Home - qdidactic.com
Didactica si proiecte didacticeBani si dezvoltarea cariereiStiinta  si proiecte tehniceIstorie si biografiiSanatate si medicinaDezvoltare personala
referate baniLucreaza pentru ceea ce vei deveni, nu pentru ceea ce vei aduna - Elbert Hubbard





Afaceri Agricultura Comunicare Constructii Contabilitate Contracte
Economie Finante Management Marketing Transporturi

Electrica


Qdidactic » bani & cariera » constructii » electrica
Lucrare pentru obtinere professional - modificarea turatiei motoarelor de curent continu



Lucrare pentru obtinere professional - modificarea turatiei motoarelor de curent continu




GRUPUL SCOLAR INDUSTRIAL “ANGHEL SALIGNY”

CALIFICARE:ELECTRICIAN NAVE





Lucrare pentru obtinere atestat professional



Tema:Modificarea turatiei motoarelor de curent continu







2.Echipamente folosite in instalatiile electrice

Contactoare
Principiul de Functionare

     Contactorul este un aparat de comutatie cu actionare mecanica, electromagnetica sau pneumatica, cu o singura pozitie stabila, capabil de a stabili, suporta si intrerupe curentii in conditii normale de exploatare ale unui circuit, inclusiv curentii de suprasarcina.
     Elementele componente ale unui contactor sunt:

  • Circuitul principal de curent ( borne de racitor la circuitul exterior, contacte fixe si contacte mobile ).
  • Circuitul de comanda ( bobina electomagnetului de actionare, contactele de autoretinere si butonul de comanda ).
  • Circuitele auxiliare (contacte de blocare, semnalizare).
  • Dispozitivele de stingere a arcului electric (camere de stingere, bobine de suflaj).

Contactoare de curent continuu



Contactoarele de curent continuu se executa monopolar. Executia bipolara prezinta dezavantajul ca, la ruperea unor curenti intensi, se poate amorsa un arc intre cei 2 poli. Acesta impune distante mai mai intre poli, ceea ce mareste gabaritul aparatului. Desi un contactor bipolar ocupa mai putin loc decat 2 contactoare monopolare, se prefera prima solutie, fiind mai sigura.
     Caracteristic pentru contactoarele si ruptoarele de curent continuu este cursa mica a armaturii mobile a electromagnetului de tip clapeta. Raportul dintre bratul de parghie al contactului si al armaturii mobile este de 2:1


Contactoare de curent alternativ

Contactoarele de curent alternativ au o constructie diferita de contactoarele de curent continuu.
Ele se impart in 2 categorii:
a) Contactoare la care contactul mobil are o miscare de rotatie
b) Contactoare la care contactul mobil are o miscare de translatie
Contactorul cu rotatie este compus dintr-un supor metalic pe care sunt fixate contactele fixe, miezul fix al electromagnetului, contactele auxiliare si suporturile lagar ale echipajului mobil. Aceasta constructie este foarte avantajoasa, deoarece permite realizarea contactoarelor cu un numar dorit de poli prin simpla alaturare a numarului necesar de sisteme de contact, lungind in mod corespunzator suportul si tija-suport a contactelor mobile. Pentru stingerea arcului electric, fiecare pol este prevazut cu o camera de stingere cu gratare ionice. Cursa la deschiderea armaturii mobile este limitata de un opritor. Contactele fixe si mobile sunt prevazute cu coarnele pentru preluarea arcului la deschidere.



MONTAREA CONTACTOARELOR



Inainte de montarea unui contactor se verifica daca valorile lui nominale corespund valorilor nominale ale instalatiei. In acest scop se verifica daca tensiunea bobinei electromagnetului de actionare este egala cu tensiunea nominala a circuitelor de comanda ale instalatiei, daca valoarea curentului nominal al contactorului este mai mare sau egala cu valoarea curentului care trece prin circuitul principal, de asemenea se verifica faca tensiunea nominala a contactorului este egala cu a instalatiei.


Recomandarile care se pot da cu privire la montarea contactoarelor in instalatii au caracter general, de aceea se completeaza cu indicatii date in instructiuni si cataloage, de catre firmele constructoare, pentru fiecare tip de contactor.

