Home - qdidactic.com
Didactica si proiecte didacticeBani si dezvoltarea cariereiStiinta  si proiecte tehniceIstorie si biografiiSanatate si medicinaDezvoltare personala
referate baniLucreaza pentru ceea ce vei deveni, nu pentru ceea ce vei aduna - Elbert Hubbard





Afaceri Agricultura Comunicare Constructii Contabilitate Contracte
Economie Finante Management Marketing Transporturi

Electrica


Qdidactic » bani & cariera » constructii » electrica
Constructia si functionarea motoarelor de current continuu



Constructia si functionarea motoarelor de current continuu


Constructia si functionarea motoarelor de current continuu




1 Elemente constructive:



Masina de curent continuu poate fi reprezentata schematic, intr o sectiune transversala (figura ) care evidentiaza cele doua parti constructive de baza:

Statorul partea imobila a masinii, ce joaca rol de inductor si care are ca elemente constructive principale:

carcasa (jugul statoric);

polii de excitatie impreuna cu infasurarea concentrata de c.c.(bobine);

poli de comutatie (auxiliari) cu infasurarea concentrata corespunzatoare;

talpa de prindere;

rotorul, care joaca rol de indus, urmand sa dam o scurta descriere a elementelor sale constructive, ulterior;

perie Carcasa (jugul statoric) reprezinta partea imobila pe care se fixeaza polii de excitatie si cei de comutatie. La masinile de putere mai mare decat cateva sute de wati, carcasa si jugul statoric (care serveste drept drum de inchidere a fluxului magnetic inductor), reprezinta aceeasi piesa constructiva. Pentru a oferi fluxului magnetic o reluctanta cat mai mica, carcasa se construieste din fonta sau otel turnat, uneori din tabla groasa de otel sudata.

La masinile mici si la masinile alimentate prin instalatii de redresare cu gama larga de reglare a vitezei, jugul statoric se realizeaza din tole de de otel electrote hnic de 5 1)mm grosime, stantate in forma adecvata, incat se realizeaza dintr o data si polii de excitatie.

Polii de excitatie (principali) se construiesc din tole de otel electrotehnic de

1)mm grosime, stranse pachet cu ajutorul unor buloane nituite. Ei poarta bobinele de excitatie strabatute de curentul de excitatie.

In partea spre rotor, miezul polar se termina cu asa- numita talpa a polului sau piesa polara, in scopul de a inlesni trecerea fluxului magnetic prin zona ingusta de aer dintre pol si rotor numita intrefier. Din punct de vedere mecanic, talpa polului serveste pentru asigurarea pozitiei bobinei montata pe miezul polului.

Bobinele de excitatie se realizeaza dintr- un conductor rotund sau profilat de

cupru. Conductorul este izolat pentru a nu produce scurtcircuit intre spirele bobinei.


Bobinele polilor de excitatie se leaga intre ele in serie sau paralel si se alimenteaza de la bornele de excitatie din cutia de borne. Legaturile bobinelor se realizeaza astfel incat fluxul magnetic al unui pol sa fie dirijat dinspre piesa polara spre rotor (pol Nord), iar cel al unui pol vecin dinspre rotor spre piesa polara (pol Sud).



Polii de comutatie (auxiliari) constau dintr- un miez si din bobina infasurata pe miez. Polii auxiliari se aseaza exact in axa de simetrie (axa neutra) dintre polii principali.

Rotorul impreuna cu colectorul este reprezentat in figura

1-ax=arbore

2-miez rotoric

3-crestaturi longitudinale

4-capetele infasurarilor

5-colector





Figura Miezul rotoric se construieste din tole de otel electrotehnic de forma circulara cu dinti si crestaturi, izolate intre ele si este plasat pe arborele 1. Crestaturile longitudinale 3 se constituie in sediul infasurarii rotorice.

Infasurarea rotorica este formata din “sectii” a caror capete 4 se leaga la

colector care este un subansamblu caracteristic masinii de c.c.


Colectorul are forma cilindrica, fiind construit din placute de cupru, denumite lamele, izolate una fata de cealalta printr- un strat de micanita si, de asemenea, izolate fata de suport.

Capetele sectiilor infasurarii rotorice se lipesc direct de aripioarele lamelelor cu un aliaj de cositor sau se utilizeaza ca piese intermediare niste “stegulete(cazul masinilor de putere mare).

Colectorul se invarteste solidar cu rotorul.


Pentru a realiza o legatura intre infasurarea rotorica care se invarteste si bornele masinii care sunt imobile, pe colector freaca o serie de “periirealizate din material conductor, in general pe baza de grafit, care asigura frecari si uzuri mai reduse. Prin intermediul unor piese speciale, “portperiile”, periile realizeaza un contact electric sub presiune constanta cu lamelele colectorului.

Periile sunt legate galvanic intre ele, si anume periile de numar impar (socotite la periferia colectorului) se leaga la o borna a masinii, iar periile de numar par se leaga la cealalta borna. Periile sunt plasate la distanta egala la periferia colectorului, iar numarul de randuri de perii este egal cu numarul de poli de excitatie din masina.

STATOR – INDUCTOR ROTOR - INDUS





Contact |- ia legatura cu noi -| contact
Adauga document |- pune-ti documente online -| adauga-document
Termeni & conditii de utilizare |- politica de cookies si de confidentialitate -| termeni
Copyright © |- 2024 - Toate drepturile rezervate -| copyright