinare subterana astfel incat sa satisfaca aceste cerinte.

reabilitarea Sistemului National de Transport gaze naturale SNT)

Obiectivele strategice privind dezvoltarea SNT au in vedere, in principal, urmatoarele lucrari de investitii:

- realizarea de conducte de transport, racorduri de inalta presiune si statii de reglare – masurare necesare pentru alimentarea cu gaze naturale a noilor distributii;

- realizarea de conducte de transport aferente unor depozite de inmagazinare subterana a gazelor naturale;

- modernizarea sistemelor si a echipamentelor de masurare gaze apartinand SN TRANSGAZ SA;

- dezvoltarea unor noi capacitati de comprimare si modernizarea statiilor existente;

- valorificarea potentialului energetic al gazelor naturale din SNT rezultat prin destinderea acestora;

- modernizarea statiilor de reglare masurare si a nodurilor tehnologice;

- modernizarea si automatizarea statiilor de protectie catodica;

- modernizarea sistemelor de odorizare si de inlocuire a odorantului utilizat;

- modernizare noduri tehnologice, a SRM, a SCG in sensul dotarii cu elemente pentru automatizare si control de la distanta conform cerintelor unui sistem SCADA modern;

_{- realizarea de statii de amestec gaze in vederea mentinerii puterii calorifice impuse.}

Obiectivele pe termen mediu (pana in anul 2013) precum si costurile aferente sunt prezentate in

Tabelul 4.12.

Tabel 4.12. Dezvoltarea pe termen mediu a SNT

Pe termen lung (pana in anul 2020) se preconizeaza:

continuarea lucrarilor de reabilitare a instalatiilor aferente SNT, astfel incat la nivelul anului

2018 sa fie reabilitate toate conductele cu durata normala de functionare depasita;

Adaptarea capacitatii SNT la necesitatile pietei;

- Marirea capacitatii de transport in zonele in care se inregistreaza un ritm de crestere a gradului de industrializare;

Corelarea cu strategiile producatorilor interni de gaze naturale;

Elaborarea unui studiu de fezabilitate privind realizarea unui terminal de GNL la Marea Neagra;

Analiza de solutii privind preluarea varfurilor de consum prin utilizarea GPL.

Obiectivele pe termen lung precum si costurile aferente sunt prezentate in Tabelul 4.13. Tabel 4.13. Dezvoltarea pe termen lung a SNT

Realizarea de noi directii de import gaze naturale

Pe termen mediu (2007-2013) se prevad:

- Realizarea unei conducte pentru interconectarea SNT cu sistemul de transport din Bulgaria, in zona Russe – Giurgiu;

- Continuarea lucrarilor pentru finalizarea conductei Szeged (Ungaria) – Arad (Romania), pentru eliminarea dependentei de o sursa unica de gaze si racordarea SNT la reteaua de gaze europeana;

- Realizarea unui nou punct de import, in zona localitatii Negru Voda pentru alimentarea cu gaze naturale a Dobrogei;

Tabel 4.14. Dezvoltarea capacitatilor de interconexiune gaze naturale pe termen mediu (2007 –

Obiectiv