Contactoarele se monteaza in pozitie verticala cu bornele R, S, T la partea superioara. In imediata lor apropiere nu trebuie sa existe sursa de caldura, care ar provoca o incalzire a mediului mai ridicat decat in rest. Fixarea contactoarelor pe panouri este realizata cu suruburi si piulite. Strangerea piulitelor trebuie sa fie suficienta pentru a elimina jocurile si posibilitatea de deplasare a contactorului in timpul manevrelor. Deoarece socurile la anclansre sunt puternice, dimensiunile cadrului cadrului sau panoului pe care se monteaza trebuie sa fie corespunzator alese pentru a face fata solicitarilor mecanice la care sunt supuse. Daca reglajul contactoarelor auxiliare ca si blocurile de relee, butoanele etc, situate in apropierea contactorului sunt sensibile la vibratiile transmise cadrului, la anclasarea contactorului, trebuie luate masuri pentru diminuarea acestor vibratii. In acest scop, se pot utiliza panouri care cuprind numai contactoare restul aparatului fiind instalat pe alte panouri, complet separate de primele. Se poate utiliza si fixarea contactoarelor pe panouri prin intermediul unor legaturi elastice ( piese elastice, resortoare ).

La montarea contactoarelor trebuie sa se tina seama de lungimea pe care este aruncat afara arcul electric in exteriorul camerei de stingere la deconectarea circuitului. De aceea, firmele constructoare dau valori distantelor de la camerele de stingere la peretii sau capacele metalice precum si distantele dintre cele doua contactoare asemanatoare montate alaturat pentru a evita accidentele. Aceste valori depinde de curentul nominal al contactorului, capacitatea de rupere, constructia camerei de stingere etc si trebuie respectate in timpul montajului. Aceste spatii prevazute sunt suficiente si pentru a permite scoaterea camerelor de stingere.

La aparatele cu cuva cu ulei, se va prevedea spatial necesar pentru colaborarea cuvei.




VERIFICAREA CONTACTOARELOR DUPA MONTARE

Dupa ce contactoarele si celelalte aparate au fost montate pe panouri pentru asigurarea unei functionari corecte se verifica:

a)    Executarea legaturilor electrice dintre diversele aparate

b)    Strangerea corecta a suruburilor

c)    Cursa si forta de apasare pe contactele principale si auxiliare ale contacto rului, pentru a observa daca aparatele nu s-au dereglat in timpul montajului

d)    Existenta camerelor de stingere si fixarea lor corecta In continuare se aplica tensiime la bornele bobinei electromagnetului de actionare, contactele principale nefiind parcurse de curent si se executa cateva manevre in gol, pentru a se observa cum inchid contactul si electromagnetul.

Se fac apoi cateva manevre sub sarcina, dupa care se verifica posibilitatea executarii tuturor comenzilor prevazute in schema si se regleaza releele.


INTRETINEREA SI REPARAREA CONTACTOARELOR

In cazul unei alegeri si instalari corespunzatoare, buna functionare a contactoarelor este conditionata de intretinerea corecta si eventuala reparare a acestore. Contactoarele electromagnetice sunt caracterizate printro intretinere simpla si repararea relativ usor de executat.

Intretinerea corecta a contactoarelor asigura o functionare corespunzatoare a contactorului, cum si micsorarea uzurii sale electrice.

Periodic se executa o examinare atenta a instalatiei, insistandu-se asupra starii suprafetei contactelor. Cu aceasta ocazie se verifica inchiderea si deschiderea contactelor principale si auxiliare.

Daca este cazul, contactele oxidate sau cu urme de metal topit care apar in timpul intreruperii arcului electric, se curata cu ajutorul unei pile fine. Utilizarea hartiei emeri este interzisa. Dupa curatare contactele se ung cu vaselina pentru contacte.

Contactele trebuie, de asemenea, curatate dupa intreruperea unui scurtcircuit.

Dupa curatare, se va face o verificare a cursei in contact si a fortei de apasare pe contact, care trebuie sa corespunda valorilor pentru contactoare de productie indigena.



INTRETINEREA CONTACTOARELOR AUXILIARE


Se face in mod asemanator cu a contactelor principale. Contactele auxiliare pot fi: normal deschis, normal inchis, sau cu comutare. Constructia contactelor auxiliare trebuie sa permita inchiderea sau deschiderea contactelor, in intervale de timp variabile fata de momentul primirii comenzii de la contactor. Astfel contactul auxiliar de autoretinere, care asigura mentinera contactorului inchis, dupa care s-a actionat asupra butonului de pornire, care comanda alimentarea bobinei electro-magnetului trebuie reglat cu o sursa in contact foarte mica. Demontarea contactelor auxiliare se face usor, tinandu-se seama de particular itatile de constructie ale fiecaruia.Astfel contactul mobil de la contactul auxiliar se demonteaza prin simpla apasare in sensul sagetii. Montarea se face prin apasarea in sens opus.




SIGURANTE FUZIBILE


Modul de conectare in circuit

Sigurantele fuzibile se conecteaza tot timpul in serie cu componentul sau componentele ce necesita o protectia la supra-curent, astfel incat, in cazul deschiderii circuitului prin topirea sigurantei, curentul prin toate componentele sa scada la zero. Desigur, o siguranta fuzibila conectata pe o ramura a unui circuit paralel, nu va afecta curentul prin celelalte ramuri.

Simbol si prezentare

Simbolul sigurantei fuzibile pe care il vom folosi, este cel in forma de „S”, precum in figura de mai sus.

In mod normal, firul conductor este acoperit de un invelis protector pentru minimizarea pericolelor arcului electric in cazul deschiderii bruste a circuitului. In cazul sigurantelor din locuinta clasice, „litele” sunt protejate de un patron din ceramica. Sigurantele fuzibile folosite in cazul autoturismelor sunt transparente, astfel incat elementul fuzibil poate fi observat direct.

Deoarece sigurantele fuzibile sunt proiectate pentru a se „defecta” in cazul in care limita maxima de curent din circuit este depasita, este ideal ca acestea sa poata fi indepartate si inlocuite cu usurinta din circuit. Acest lucru inseamna ca sigurantele fuzibile vor fi introduse intr-o cutie de sigurante si nu vor fi lipite sau prinse direct pe circuit.

Rezistenta electrica a sigurantelor fuzibile

Sigurantele fuzibile sunt catalogate dupa curentul maxim admis prin ele, si anume, in amperi. Cu toate ca functionarea acestora depinde de generarea caldurii in cazul curentilor excesivi de catre propria lor rezistenta, acestea sunt construite astfel incat sa contribuie cu o rezistenta aditionala neglijabila in circuitul protejat. Acest lucru se realizeaza printr-un fir conductor cat mai scurt posibil. La fel cum amperajul unui conductor nu depinde de lungimea sa, un fir folosit pentru construirea sigurantei fuzibile se va topi la un anumit curent indiferent de lungimea acestuia. Din moment ce lungimea nu reprezinta un factor pentru capacitatea maxima in curent a sigurantei, cu cat aceasta lungime este mai mica, cu atat rezistenta dintre cele doua capete ale firului va fi mai mica.

Sigurante fuzibile cu temporizare

La aparitia unui curent de 35 A printr-o siguranta fuzibila de 30 A, aceasta se poate arde instant sau poate prezenta o anumita durata de timp pana la topirea conductorului metalic, in functie de tipul dispozitivului. Unele sigurante sunt proiectate sa se arda extrem de repede, pe cand altele necesita un timp mai indelungat de „deschidere”, sau chiar amanarea deschiderii, in functie de aplicatie. Acestea din urma poarta denumirea de sigurante fuzibile lente, spre deosebire de celelalte, ce pot fi catalogate drept sigurante fuzibile rapide.

O aplicatie clasica a sigurantelor fuzibile lente este in cazul protectiei motoarelor electrice, unde curentii de pornire pot ajunge pana la valori de zece ori mai mari decat curentii normali de functionare. Daca ar fi sa folosim cele rapide, nu am putea porni motorul in primul rand, deoarece curentii de pornire foarte mari ar duce la distrugerea imediata a sigurantei fuzibile. In cazul sigurantelor lente, elementul fuzibil este astfel proiectat incat sa prezinte o masa mai mare (dar nu si amperaj mai mare) decat o siguranta rapida, ceea ce inseamna ca incalzirea acestuia va dura un timp mai indelungat, ajungand pana la urma la aceeasi temperatura, indiferent de valoarea curentului.

Pe de alta parte, exista sigurante fuzibile semiconductoare, proiectate pentru o deschidere extrem de rapida in cazul aparitiei unei situatii de supra-curent. Dispozitivele semiconductoare, precum tranzistorii, tind sa fie foarte sensibile la supra-curenti, prin urmare, in cazul acestora este nevoie de dispozitive de o protectie rapida in circuitele de putere mare.



RELEE TERMICE


Releele termice trifazate cu bimetal se utilizaeaza pentru protejarea cosumatorile electrici in special motoare electrice-impotriva suprasarcinilor.


Date commune ale releelor termice



Functionarea normala -corespunzatoare temperaturii de

20°C- in limite largi de temperatura este asigurata de

compensarea termica cu bimetal.

Modul de revenire poate fii manual sau automat. In cazul

lipsei unei faze, mecanismul de decuplare diferential,

asigura decuplarea grabita. (conform standardelor la

sarcina de 1,15I, in realitate decuplarea se realizeaza in

cateva minute). Pentru verificarea functionarii se foloseste

butonulTEST.

Sistemul de contacte contine un contact ND si un contact

NI independente electric.





Contact |- ia legatura cu noi -| contact
Adauga document |- pune-ti documente online -| adauga-document
Termeni & conditii de utilizare |- politica de cookies si de confidentialitate -| termeni
Copyright © |- 2024 - Toate drepturile rezervate -| copyright